Evenimentul, iulie-septembrie 1896 (Anul 4, nr. 990-1062)
1896-07-02 / nr. 990
MARȚI 2 IULIE 1836 ANUL IV No. 990 UN NUMĂR 10 BANI abonamente, înainte pe un an . . . . Lei Si „ pe 6 Iani . . . . „ 12— „ pe 3 lani ... , 6— pentru străinătate, un an „ 36— Un număr 10 iani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Redacția: la Tipogrrafia Evenimentului STRADA ȘTEFAN GEL HABE No. 38, Iași Director politic G. A. SCORTESCU Anunciuri inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4— Pe pagina II n „ . . 8— Pe „ IV , . . . — 50 Po . IV . . . 25 Un număr IO gumni v. 1 i j ..t. k. v . ij Admirxletrada : LA TIPOGRAFIA «EVKNIMEN mur STRADA STEFAN GEL MARE La Catul l-iu. TRIUMFUL DIN GALATI Abonamentele Viligiatara Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, primește cu începere de la 1 Iunie curent abonamente de viligiatura cu următorele prețuri: Pentru o lună...........lei 3. „ 15 zile............1.80 Orice cereri de asemenea abonamente trebuiesc a fi întovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr’o carte poștală. Anul Școlar Evreui in America Raportaj d-lui Bastachi Triunful din Galați Juvaeruri Maiaxiste Pentru a arata printr’o probă invincibilă că guvernul de azi, a d-lui Sturza, nu e decât continuarea hoțiilor și a pungășiilor de la 1887, că oamenii de astazi nu sunt decât fie insuși hoții de atunci, vom cita cazul concret al escrocului Malaxa. La 1873 se constată prin act judecătoresc următoarea petițiune care e și azi in dosarele primăriei de Galați. C. Kialaxa antreprenor român Isici cere antrepriza de la Primărie al unui grilaj de fer in valoare de 29.000 lei. Pe această petițiune se găsește scris de mâna lui Malaxa următoarele: * „Avînd in vedere cererea de față, avînd in vedere calitatea de antreprenor român trebuie preferată, avind in vedere garanțiile escepționale ce ni le prezintă petiționarul prin posițiunea sa socială. Pe aceste considerente acordă lucrarea de față d-lui V. Malikan. Iscălit, p. ajutor de primar C. MALAXA. Cu alte cuvinte, C. Malaxa ajutor de primar, dedublîndu-și persoana și individualitatea, acordă lui C. Malaxa antreprenor concesia lucrării grilajului. Desigur că resoluție mai frățească nu există. Un singur lucru strică: legea pedepsește o aseminea frăție cu banii comunei. A La 1896 G. Malaxa devine primar. Credeți că schimbă ceva in moravurile și deprinderile sale ? Ferit-o Dumnezeu ! S’au votat de corpurile legiuitoare o sumă de un milion și jumătate pentru pavarea a 17 strade. Ar fi fost un pacat ca o sumă așa de bunicică să nu intre in buzunările familiei Malaxa. G. Malaxa ca un frate cuminte și mai mare, chiamă pe frații săi Grigore și Gheorghe și îi pune cu vai nevoie să alcătuiască o societate de pavagii. Gu chiu cu vai, scotorînd toate saltarele, stringînd impreună toți evreii din port, se adună suma de 70,000 lei garanție. La licitație se prezintă bădița Grigore, care șoptește la toți concurenții presenți să nu facă o ofertă mai jos de deviz, el iasă lașa 50 bani sub deviz. C. Malaxa primarele adjudecă antrepriza societăței. Iată dar societatea frățească concesionară a lucrării de un milion și jumătate. Dar se vede că onorabilul își cunoaște neamurile și n'are decit o încredere mărginită in bădița Gligore, de aceia in contractul definitiv ce se încheie intre Primăria și zisa societate, se menționează printr'un articol special ca sediul societatei este la locuința primarului C. Malaxa Exact acelaș procedeu ca la 1873. Pungașul de atunci n’a inventat nimic nou. El nu știe decît o singură cale, aceia de a fura. Ce-i pasă de legi, ce-i pasă de rușine, ce-i pasă de pușcărie cînd Sturza e *prin minister și oculta la guvern. Tâlharii să trăiască ! In contra acestor pungași vulgari, in contra acestor escroci de meserie din care se compune exclusiv majoritatea guvernanților actuali, in contra acestui sistem stabilit de prădăciuni și de banditism, ne ridicăm cu tărie ca cetățeni și mai cu seamă ca liberali, căci nu voim ca partidul liberal să fie făcut solidar cu hoții cari s’au strecurat la guvern sub numele de liberali, pe care nu-l merită, inșelînd lumea și inșelindu-ne pe noi adevărații liberali cei dintăiu. La liberali ne îndeplinim o datorie punînd mâna in popt la acești tâlhari și sfășiîndu-li de pe umeri mantia liberală, cu care s’au imbracat nemernicii lor. De aceia umblăm din oraș in oraș, din județ in județ, propăvăduind cuvântul bun, arborând pretutindenea steagul liberal democrat și repiudind peste tot locul in numele liberalismului și al democratismului fățarnicii pe cari pușcăria îi reclamă. mi șoimii Git de intins și de bogat este cîmpul de muncă al activităței noastre naționale, cît de îngustă și infructuoasă este lupta noastră de toate zilele ! Această reflexiune ne a fost sugerată de astă dată privind nu la politicianizmul ce cei mai mulți ’1 lac, crezind că aceasta este datoria omului chemat să se intereseze de afacerile publice; de astă dată reflexiunea de mai sus a fost conclusiunea firească la care ne a condus observațiunea unor fapte, ce le-am putut cerceta mai de aproape zilele acestea. Epoca sfîrșitului anului școlar este timpul favorabil cînd cineva ’și poate da samă de ceea ce să face pentru noile generații, care treptat, treptat vor forma generația de mîine, de la instrucția și mai cu samă de la educația căreia va depinde viitorul acestei țeri. * instrucția și educația sunt hotărîtoare in formarea caracterelor, in formarea cetățeanului onest, conștient de rolul său in societate, in dezvoltarea sentimentelor de umanitarizm, care să’l conducă in acțiunele sale viitoare. Zilele de 29 și 30 Iunie, zilele de solemnitate ale impărțirea premieror, sunt și trebuie să fie adevărate zile de sărbătoare națională, fiindcă de la un capăt la altul al țerei, in aceste zile mai mult de cit in oricare altă sărbătoare națială, să încoronează munca continuă, lupta sănină adăpată la izvoarele limpezi și curate ale științei și ale moralei, singurile piighii cari ridică și inalță mintea, spiritul, conștiința și demnitatea de om. Această solemnitate ar trebui să aibă un caracter național și popular din cele mai pronunțate, pentru ca să râmină mai adinc imprimată, să influențeze mai direct ținerile vlăstare ale generațiunelor viitoare. Avurăm ocazia ca mai înainte de a asista la ceremonia distribuirei premieror, să vizităm cîteva școli in treacăt și să ne putem convinge, cum activitatea națională este îndrumată, in varietatea ei, pe calea muncei intelectuale și profesionale, cu scopul vădit de a se "infiltra de la cei dintâi pași iubirea și respectul pentru muncă sub diferitele ei forme. Pututăm vedea in treacăt cît de vast este cîmpul, care cultivat cu credință și bune intențiuni, poate să deie rezultatele cele mai fericite pentru binele și înălțarea acestei țări, avurăm ocazia de a ’ne convinge cum energiele, ce să pierd intr’o activitate febrilă fără un scop determinat, ar putea să fie intrebuințate cu folos in căutarea celor mai bune și mai eficace mijloace pentru ca luptele, ce să dau pe cîmpul propășirei naționale să fie fructoase, să însemne un pas inainte in activitatea țărei. Acei cari* sunt chemați in primul loc a da exemplul, a intreține lupta pe acest teren sunt tocmai oamenii noștri politici, cari prezidează la conducerea "statului roman. Cît de mică este grija celor mai mulți pentru o activitate in acest sens, cît de mare este insă mvna lor a se deda la acte, care demoralizază țară și instituții, care fac ca munca să fie depreciată, care întronează inchinarea la aur prin toate mijloacele, și pun mai presus de toate, ambițiunea lor fără margini. Pututăm aprecia atît la școalele profesionale de fete, la externatul secundar de fete, la producțiunea conservatorului, in atelierul de cizmărie al d-lui Caracas, unde comuna intreține mai mulți bursieri, activitatea dezvoltată in cursul unui an intreg și nu puturăm rămîne decît pe deplin mulțumiți, adine impresionați de progresele, ce avurăm ocazia să constatăm. Iar despre activitatea celorlalte școli publice, ne puturăm da sama cu ocaziunea distribuirei premieror. Ar fi de dorit, credem noi, că această solemnitate să fie făcută in aceiași zi și impreună atît pentru băeți cît și pentru fete, deoarece este una și aceiași sărbare, acea a incoronărei muncei; si drept să spunem nu ințelegem, care ar fi motivele raționale, care să militeze ca sărbarea să se facă separat pentru fete, separat pentru băeți. Din contra noi am găsi motive care să justifice ca sărbarea să fie unică. Nu este vre un scop comun in aceste sărbări, nu sunt oare adesea aceiași părinți, cari vin să se bucure de activitatea copiilor lor băeți sau fete, n’ar cîștiga solemnitatea mai mult in impozantă și in emulație? Credem că da. De ce acest separatizm atit de timpuriu și precoce, care să indice de la cei intăi pași in viață, o deosebire intre două elemente, care sunt chemate a lupta și a conlucra impreună, cu puteri unite la opera de mărire a țărei. Credem din contra, că contactul de timpuriu al acestor două elemente atît in familie, cit și in activitatea din societate, n’ar putea decît să aibă un efect bine-făcător asupra moravurilor și al respectului reciproc, ce’și datoresc unii altora. Din dările de samă despre care luarăm cunoștință cu această ocazie, rezultă in ceia ce privește proporționalitatea activităței generale din cursul anului, că lasă incă mult de dorit și poate din diferite cauze. In ceea ce privește școlile primare coeficientul promovaților este superior, aproape afi din totalul elevilor ce au urmat școala. Notăm că la școalele primare nu sunt corigenți. Se pare că aici să ține samă de sforțările totale ale copilului* să face o compenzație intre aptitudinele lui lui și rezultatul *e mai imbucurător. Nu tot același lucru rezultă din comparațiunea intre promovați și corigenți sau repetenți la școlile secundare. Aici din contra coeficientul promovaților este mic, față cu totalul elevilor ce fregventează aceste cursuri, ceva mai mult decît o treime. Cauzele desigur sunt multiple. Dar in primul loc, cauza principală este că copiii din scolele secundare și mai cu samă cei din cursul inferior sunt supra incarcați, la o virstă incă fragedă, cu o cantitate de materii peste puterile lor și trebue o incordare escepțională pentru a învinge cu succes, pentru a putea suporta munca, am putea zice deprimătoare, din cursul unui intreg an școlar. Cei mai mulți să resimt de supraforțarea ce li se cere și sănătatea, cel intăi bun al omului, este cea dintâi care sufere și care remîne sdruncinată pentru toată viața. Ar trebui ca să se țină mai mult samă de puterea de activitate a unei vrîste fragede, a nu se incarca mintea copilului de o dată cu atîtea și atîtea cunoștinți, cari finesc prin al descuraja, simțindu-se in neputință de a și le putea apropia, ca intrecînd puterile sale și chiar cînd învinge, de multe ori acele cunoștinți n’au ajuns decît a lăsa in minte o urmă cu totul superficială. In al doilea caz nu să ține samă mai totdeauna, de rezultanta ’sforțărilor unui copil. Fiecare profesor dorește și vrește ca materia lui să fie cea mai bine cunoscută, căci fiecare crede că materia, ce predă e cea mai importantă, că are precădere asupra celorlalte. De aici urmează că fiecare profesor fiind izolat față de elevii săi, in ceea ce privește aptitudinele generale ale fiecăruia din ei, o compenzație intre acele aptitudini nu să face. Acestea sunt după noi, cauzele principale ale numărului celui mare de repetenți și mai cu samă de corigenți. O altă cauză care ’și are incă o parte mare de influență este numărul relativ mare al elevilor dintr’o clasă, așa că controlul profesorului este foarte redus, in ceea ce privește convingerea, ce’și ar putea face asupra activităței fiecărui elev in parte. Ar fi incă multe de zis asupra acestor chestiuni și credem ca vom reveni asupra lor cu altă ocazie. Pentru moment constatăm numai faptele, care sunt de natură insă a avea cea mai mare influentă asupra generațielor, ce să ridică și atragem asupra lor atențiunea celor chemați a privighia la instrucția și educația tinerimei. De aceia am inceput articolul nostru zicînd că, câmpul de muncă al activităței noastre naționale este intins și bogat, dar infructuoasă și îngustă este lupta noastră, de toate zilele. SILUETE Necunoscuta. VOLO. De unde-i? și cine e? aceste intrebări mi le’am pus și eu de cite ori am intîlnit’o pe stradele lașului, plimbîndu-și intr’un mers molatec frumosul ei corp, ear privirea’i vagă, par’că contempla azurul, sau vr'un chip văzut numai de dînsa, numai in imaginația ei. De altmintrelea, dac’ar fi se judecăm după expresiunea feței ei brune, am putea zice că: ori această femeie n’are inimă, n’a iubit nici o dată, ori dacă a iubit atunci desigur a fost lovită de vre-o mare deziluzie, care a lasat ca urmă acest aer de nepăsare, de nesimțire ce se citește veșnic in figura ei. E foarte elegantă totdeauna, și preferă mai cu seamă culorile negru și albastru închis. Semne particulare : e veșnic singură. Scris. Meeting din Paris Tinerimea romînă din Paris in unire cu cea sârbă și ceho-slovacă, a format o asociațiune de protestare in contra mileniului de la Buda Pesta și tendințelor manifestate cu această ocaziune. In scopul acesta s’a ținut un mare meeting de protestare in ziua de Sîmbată 29 Iunie, in sala Wagram, sub presidenția d-lui Bourens, deputat și fost ministru al afacerilor streine. N'avem incă amănunte despre cele petrecute și cuvintările rostite, dar se pare că meetingul a obținut tot succesul posibil și telegrame de aderare au sosit comitetului din Paris din toate unghiurile țerei. Din partea noastră am expediat următoarea telegramă, redactată in limba franceză: Paris, Avenue Wagram, 59 Flourens Depute EVENIMENTUL se asociază la meetingul de protestare in contra tendinței de opresiune a naționalităților manifestate cu ocazia mileniului unguresc și depune omagiile sale de recunoștință pentru inaltul patrionaj ce i-ați acordat prin preșidenția voastră. Evenimentul. Sperăm a putea da amănunte complecte in numărul nostru de mâine. D. cf Yupta din SMSuni Ceea ce înspăimântă mai mult pe femei e gândul că imbătrânește, totuși ea s’ar consola ușor dacă sbărliturile i-ar apărea in alte părți de cat pe obraz.* * * Femeele iubesc ori și când, când nu mai au ce iubi pe pământ refugiul le e la cer. Demisiunea cabinetului Italian In urma demisiunei ministrului de resbel, cabinetul intreg a demisionat, d. di Rudini a fost insărcinat cu formarea unui nou minister. La cameră adunare numeroasă , toți miniștri sunt prezenți ; d. di Rudini comunică camerei de misiunea cabinetului și anunță că regele l-a insărcinat cu formarea noului cabinet. Cere camerei de a se amina sine die, cererea este adoptată. Senatul, după ce a ascultat comunicarea demisiei ministerului, a amînat ședința. * * Raportul d-lui Bastachi — Informatiuni speciale — Raportul d-lui Procuror Bastachi in afacerea malaxitei conchide la incorectitudinea vădită a primarului Malaxa. Zice insă că nu există probe materiale de această incorectitudine, deoarece n’au fost perpertrată mituirea. Raportul afirmă cu tărie convingerea că primarul a lucrat in mod vădit in contra intereselor comunei. __________ Corespo Stingă liberală va lupta și va pune candidațiilox la toate colegiile vacante, bineînțeles din toate orașele principale. Cu ocazia acestor alegeri se va alege grâul de neghină. TELEGRAME Serviciul ziarelor streine. KASSEL.—împărăteasa a sosit la Wilhelmshotre cu patru fii și cu prințesa Luisa-Victoria. Triumfal din Galați Eri am primit de la corespondentul nostru din Galați următoarea telegramă: Galați Iunie, vara ^ seara, întrunirea ținută eri, Sâmbătă, de stingă liberală a fost mai mult ca splendidă. Au vorbit d-nii Vulpe, Iancovici, Fiera, Cogălniceanu, Scorțescu și Bacalbașa. Manifestație imposantă după întrunire, Fleva aclamat la balcon. După întrunire a avut loc un m mare banchet la care au luat parte toate căpiteniile orașului. întrunirea din Brăila anunțată tot pentru astăzi, s’a amănat pentru măiie Duminică, din cauză că antreprenorul a refuzat sala in ultimul moment. CORESP. Insurecția Cabana Se scrie din Key-West că vaporul „Three Friends“ illbustier a trecut pe acolo urmărit la o distanță de 10 mile, de vasul de resbel e spaniol* „Alfonso XII.“ Cele doue bastimente lansate cu toată puterea s-au apropiat de zona de trei mile a apelor Americane. Martori declară că bastimentul de resbel espaniol ar fi tras focuri asupra lui Three Friends și circulă svonul că incrucișătorul american „Maine“ și alte vase americane se pregătesc se impiedece trecerea celor doue bastimente in apele americane. Evreii in America. Paul Bourget și eminenta sa operă «Outre-Mer» sau schițe din America, a păstrat un loc ușor și pentru evreii din New-York, emigrați aci din toate unghiurile Europei.—Credem a face plăcere cetitorilor, reproducînd câteva din observațiunile celebrului scriitor francez. ...Ah! Neînvinsa', indestructibila rasă pe care o găsesc deopotrivă, astfel după cum am văzut-o in ulițișoarele din Tanger, in cele din Dama și pe acea înălțime din Safed unde, in sinagogă, batrinii rabini comentează Talmudul și anunță pe liberatorul. De unde vin acești germani evrei ? Prin ce abominabile odisee de persecuțiuni au trecut pentru a instala in această mahala a Neuw-Yorkului aceste etalaje, secret cunoscut numai de auvergnati, și unde negustorul găsește mijlocul de a vinde ceia ce pare chiar imposibil de vinzare: fer vechiu, butoni vechi, bucăți de lemne, haine vechi.... In tovărășia lui Bazaroff visităm câteva ateliere de cusatorie. Găsim înșirate sub supraveghierea șefului, "topes, nerăbdătoare și uscate figuri masculine, bărboase cu câte un nas nesfârșit, de sermane piepturi femeești cufundate, cu șolduri ascuțite de oftica, copile de cincisprezece ani, deja bătrine și care n’au mîncat in viața lor o bucata de carne, in totul o jalnică exposiție de fisiologie de mizerie. Abia dacă putem suporta atmosfera acestor ateliere, unde mirosul corpurilor reu îngrijite se amestecă cu odoarea mâncărilor stricate... Întrebăm pe acești sclaviri asupra câștigului lor. Și atunci cifrele date de partizanii revoluționari devin îngrozitor de exacte,— de o exactitudine, care, controlată astfel, îți strânge inima. Pentru douăsprezece din acești pantalonași de copii, pe pînza cărora vedem încovoiate aceste profite uscate de mizerie, antreprenorul dă șaptezeci și cinci de bani. Douăsprezece din aceste cămeși pe care aceste ace mânuite de mâini de ofiicoase cu unghiile întoarse găuresc răpede pînza, —da, douăsprezece din aceste cămeși aduc treizeci și unu de bani și incă lucrătorul trebuie să plătească bumbacul din punga sa. Si aceste prețuri nu sunt incă sigure. De un an salariile au scăzut in jumătate. Cine poate ști care vor fi mîine? In așteptare ele provin de a trăi, dar cum ? Farfuriele care se găsesc pe masă dau răspunsul, umplute cu niște resturi de carne ce ar desgusta pe un câne flămind... DAN. Insurecția Cretană Se scrie din Atena că partida luptei, care predomina in Creta, este acum descurajată in urma deciziei tuturor puterilor pentru a interveni cu energie de om-