Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)
1896-10-01 / nr. 1063
ANUL IV No. 1063 ABONAMENTE nainto pe an an . . . , pe 6 Inni . . . „ pe 8 Inni . . . pentru străinătate, an an Lei 24 -„ . 12- 6- . 36-Un număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ^•dlaoțl«. la Tlpoarralla STrezxlxxxent-al-a.l 8TRADA 8TE7AN CEL MARE No. 38. Zaqil H Director politic G. A. SCORTESCU MARȚI I OCTOMBRE 1836 UN NUMĂR 10 BANI ARimcimi Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4— Pe pagina II . „ . . „ 2-P» » ill * * . , — 50 Po » ÍV „ „ i . 25 Un număr IO M LATIPC91ÍAFÍA .EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL La Catul l-iu. -A-dnalalatrațla : \ ;‘î^TJ Sumarul Raportul Conficianei de Ancheta Crimele Militare Cartea cu juri Taarul la Paria CRIMELE MILITARE RAPORTUL COMISIUNEI DE ANCHETA din robia in care se găsește și ca om liber să-l să-l facă a înțelege și a respecta misiunea inaltă ce-i incumbă. Iar poporul incă odată se poate convinge că adevărata putere stă in numele lui și că ajunge o singură mișcare puternică din partea sa, pentru ca o causă sfintă și dreaptă să devie o realitate, să triumfe și să trăiască. Joile din Album Amiciția, sau mai bine, legăturile dintre femei, sunt mai degrabă rezultatul mărturisirelor ce-și fac reciproc, decît a simpatiei* . * Femeele sunt prietene intre ele pana la măuitat. V. Crimele militare E de datoria noastră a tuturora, mic și mare, de a uita pentru un moment măcar și luptele politice ce ne frământă și mizeriile de toate zilele pentru a ne opri la cele ce se petrec in rîndurile acelei mari instituțiuni, care absorbează cea mai mare parte din bogățiile țerei, cu menirea de a apăra o dată insuși existența țerei. Era un prejudiciu. Deși toată lumea știea că in cazematele cazarmelor se petrec scene infiorătoare, că viața soldatului nu este decit un lanț nesfîrșit de chinuri inventate cu o cruzime bestială, totuși crimele remăneau ascunse pe vecie, căci menirea inaltă al armatei oprea pe fiecare a se atinge de dinsa, de teama a nu micșora prestigiul ei. Și aceasta teamă oarecum religioasă a populațiunei incuraja mai mult pe barbarii din armată, pentru a-și continua opera lor inchizitorială, siguri fiind că faptele lor vor remănea nedescoperite și nepedepsite. Așa ar fi fost dacă un element nou n’ar fi intervenit: pressa. La început și ziarele înregistrau cu o oarecare sfială amănuntele ce le primeau din rîndurile armatei, mulțumindu-se a cere anchetarea lor din partea autorităților in drept. O dată insă cu nepăsarea superiorilor creștea și curajul pressei, care, convinsă că tăcerea ei ar constitui o crimă și mai odioasă decît cea al barbarilor din armamată, a început a da acestei chestiuni o atențiune mult mai mare, și a interesa mulțimea la soarta acelora din rîndurile armatei.—Dacă intreaga presă a mers mină în mină in această gravă chestiune, nu e însă mai puțin adevărat că in fruntea mișcărei se găsește Lumea Nouă, valorosul organ social-democrat din capitală, care cu o stăruință și abnegare incomparabilă a știut să adune o sumă de dovezi zdrobitoare, care au nimicit cu desăvărșire veleitatea acelora cari sunt deprinși a desminți pressa independentă, chiar atunci cînd adevărul e imposibil de tăgăduit. Astăzi asistăm la un spectacol uriaș, unic in felul seu, întreaga țară alarmată, urmărește cu o vie atențiune destăinuirile presii și fără a ținea in samă prejudecățile de altă data, e gata de a interveni pentru a se pune capăt crimelor militare și a se introduce in armată o eră nouă de liniște și de respect al omului. Strigătul de desperare al victimelor, repetat cu vigoare de presia, a avut și darul de a deștepta pe acela care ca șef al armatei i se incumbă prima datorie de a interveni, pentru a nu lăsa ca o luptă să se încingă între victime și chinuitorii, lupta sîngeroasă cu consecințe fatale și îmensurabile, deoarece la ea ar participa și poporul in partea victimelor. După cum suntem asigurați însuși M.S. Regele a intervenit grabnic pentru a tăia zeul din rădăcină și mulțumită acestei interveniri se datorește un ordin de zi al ministrului de rasboiu, prin care nu numai interzice bataia și torturile in armată, nu numai că cere’pedepsirea torturatorilor, dar face direct responsabil pe comandanți superiori dacă acest ordin va fi calcat. După noi acest ordin e suficent pentru a reabilita complectamente pe generalul Budișteanu și dacă se va interesa ca ordinul seu să nu remîe o literă moartă, numele seu va fi slăvit de fiecare român cu durere de inimă pentru cei slabi și fără de apărare. Si nu e tocmai greu. Armata romina nu numără in finul seu numai moș Teaci, deprinși a vedea in soldatul român un animal mai inferior ca cinele lor de vînat, ci mai sunt și tineri culți, blinzi și inteligenți, cari iubesc pe soldat și știu că astăzi disciplina cea mai severă se obține prin blîndeță și dreptate. Cunoaștem ofițeri cu idei inaintate, chiar social democrați, cari revoltați de cele ce văd cu ochii, sunt totuși puși in neputință de a putea aduce o aliniere nenorocitei victime căzute in ghiarele unui Orășeanu. Sunt cei mai mulți tinerii ofițeri din armata noastră, cari sunt animați de sentimente frumoase și ei vor fi cei dintăi a da o mină de ajutor generalului Budișteanu, pentru a scoate pe soldatul român siluetei Elena (Sinitza) Botoșani . Iată ființa cărei cu drept cuvînt trebue să fi spui la beliculelene. Natura a inzestrato cu toate calitățile necesare pentru a purta acest nume. Cu toate că are o ură neîmpăcată contra siluetei Ei, totuși acum mi-am pus inima in dinți și iam făcuto eu. Desigur că o să supere pe mine,... dar îi va trece, căci are o inimă bună. Statura potrivită, părul negru mătăsos, ochii negri și admnei ca marea, îmbătători ca cotnariul, sclipitori ca steaua Sirius, de care nu te mai saturi privindu-i in veci, și incunjurați de niște gene negre. Nu mai puțin, gurița are un farmec deosebit, prevăzută cu niște buze rumene și dinți mărgăritari, albi cu fulgii de zăpadă. Ride cu o mare poftă, cînd îi spui vre o vorbă dulce. E cu drept cuvînt Madona lui Raphael. Semne particulare: Adorează dansul. Caracteristic: Ii plac foarte mult voiajurile, și chiar acum e un voiaj. Parfum favorit : Peau d’Espagne. Autori de predilecție : Georges Ohnet și Emil Zola. Un ultim cuvînt : Prietenele ei nu sunt decît Cocuțele. Plecarea Jarului din Franța La gara din Chalons Țarul își a luat rămas bun la gară de la d-nii Loubet și Brisson președinții corpurilor legiuitoare, precum și de la miniștri. Pentru fiecare din ei a avut cîte un cuvînt amabil. D. Faure s-a urcat in salonul trenului imperial. După un schimb de citeva cuvinte, a sărutat mina Țarinei apoi d. Faure și Țarul și-au dat mina și s’au sărutat in mod afectuos. Trenul a plecat in mijlocul strigătelor de : Trăiască Împăratul ! Trăiască Rusia ! Nini Mulam Bateai Ministrul de resboiu, îngrozit insuși de cele ce se petrec in zidurile căzărmei, s’a hotârît in fine de a da un ordin, adresat comandanților corpurilor de armată, cu obligație de al pune in vederea personalului de sub comanda lor. In acest ordin ministrul, de resboiu, spune lămurit că a primit o sumă de denunțări, că in toate corpurile de armată, ofițerii intrebuințază bătăile cele mai inspăimîntătoare in instruirea soldaților. Dl. ministru de resbel arată prin acest ordin, cum din pricina torturilor, soldații ’și pierd toată dragoastea ce trebuie s'o aibă pentru superiori și considerând pe superior ca cel mai mare dușman al seu. Cere, că atât ofițerii cît și gradele inferioare, care se vor abate de la acest ordin, să fie dați in judecată și pedepsiți cu aceiași pedeapsă cu care se pedepsește in inferior, când insultă sau lovește pe un superior. Ministrul mai pune in videre comandanților de regimente, că sunt responzabili, cind se va tolera bataia in regimentele lor. Comandanții corpurilor de armată sunt obligați de a trimite in judecată pe ofițerii care se vor dovedi că nu se supun ordinului. La caz contrar, sunt responzabili generalii comandanții corpurilor. Tăuni si Puls (Corespondență telegrafică specială) Sosirea Trenul intră in gară. Tunul bubuie la Invalizi. Tobele și trompetele sună drepți. Ușele vagonului se deschid ; președintele republicei care poartă cordonul Sf. Andrei apare cu capul gol dind brațul împărătesei . Țarul purtînd uniforme regimentului Preobrajenski este la dreapta ei. Dinaintea miniștrilor așezați in semicerc, suveranii conduși de președinte, inaintează. Țarul care era cu mina la căciulă, o retrage, spunînd cîteva cuvinte miniștrilor prezenți: împărăteasa salută mclinînd capul. Suveranii se duseră apoi in salonul de onoare, unde se oferă împărătesei un buchet de trandafiri de către d-nele de la ambasadă D. Dadant prezintă tzarului pe cardinalul. Apoi d. Baudin spuse următoarele : „In numele orașului Paris și a consiliului municipal sunt foarte fericit a avea onoarea de a ura buna venire Majestăței Voastre, împăratul mulțumi, apoi trecînd in inspecție garda de onoare S3 urcă in trăsură, avînd in dreapta sa pe împărăteasă. Președintei a doua trăsură sunt președinți Snatului și a camerei, apoi urmează celelalte trăsuri. Pe tot parcursul de la gară pănă la ambasada Rusă mulțimea a aclamat pe suverani cu frenesie. După amează Țarul s’a dus cu Țarina la biserica rusească. De aci Țarul se dusă la Eliseu, iar Țarina se întoarsă la ambasadă. Țarul ajunse la Eliseu la oarele 3 și 20 minunte avind alături de el pe generalul Boisdeffre și acompaniat de inaltul personal a curtei sale. Corterul era precedat de un escadron de cuiraseri. Țarul fa primit la scară de comandantul Lagarenne oficțer de serviciu și de căpitanul Bouchez comandant militar al palatului. Președintele republicei îl aștepta in capul scărei, avînd in urmă pe toți ofițerii casei sale militare. Ambii șefi de stat își strinse amical minele, apoi să îndreptară cătră salonul grațielor, unde se întreținură in particular aproape 20 de minute. Apoi se duseră in marea sală de serbări. Aici toți membri senatului și a camerei fără distincție de partid se adunaseră pentru a saluta pe suverani. In centrul lor erau grupați vechii președinți a consiliului și vechii miniștri ai afacerilor străine. Țarul a vorbit cu mai mulți din ei, adresîndu- se d-lui Konstans : — Erau ministru, la 1889 ? —Da, sire respinse domnul Constans, si in 1890 și prin 1891, trei ani dea riadul. — Trei ani, respinse Țarul, este mult. El face aluzie la timpul scurt ce durează ministerul in Franța. Cu d. Bourgeois, el s’a întreținut destul de mult. — Ați fost ministru la 1891, spuse el d-lui Ribot, atunci a început genuinii. — D i si re respunde Ribot a fost începutul unui mare lucru. După puțină tăcere. — Da, reluă Țarul, da așa este. Și un scris foarte simpatic sublinia sensul foarte clar a cuvintelor sale. In salonul Murat erau adunați Cardinalul Bechard și marii demnitari a elevului, membrii consiliului superior a resbelului, toți aceștia îi fură prezentați. Ceremonia se termină după prezentarea membrilor casei militare a președintelui. La 4 oare Țarul se retrase. Raportul anchetei D. Giani va pleca, d. Vasile Gheorghian remâne.—Pănâ in acest moment nemic n'a pătruns despre raport, asupra cării redactare ambii membri negreșit s'au înțeles. Opinia publică și-a dat verdictul și așteaptă acum să vadă și părerea anchetei, in speranță că ea nu poate fi alta. Dar cum ar putea fi altfel ? După ce ancheta s’a convins că sunt întemeiate mai toate denunțările ce s'au făcut in contra administrației comunale, cind a constatat halul in care se găsește administrația, cind nici o umbră de îndoială nu mai putea încăpea asupra modului scandalos cum se risipește averea publică, cum un raport care constatând toate aceste, ar putea să denatureze adevărul și realitatea faptelor, pentru a scoate basma curată pe autorii morali și materiali ai acestor opere. Dar totul e posibil. Un exemplu recent il avem la Galați, unde pănă azi Malaxa continue a dicta, cu toate cele descoperite in sarcina sa, cu toate că comuna Galați e amenințată de un pro es care se apropie de falit, cu toate că insuși Culoglu a trebuit să fie sacrificat. Se poate deci perfect de bine intămpla ca și mușamanii să se intindă asupra celor descoperite la Iași, pentru ca nu cumva și doamne ferește să se atingă susceptibilitatea vice-președintelui Camerei. Oricum ar fi, un lucru suntem in drept să-l cerem: publicarea raportului. Ar fi curat infam de a se dosi cu desăvârșire raportul unei comisiuni, care opt zile a ținut țara întreagă in mișcare, și care nu d o ține, care poate ar cuprinde lucruri uimitoare, cu toate presiunele ce s'au făcut atât asupra comisiunei cât și asupra victimelor. Cerem publicarea raportului, căci cetățenii au dreptul cel puțin de a ști, ce au căutat d-nii Giani și Gheorghian la Primărie. Demisia Lordului Roseberg Lordul Rosebery, care și-a dat demisiunea de șef al partidului liberal englez zice in discursul său din Edinburg, că nu poate consimți la propunerele d-lui Gladstone in afacerile Turciei și declară că dl Gladstone este cauza indirectă a demisiunei sale și că se va opune cu tărie la intervenția izolată a Angliei in Orient, ceea ce ar aduce răsboiul european. Cea mai mare parte din ziarele engleze aprobă atitudinea luată de Lordul Rosebery in chestia orientului. _____________________Spic. BOHEM Copil strein pe acest pămînt De tine milă mi-i atît... Căci tu, de cînți, ai tale 'n cint, Șt’n rîs ceva de amărît... De treci pe unde te-ai născut Plăcere nu faci nimărul . De pleci, tu nu ești petrecut, Că pentru tine milă nu-i. Chiar cititul tău e parcă vag, Dar cei ce'l înțeleg ușor Te-ascultă și din somn cu drag. Căci tu le cînți durerea lor... Virgiliu N. Cișman. Huși, 96. Din noul volum care va apare in curînd. Vom reveni asupra acestui ordin. Un suvenir oferit de îzar Tabloul oferit de împăratul Rusiei orașului Lyon, drept aducere aminte a primirei marinarilor escadrei ruse in 1893, a fost remis municipalităței prin intermediarul consulatului Rus din Lyon. Acest tablou, care este opera unui pictor rus Ratehenko, reprezintă sosirea la Toulon a escadrei Ruse din Mediterana. El se află expus in sala de serbări a României. O Coleziune Se anunță din Londra că vasul „Saint Favulle“ s’a cufundat in urma unei coleziuni cu un vapor , echipajul a putut fi scapat intr’o luntre. Apoi a fost luat de vaporul Henry Franck. TELEGRAMS EDINBURG.—O mare întrunire a avut loc la Palace theater. Patru mii de persoane asistau. Lordul Rosberry pronunță un lung discurs, in care abordează chestiunea armeană, el nu condamnă agitația, din contra o aprobă, pentru că ea arată că spiritul național nu este mort. Situația de astăzi nu samănă cu acea din timpul atrocităților bulgare. La acea epocă Rusia era cu* noi, pe cînd astăzi este ’ Căderea unei Aezonaute Se anunță din Calais, că d-na Charlie, aeronaută care plecase afară din grădina Richelin cu balonul, a căzut pe o casă aproape de port, iar aparatul ei, despărțit de luntre prin un fir telegrafic a căzut pe dunele fortului Verde. Aeronauta are brațul drept sclintit. J—> COLOANA A CINCEA ALBUMUL DE POESII Ce ție și cu albumul de poesii al domnișoarelor, sau mai bine zis al duduielor. File albe, birtie velină, margini aurite, sub o invelitură de pluș albastru, verde sau roș, purtînd pe frontispiciu „album de poesii‘ Așa T vezi in vitrinele librărielor. Răsfoiești filă cu filă, nu dai de nici o poesie, de nici un vers. ’Ți zici: mister și poesie. Iată dar un volum, a cărui valoare intrinsecă in rafturile librăriei, se reduce la valoarea hîrtiei, a legaturei și a plușului , fără nume de autor, fără prelată, fără tablă de materie. Și totuși e un volum de poesii destinate duduieior, care cumpără singurile cliente ale acestor volume albe, inocente, nemaculate ca și seninătatea sufletului lor. O dată ajuns posesiunea acestor ogașe floricele, albumul începe a avea și o valoare literară. Poezie in proză, proza in versuri, versuri și poezie să așterne filă cu filă in acest album. O adevărată artă cu tendinți, in care măiestri mai mult sau mai puțin talentați, mai mult sau mai puțin înflăcărați, descriu farmecul fericitei posesoare, căutind a se întrece in a’i arăta focul ce’i mistuie. Aceste albumuri de poezii conțin in paginele lor o intreagă psihologie.Prin intermediul lor duduia voiește să cerceteze pulsul autorului, tînărului, a cărui tendință față cu ea dorește să le aibă un album, pentru a vedea dacă corespund cu dorințele ei intime. Albumul devine atunci o cursă pe care duduia ’ți-o întinde cu o dulce măiestrie, din mrejile căreia cu greu vei putea scapa. De ordinar găsești pe prima pagină a albumului o cugetare a posesoarei autoare, un fel de prefață in care intră o doză mai mare sau mai mică de pesimism asupra nimerniciei acestei vieți, cu o dorință arzătoare plină de misticism. Urmează apoi pagini in care colegele de școală și bunele prietene își arată iubirea prietenească, simpatia ce le leagă, fiind mai totdeauna cu „un veci nu te-ai uita“. De aici înainte incep autorii favoriți și predistinați. Albumul stă pe masa salonului de primire. Pare a nu avea vre-o altă menire sau altă tendință, decît aceia ce o are albumul de fotografii, sau tăblița cu cărți de vizită, un simplu motiv de vorbă sau de distracție intr’un impas al conversațielor. Duduia insă urmărește un autor neglijent și fără a’și da seama pune mina pe album, ’1 deschide și incepe a comenta cu tinărul, versurile uneia din prietenele sale. Cursa e deschisă, tinărul e invitat a pune o ideie in album, trebuie să se execute , iar după natura ideei, după forma ei, după focul cu care a scris, duduia ințelege cu cine are a face și explorează așa înainte pănă cînd dă in fine peste autorul favorit. Versurile acestuia ’i-au spus totul, trăsura de unire intre firele conducătoare a celor două elemente de simpatie s’a stabilit, curentul electric circulă de la unul la altul, se întărește prin intensitatea bătăilor inimei; albumul se închide la această pagină, dispare de pe masă de la privirea indiscretă a unora și a altora; rămîne in domeniul intimităței duduiei, care in momentele retrase și liniștite citește, recitește și comentează pe ultimul autor. De multe ori albumul ajunge a fi proprietatea amîndurora. Poezia urmează de aici înainte nu pe paginele albumului, dar in intimitatea lor , el incunjurînd cu mina talia ei, ea trecîndu-și mînușița-i pe grumazii lui. Și așa volumul de poiezii și a găsit autorul’visat. Alte ori insă stă tot deschis, tot pe masă, tot in căutarea autorului favorit, dar acesta nu mai sosește Albumul a fost cumpărat intr’un ceas rău. Multe versuri găsești in aceste volume, unele plagiate, altele inedite. Să dau la intîmplare un specimen de pe album. Domnișoarei Mino-Dora Blinda, galeșă, sglobie îmi apari in calea mea, Ca luceafărul de noapte Luminează fața ta. Nici gîndești că lași in urmă Farmecul prea îmbătător, Dar urmărești naivă, toate