Evenimentul, aprilie-iunie 1896 (Anul 4, nr. 915-989)

1896-06-10 / nr. 972

972 evenimentul cari erau hotărâți de a aștepta 4 ani de zile pentru a vedea ce vor face liberalii. J Și la cea intăi intrunire a nostra d. Sturza mi-a propus să primesca ministerul de interne, pentru că a făcut o religie din libertatea alegerilor. — Și am primit —zice d. Fleva iu a- I planșele unanime - dar ce am pățit in acele trei luni de zile, nu doresc să pară nici cel mai mare dușman al meu. 1 Am fost un ministru care n’am vrut ca ilegalitatea să domnească și dacă n’am îmbutit pe deplin e că am fost trădat de oculta care complota un ascuns. Astăzi zice d. Fleva și aceste cuvinte produc o adevărată sensațiune — nu mai poate fi vorba de conservatori și liberali, ci ne trebue un guvern civilisat, iar nu barbar și inchizitorial, cum este cel de astăzi.* * * E greu a descrie aspectul ce represinta adunarea in acel moment. Tunetele de aplauze se schimbau i urale nesfârșite și strigătele de ,,jos oculta“ varia cu strigătele entusiaste de: trăiască Fleva ! * * Rînd pe rînd d. Fleva analisează fiecare fapt al guvernului d-lui Sturza și dovedește nu numai ilegalitatea, dar și mișeliile ce cuprinde. Trida soartă a romînilor din Macedonia face obiectul unei analize mai amănunțite a d-lui Fleva. In chestia romînilor din Transilvania, d. Fleva arată cum d. Sturza, după ce s’a ințeles cu consulul austro-ungar pentru a susține că nu mai există o chestie națională, a inceput prin agenții săi să semene zizania printre șefii fomânismului din Transilvania, pentru a distruge liga culturală. Și nu toate așa. Noi am combătut pe conservatori pentru împrumuturile ce au făcut in 8 ani de zile, dar d. Sturza in șase luni inglodește țara cu o datorie de peste 140 milioane. Putem oare să tăcem, fără a protesta ? — Nu respunde sala cu un singur glas. Să venim la chestia Mitropolitului Primat—zice d. Fleva această chestie cuprinde pe toate: legalitatea, libertatea individuală, drepturile cetățenești, pe care d. Sturza le-a nimicit și le-a inlocuit prin anarhia. La 9 iunie 1848 poporul român, s’a strins la Islaz ca să facă revoluția de jos in sus, astazi se stringe pentru a nu pedeca revoluția care se face de sus in jos. Eu—zice d. Fleva — n’am cunoscut pe Mitropolit și nici nu-l iau pe suflet. Am combătut chiar alegerea lui, precum și legea specială pe care au făcut o conservatorii, dar modul cum guvernul de azi a aplicat această lege ie peste măsură de barbar, căci au sdruncinat intreaga instituție și știți că libertățile nu se păstrează numai sense pe hârtie, ci prin temeinicia instituțielor. Act *d. Fleva face istoricul acestei chestiuni și sprijinindu-și argumentația și observațiele cuprinse intr’un studiu al d-lui Tanoviceanu, lovidește cu prisosință toate infamiele comise, toate nelegiuriie și torturale intrebuințate.—Ați văzut pe farisei la lucru, dar cel mai vinovat e călugărul vostru Porii, care a fost un instrument de mișelie in mîinile lui Sturza. (Aplause furtunoase) Continuind tribunul face o descriere largă a peripețielor prin care a trecut aceasta chestiune, nelegiuitele ce s’au succedat, pentru a se termina cu inchisiția cea mai rușinoasă și print’un ȘANTAGIU colosal Astăzi nu* avem decit un guvern de șantagiu—exclamă d. Fleva—in contra căruia trebue să ne rădicăm și să protestăm. Oprindu-se la mișcarea din Capitală d. Fleva descrie entusiasmul cu care cetățenii din capitală au primit moțiunea prin care declară că nu fac solidar pe sartidul liberal cu nelegiuirile guvernuui, dar retrag încrederea dată acestuia ca nedemn și cer îndepărtarea lui. Erau liberalii la intrunire și nu conservatorii, eram eu, care sunt liberali liberal vreu să mor, pentru că libertatea este idealul meu.* ♦ + ^ Mulțimea imensă care a fost de fața negreșit *că deja a răspîndit știrea prin ora, că in momentul cînd d. Fleva a rostit cuvintele de mai sus, s’a intimplat nn ci care nu s'a văzut incă. Entusiasmul adunărei ajunse la culme, aplausele și uralele se prefăcură intr’un adevarat triumf, care a continuat fără întrerupere timp de 10 minunte. Era triumful dreptăței și al democratismului pe care ieșenii îl consacrară și persoana celui mai sincer luptător al ei 4. . Venind la manifestațiunea ostilă făcută d-lui Sturza, oratorul desaprob: faptul petrecut, dar crede că orice on cinstit la vederea lui Sturza nu se va putea opri de a-și face cruce și a zice Piei drace! Singurul vinovat e d. Sturza căci prin faptele sale și-a atras ura și indignarea țerei întregi. se si. E cu neputință de a putea reda in întregime discursul atît de splendid al d-lu Fleva. Terminind d. Fleva amintește că chestia religioasă ce s’a ridicat e o chestie de naționalitate, care e amenințată de cotropirea catolicismului. Și după ce dovidește aceasta, d. Fleva termină zicînd. Agitația nu e sfârșită și părerea mea este că nu se poate sfărși înainte ca Mitropolitul Primit să fie reinternat locul seu. Trebue ca prin purtara noastră să dovedim că biserica noastră e zidită solid și criminali sunt ace care încearcă s-o prăbușească. * D. Fleva termină prin a ceti și a sa pune la aprobarea adunare cele două resoluțiuii din capitală, după care supune adunarea și următoarea resolutie a cetățenilor ieșeni. * moțiune Cetățenii Ieșeni întruniți în sala Pastia astăzi 8 Iunie 772 oare seara. Ascultînd pe oratori in darea de samă și in apelul făcut în numele cetățenilor capitalei, ingrijați de situatiunea ce acest guvern nesocotit a creat terii si partidului liberal, loviți în religie și în naționalitate basele fundamentale ale statului și nesocotind principiile cari formează baza de existență a partidului national liberal. Hotărăsc 1) Aprobă în totul purtarea representanților carii au protestat în cameră si 1 s’au ținut de angajamentele lor, luate către alegători. u 21 Aderă la resoluțiunele luate de cetățenii capitalei in intrunirea de la 24 Mai și prin care i retrag încrederea lor , acestui guvern și șefului seu pe care l’au declarat incapabil și nedemn de a avea în minele lui soarta partidului liberal. I 3) Protestă contra tuturor nelegiuirilor I prin care s’a detronat Mitropolitul Ierți I *î ?e. declară ca și cetățenii capitalei,” hoi tăriți de a urma lupta înainte pănă ce legea și dreptatea vor fi satisfăcute. Tustrele resoluții sunt adoptate in unanimitate și acoperite cu salve de a- I planșe, care continuă un timp indelungat in entusiasmul cel mai mare. D. Fleva este sărbătorit de popor si a I clamat de toată lumea, fără nici o excepțiune. Cuvântarea d-lui Cogălniceanu. Adunarea cere ca să vorbească d. Va Kogălniceanu, valorosul deputat de I Roman. I . D- Kogălniceanu se supune cu drag de inima dorinței adunărei. Era o deosebită datorie cătră d-v., ce- i țacem ieșeni, ca delegat al capitalei și ca Ieșan, fei fiind că astăzi toată lumea se ocupa de programe, să-mi dați voie a ve spune și eu câteva cuvinte despre ideile mele, ca fiu a lui Mihail Kogălniceanu, lașul — zice d. Kogălniceanu — care este leagănul mirei, leagănul alegerii primului domn electiv de vită romana, și al desrobirei țăranilor, lașul va da concursul seu puternic pentru reafișarea și triumful VOTULUI OBSTESC singurul mijloc de a democratisa tara si moravurile noastre politice. * La aceste cuvinte î *cari intrupează dorințele unanime ale democrației, toată țarla i ibucnește in salve de aplause si in strigate unanime de ti ăeasca democrația română, frâească I vatul obștesc 1 * 1 17 Chestia Mitropolitului — continuă d. Kogălniceanu — nu se interesează atât din punctul de vedere religios, dar din punctul de vedere al naționalităței noastre care este amenințată. D. Fleva a ajtins numai in treacăt această chestiune, care e de o gravitate extremă.—Este o turzire a triplei alianțe, care ne amenință sa ne ruineze ca naționalitate, cotropindu-ne cu catolicismul. Prea puțină ate Iție se dă acestei chestiuni si fac apel la toate ziarele pentru a se ocupa mai serios de catolicismul ce devine din ce in ce mai amenințător. I ...P Kogălniceanu amintește faptul cum Mitropolitul Primat a botezat o sută de f lamilii turcești, și a invins astfel pe misionarul catolic. Acest fapt a pus pe gînduri tripla alianță și îndepărtarea Mitropolitului Primat a fost cerută de dînsa. Aici I e buba și naționalitatea noastră trebuie s sa aparăm ca un singur om, liberali, conservator și socialiști, pentru că cu totii avem ca datorie să ne apărăm neamul (AI I plause). Dar nu e numai atăta. Mîhnirea mea este cu atît mai mare, de starea in care a fost adus de incapacitate a lui Sturza, fiindcă a renunțat la sfaturile batrînilor liberali si principiilor literale și a primit puterea de mirare- i gala, in loc să lupte și prin popor să calpete puterea. Prin această ingenunchiare I I a partidului nostru, astăzi numai este nici un partid in țară, care să poată zice ! la un moment dat, cînd coroana ar greși, pană aci Majestate! Iată pentru ce trebuie o schimbare in moravurile noastre căci partidele vechi ! ne mai putind nici înțelege nici da satis I tăcere aspirațiunilor de astăzi, trebue să rupem cu dînsele și să zicem : La si stuațiuni noui partide noui! * I . Kogălniceanu după ce trece pe scurt I in revistă diferitele fapte recente, infie I nndu-le cu putere, ne dă și oarecari lămuriri asupra ocultei. D-lor vreți să știți cine e oculta, apoi I juca 6 ?ara(?)- Acesta o spune chiar I d. Sturza căci cînd îl întrebi ce idee are despre cutare sau cutare chestie, respuns de: „nu știu, sa intreb pe Carada.“ + [1 ]. ] A ajuns a fi o stare insuportabilă constinue a zice d. Kogălniceanu căci nelegiuirile, și barbariele se țin lanț, dar avem speranța că nu va dura mult. D-nu Fleva ni-a zis astăzi că va ea vai face o ultimă inces*cai*s pentru a readuce partidul liberal pe calea dreaptă, iar dacă nu va isbinti, atunci va lua steagul democrației in mână pentru a lupta pentru revandicarile poporului romîn, iar noi II vom urma. I * * * 1 Aceste cuvinte sunt urmate de aprobare unanimă, care se manifestă prin aplauze frenetice și nesfârșite.* D. V. Kogălniceanu își amintește cu tristețe că numai câteva zile ne despart de ziuă aniversarei morții părintelui seu, Mihai Kogălniceanu. Dar termină d. V. Kogălnicean cu glas puternic și vibritor. — Când veți vedea fe hiena Sturza îndreptăndu-se spre mormântul lui Kogălniceanu să-i dați cu pietre, căci este un sacrilegiu ca un om ce a călcat toate libertățile să facă un pelerinagiu la mormîntul unui sincer liberal ! Toată sala e cuprinsă de o mare emoțiune. Urmează un moment de tăcere, după care toți din sala isbucnesc in aplause, dovedind astfel deplina lor aprobare la execuția deplină și pentru totdeauna a actului guvern liberal. Manifestațiunea întrunirea se terminase, dar cetățenii nu voiră să părăsească sala. Fiecare căuta să pătrundă pe scenă, pentru a mulțumi pe liberalii democrați și a-i incuraja tot mai mult la lupta. In fine d-nii Fleva, Scorțescu și V. Cogălniceanu pot părăsi sala, urmați de uralele entusiaste ale asistenților. Dar abia ajunseră in curtea otelului Romania și se văzură inconjurați de o mulțime care numera mii de oameni, și care cu un entusiasm tot crescînd îi conduce până la otelul Binder, unde liberalii se despărțesc de mulțime, pentru a se repausa un moment. Dacă insuși d. Sturza ar fi fost in Iași, ar fi trebuit să recunoască că pentru ca ieșenii să facă cuiva o manifestațiune ca aceasta, trebue ca acel cineva să fi cîștigat intăi iubirea țerei intregi, trebuie’ să fi cîștigat această iubire printr’o luptă incontinuâ pentru binele și propășirea acestei țeri. La Zimbru De și d. Fleva și amicii d-sale dispărură un moment din mijlocul mulțimei, totuși fiind cunoscut ca un banch et al stingei liberale are loc la Zimbru, toată lumea se ’ndreaptă intr’acolo, in speranță de a vedea incă o dată pe tribunul, care astăzi este tot atit de iubit de ieșeni, ca și de cetățenii capitalei. Din lipsa de spațiu, sunt silit a amina pe mîine darea de seamă despre banchet. * * + si * * Til@pans Dăm aci un mic număr din telegramele primite de la partizanii stîngei liberale, cari din diferite imprejurări n’au putut lua parte la intrunirea din Iași. Birlad Regret că fiind ocupat cu examenele nu pot veni. Sunt insă cu inima și sufletul in mijlocul domniei voastre. Satut pe tovarășii noștri de luptă. Deputat Arghir Buzeu Acum 8/26 Iunie primit telegrama la Buzeu prin poștă. Iarca Ploești Împrejurări independente de voința meamă impedică de a lua parte la intrunire. Ader insă din toată inima la resoluțiunile ce veți lua și mă declar solidar’cu cetățenii ieșeni in luptă pentru intrunirea ’partidului liberal și salvarea patriei Dobrescu Prahova. București. Obligat remăne jurați, regreta nu fi cu voi. Urez izbânda in lupta pentru libertate și cinstea partidului liberal, compromis de cei care lucrează în umbră la zădărnicia idei liberale și mărirea păcatelor lor personale. Dimitrie Apostolu. Ploești. Regret absența mea de la Întrunirea partidului liberal din a doua capitală , țărei. Rog scuzați-mă înaintea adunărei. Grigorescu. București Perzând trenul regret că nu pot fi mine la Iași. Vintila Rosetti. Turnu-Severin După o lipsă de mai multe zile din Severin azi inapoindu-mă am găsit telegrama d-voastră la care nu mai pot corespunde fiind prea târziu. Cu toate aceste mă găsiți intotdeauna alături a face orice sacrificii pentru binele țerei și realizarea programului partidului liberal. Stefanescu. * * In curând vom începe publicarea romanului: „Initriga. HoTortala.“ roman de mare senzație in care sunt descrise cu o adevărată măestrie, patimile și diferitele caractere omenești, precum și pe unii oameni din lumea mare cari sub scutul pozițiunei lor sociale comit cele mai mari tâlhării și crime. Dăm aci câteva din titlurile capitolelor celor mai senzaționale, din care cetitorul poate să-și facă pănă la oarecare punct o idee, cât de interesant este acest roman:Disperatele. —Misterul. — Misiunea. Lăcomia. - Fără cunoștință.—Trăsnit.—Doi complici.—Sacrificiul. — Mărturisirea ascunsă.—Faptul. — Intrigă și amor.—Vânătoarea. — Nenorocirea complectă. — Evadarea.—Și inimă de aur.— Suprema fericire ! După cum se poate vedea din aceste capitole, romanul „Intriga, Portaré.“ mai este frumos și prin aceea că făcând excepție de celelalte romane, in care crima și intriga joacă rolul principal, el e scris intr’o formă literară deosebită, tipurile ce le pune in scenă sunt reale, iar scenele de sensație variază cu actele de o gingășie și o duioșie nemargeiită. Intriga Mortală este o adevărată icoană a vieței. D. Fleva Am avut prilejul să intilnesc nu mult după aceasta pe d. Fleva și negreșit am căutat să aflu impresia ce i-a produs intrunirea din astă seară. — Sunt fericit de primirea și de entusiasmul ieșenilor, aceasta este cea mai bună răsplată a muncei mele și este o incurajare pentru mine, ca să pot lupta cu un indoit curaj pentru cauza democrată și pentru triumful dreptului și a libertatii. J ___________ D. TeregrMon Bruxeles.Ministru afacerilor străine a depus pe biuroul camerei un proiect de lege retregînd pe acel presentat anul trecut in cea ce privesce cesiunea statului Congo Belgiei. Sofia.—Președintele consiliului D. Staciov a sosit seara. A fost salutat de Zaribrod de către miniștri și la gara de la a sofia de numeroși amici. Asasinații nai fetite de 7 ani O crimă îngrozitoare a fost comisă in cătuna Gerseni, comuna Marucila-le-Port. Un miserabil a asasinat cu o ferocitate abominabilă pe o copilă de 7 ani, pe mica Ana Alina Orbán, fiica soților Gabriel Orbán, viori. Cadavrul copilei a fost găsit la cinci sute de metri departe de cătuna Gerseuil, aproape de drumul ce duce la gara de la Port-à-Bruson. Corpul sărmanei Aline grozav de mutilat a fost aruncat in pîrîul Flageot, la locul numit Trois-Cornets. Capul și obrazul copilei erau tumefiate și impanate cu lovituri de cuțit. După oarecare indicii, asasinul după ce a cercat in zadar se violeze copila, temîndu-se de operațiunele ei, a omorît-o. CRONICĂ ZILEI Explozia de la Hanul Turcesc Amănunte Cu privire la explozia din Hanul Turcesc, cata ce aflăm : In pivniță se aflau 400 litru gaz in butoae ; pe scările gangului era o balercă de fier cu vr’o 40 litruri de benzină și o cadă cu vr’o 50 litruri de gaz. Gind s’a produs explozia au ars mădușit numai gazul din cadă și din cauză căldurei s’a topit caniaua de alamă ce era la balerca cu benzină luînd foc benzina care se scurgea pe canea. Flacărele crescînd a eclozat, aruncînd in aer acoperemîntul, gangului. Butiele cu cele 400 litruri de gaz a rămas intacte. ❖ A apărut No. 7 din revista „Cărticica Săptămînei cuprinzind proză și versuri semnate de Traian Demetrescu, Giordano A. Steuerman, Ion Dafin, Hero, Virgiliu, N. Cișman, Flișki, G. Hidalgo, Ion Plop, etc. etc. * Eri curtea cu juri a achitat pe Arsenie Hrișcu acuzat de mai multe tâlhării comise acum cinci ani in urmă. Insă indată ce el a fost pus in libertate parchetul 1 a arestat din nou, descoperindu-se asupra lui o veche condamnare de doi ani, pe care n’a executat’o incă. r . • in întrunirea pe care a avut’o joi sara membrii clubului militar, au decis înființarea unei sale de arme numind in același timp ca profesor pe d. Scheiner. o . Somam pe plastografii de la guvern sa publice in facsimile falsele scrisori ale Mitropolitului lerimil in chestia Mărgaritescu. Trebue ca lumina să se facă asupra acestei chestiuni, trebuie ca tara să recunoască că are in fruntea sa o ceată de bandiți, cari se coboară in ocnă pentru a găsi complicii la falsificare de acte cu care s’o înșele după cum au înșelat pe suveranul, escrocîndu-i iscălitură. E o rușine de a vedea o oră mai r rjEr sufern se plastiera,i Cerem publicarea actelor» X Prădaciunde la drumul mare numai Aliîr11 CU 10*1 Jandarmii ce-i avem. Alaltaeri ziua meaza mare, 3 hoți inarmați cu ciomege au eșit înaintea unei trasuri in care se aflau d-nii Vasile Ianculescu și David Potcovariu din comuna Acești jud. Vaslui pe drumul dintre 1896 Bordea și Scheia, luîndu-le marfă și bani in valoare de peste 200 lei. Hoții au dispărut in codru și nu credem că vor mai fi prinși. Aseară, in tot timpul cit a durat banchetul stîngei liberale la berăria Zimbru, un agent polițienesc stătea ascuns intr'un tufiș, golind toate persoanele și spionind. A Eri sară a sosit in orașul nostru, venind din București d-nul Scarlat Ferechide membru la curtea de casație și dl Populeanu fost prim procuror la aceeași curte. D. ministru de interne a rugat pe d. primar de Iași să convoace consiliul de higiena, in ședință extraordinară, pentru a lua măsuri mai energice in contra anghinei difterice. Vezi cu trenul de 6 dimineață a plecat la Slănic muzica conservatorului sub conducerea d-lor profesori Aurescu și Ghilo. Muzica e compusă din 26 persoane. * % Ministrul de interne a confirmat pe d. Eremiade in funcțiunea de primar al orașului Vaslui și pe d. Gorgos in acea de ajutor. La arsenal s’au făcut experiențe de tragere cu pulbere oficială germană și cu armele noastre. Credem a sti că resultatul acestor experiențe a fost cu totul negativ. ț O telegramă sosită azi dimineață ne anunță că subscripția la renta românească de 4 la sută a reușit pe deplin. Franța, Belgia și țările de jos au subscris in mod activ. Subscripția s’a inchis eri joi inainte de amiază. 4 . . . X Aseara in salonul societăței Benai Brith d. dr. G. Lippe și-a desvoltat conferența sa despre moralitatea in religiuni. Conferențiarul a fost desaplaudat. . . o A se vedea pe pagina a 3-a intrunirea de azi a conservatorilor-junimistă. Asasinarea in strada Penthievre O nouă crimă a fost comisă. O domni bătrînă, barona de Valley, născută Herminia de Mombel in vrrstă de 78 ani, a fost găsită strangulată in apartamentul ei, in strada Penthièvre No. 26. Furtul este mobilul crimei asasinii; sunt cunoscuți de poliție și arestarea lor nu va intîrzia. Femeia care îi făcea menajul baroanei care trăia de o manieră murdară, făcînd pe cămătarul și imprumutînd pe amaneturi, a descoperit pe stăpîna ei asasinată. O tripla otrăvire Se anunță din Bar le Duc. D. Boullet medic la Naives-devant-Par dejuna cu fiica și soția sa, cind deodată această din urmă căzu de pe scaun fără cunoștință. Giteva ceasuri mai pe urmă, d-șoara Boullet avu o sincopă tot in aceleași condițiuni ca și mama ei și d. Boullet fu silit să se puie in pat. Medicul care le dădu primele ajutoare spune că aceasta a fost produsă prin absorpțiune de strichnină amestecată cu alimente. Ceea ce pare a confirma această opiniune, este că D. Boullet a remarcat că bucatele servite aveau un gust amar foarte pronunțat. Nu se știe dacă este o tentativă de otrăvire sau dacă este un accident. Doi emni cari au mincat resturile de la masă, unul a murit subit iar celălalt este intr’o stare de rigiditate cadaverică. TELEGRAME (Serviciul ziarelor streine.) Barcelona. O expresie s’a produs la 6 oare la fabrica de munițiuni din satul Garcia; sunt numeroși răniți. Atena.—„Oficialul“ publică un decret a guvernului acordând un credit de 300,000 de franci in favoarea refugiaților Cretani. Jefuirea voinței a ridicat o mare indignație. Doi soldați turci însărcinați de a acompania pe un țaran de la Kaîines pană la proprietatea sa, depărtată de vin cățiva kilometri, pe drum îl uciseră. Soldații nu a mai reapărut la regimentul lor. BERLIN. Subscripțiunea vestei romane 4 la sută a reușit pe deplin. Francia, Belgia și Holanda au subscris foarte mult. Subscripțiunea a fost închisă inainte de prinz. ATENA. O depeșă din Cerigo anunță că noi masacre au fost comise de trupele turcești in provinciile Kissamo și Kruidaria. Cinci sute de Apocoronioți au venit in ajutorul creștinilor. La Kussamo corăbiile turcești păzesc cu atențiune coastele Cretei pentru a iupedeca plecarea femeilor și copiilor. Lipsa de provisiuni și de munițiuni fac situația eretiștilor foarte critică. CONSTANTINOPOLI. Numărul victemiilor tulburărilor din Van trece peste 50. Știri neliniștitoare sosesc și din alte localități. E temere ca știrile din Van să nu fie cauza exploziei de tulburări in alte districte. Poarta a dat ordinele cele mai severe pentru ca regimentele să fia intotdeauna gata de plecare.