Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)
1897-01-28 / nr. 1155
1 ANUL. IV Ho. 1155 AROMANETTE, îainte pe un an . . . * pe 6 luni . . ■ „ pe 3 luni . ■ Pentru străinătate, un an Lei 24 . . 126 . 36 Usa număr BObani Hscraoția la: Tipografia Evenmentului STRADA 8TRFAN CEL MAE N» 38 Tetei H MARȚI 28 IANUARIE 1391un număr m bahiLIAR COTIDIAN Director Politic G. A. SGORȚESCU Anunciuri Inserți și Reclame Pe pagina 1 linia garmond . Lei 4— Pe pagina III . . . , 2— Pe , II » „ - 50 Pe • IV , ... * -25 Un nif vnârlo bani F* a? -A. d, miraie t r a. ț i a, . LA TIPOGRAFIA S Eraim TIJLIJI STRADA STEFAN CEL MARE La Catul l-iu. *IU Conservatorii și drepturile constituționale Organizarea clubului liberal democrat Alimentarea orașului cu apa Rezedeaua Vorbește Opiumetului liberal democrat . Simbătă comitetul central liberal-democrat s’a întrunit și a ales un comitet executiv de 9 membri și compus din următoarele persoane : D«niî C. Gregorescu, EU. Faéva, i. ¥. Papp, n. Jospan, G. Scorfescus, G. Politicos, O. Tocilescu, G. Pitișteanu și colonelul Ghedeanuu. S’au fixat apoi punctele de actualitate din programul liberal, cerute de liberalii democrați și pentru care ei găsindu-se in neînțelegere cu acei cari se află la guvern au fost siliți să se grupeze și să se constituie pentru realizarea lor cât mai grabnică.* * * După constituirea comitetului s'a discutat asupra gestiunilor politice la ordinea zilei și s'a hotărit a se ține o întrunire publică cu care ocaziune fleviștii vor desvolta o serie de puncte din programul stabilit. Intre altele se vor dezvolta următoarele puncte: Descentralizarea și desființarea legei maximului. Garantarea libertăței individuale. Incompatibilitatea parlamentară. Desființarea legei excepționale a Dobrogei. Disvisuirea constituției in sensul lărgirei colegiilor electorale. Legea pentru admisibilitatea in funcțiuni și stabilitatea funcționarilor. * * * Pentru a se realiza această descentralizare și cele slalte puncte importante ca „asigurarea disertăței individuale, legea incoparabilitaților parlamentare54 și altele, pe care puternicii de astazi leau avut rnepei d in gură ci au stat în opoziție, dar pe care ie-au uitat cu desăvârșire după ce au ajuns la putere, comitetul liberal democrat a hotărît facerea unui manifest și întruniri publice in care să expue cetățenilor vederile lor. Prima întrunire s'a hotărit a se ține in capitală Duminica viitoare 2 Februarie. Vom anunța din vreme ora și localul, intrunirei, și suntem siguri că cetățenii capitalei vor încuraja și de astă dată grupul energic și credincios care a dovedit că nu luptă decit pentru propășirea democrației și a liberalismului. Tot in această întrunire dl G. A. Scorțescu va arata tendințele primejdioase ale propagandei conservatorilor reacționari de la L’Independance Roumaine: întrunirea publică se va ține Duminică 3 Februarie in sala Dacia. GmsEms&Tmn si drepturile constituționale Dacă ar fi vorba numai de un simplu atentat urzit in spectrul imaginației unui singur om , dacă ar fi vorba numai de o campanie precugetată și hotârită in redacția unui ziar, in urma unor reflexiuni mai mult sau mai puțin adinci, sau mai mult sau trai puțin superficiale, in orice caz interesate ca tendinți, asupra sistemului nostru constituțional ; — desigur că tentativa de atentat,"campania întreprinsă, n’ar putea sa aibă meritul de a atrage asupra sa atențiunea publică , ci ar remăne manifestația personală, sau a unui singur ziar, fără ca să provoace vre-un resunet, fără ca ecoul acestor manifestațiuni să se poată restînge și interesa altă lume decit cercul cetitorilor acelui ziar. Cel mult, in acest caz, reporterii celorlalte ziare ar avea de înregistrat la cronica zilei, că ziarul cutare a intreprins o serie de reflexiuni asupra ficțiunei constituționale. ORGANIZAREA CLUBULUI LIBERAL DEMOCRAT Lucrurile insă după noi nu stau așa , și cu toată aparența, cu toată străduința chiar, ce să face, de a da campaniei întreprinse de ziarul „L’indépendance roumaine“ sub propria pană a directorului ei dl. G. Lahovary, Bănă. ieri membru influent in comitetul executiv al partidului conservator, un caracter personal și independent de vederile ascunse, de dorințele intime ale unui intreg partid și încă ale unui partid de guvernămint, care ca mine va avea să urce treptele puterei pe scara palatului regal;cu toată indiferența, ce o afectează cel puțin pănă acum celelalte două ziare ale partidului conservator — Epoca și Timpul ; - noi credem și susținem din contra, că această tentativă, această campanie este întreprinsă cu știința și cu voința tacită a intregului partid conservator; că această campanie este pusă la cale printr’un consimțimint reacționar mutual și unanim; că* conservatorii aplaudă freneticin de ei și că felicită cu entuziasm înfundat pe dl. Em. G. Lahovary, port-drapelul acestui asalt asupra ficțiunei constituționale. Nu de ieri, de duc dl. Em. G. Lahovary s’a retras din comitetul executiv al partidului conservator, datează vederile ostile instituțielor noastre constituționale și atitudinea de astăzi a ziarului „L’independante roumaine.“ In nenumărate rînduri și la diferite ocazii, pe cînd dl. Lahovary era incă membru in comitetul executiv, ziarul conservator pe care d-sa ’l dirige, ’și a manifestat in termeni destuli de clari și cu brancheța ce de mult ’i este recunoscută in această materie, dintele ce ’I are contra instituțielor noastre constituționale, precum și preferența tendințelor și a convingerilor sale cătră un regim autoritar și absolutist. Și dl. G. Lahovari, care mai bine de cît oricare este in măsură a cunoaște, cari sunt dispozițiunele intime ale conservatorilor asupra sistemului nostru constituțional, a făcut să reiasă aceste disposițiunî in demisiunea sa, cînd zice: că se retrage din comitetul executiv, pentru a nu fi jenat la un moment dat in acțiunea sa de director al unui ziar independent, care nu-și poate păstra autoritatea, decit spunînd tare, ceea ce este in sentimentul tuturor, că astfel va servi mai bine cauza partidului conservator. Și nu ne îndoim cîtuși de puțin, că mai curînd sau mai tîrziu, după ce campania prin ziar va fi terminată, că d-sa va fi aclamat cu entuziasm și frenezie de unanimitatea clubului ca un membru valoros in comitetul executiv al partidului, ca un omagiu adus serviciilor ce de sa le face astăzi pentru idei i conservatoare, scop pentru care declină astăzi onoarea de membru in acel comitet. Sacrificiul cît și tactica sunt abile și merită complimentele noastre, dar nu ne putem lașa Înșelați. Pe de altă parte „Timpul“ in numărul de Simbătă și ,.Epoca“ in numărul de Duminică înregistrează pe pagina a IiI-a, fără a părea ca’i da vre-o importanță, textul demisiunei d-lui Em. G. Lahovari și’l insoțesc ambele, cu o scurta notă identică care pe cît de laconică și de indiferentă este, merită să fie citată. Nota zice : „după cum cititorii noștri pot vedea dl G. Em. Lahovari s’a retras din comitetul partidului pentru a’și păstra o independență absolută in ceea ce privește modificările, ce voiește a propune la constituția noastră.“ ..Să ințelege că acele propuneri nu angajează întru nimic modul de vedere al partidului conservator, mai cu samă că dl Lahovari nici nu le-a adus in discuțiunea comitetului inainte de a se fi retras.“ Cibinetă de stil și de cugetare, ca mascare de sentimente, această notă oficială, și e oficială fiind că e identică, este de o măestrită construcție de fraze, prin care spui totul, sub aparența de a nu fi spus nimic. Cu alte cuvinte, vorba ceea, nu știu, a'm văzut, cu toate că știi și ai văzut totul, dar nu-ți dă rîna, sau nu vroești să mărturisești. Ce s’ar fi făcut in adevăr comitetul executiv, dacă dl Lahovari ar fi avut delicateța, dacă ar fi fost destul de politicos, ca să fi supus, mai inainte de a’și da dimisia, modul sau de vedere comitetului executiv? Nu este așa, că comitetul executiv ar fi trebuit să ieie poziție pro sau contrai Și ar fi luat cu bună inimă pozițiunea pro; dar coana Veta e rușinoasă, pare că n’o cunoaște talentatul Caragiale, iar ca să fi luat poziție contra, ar fi fost tată rău, s’ar fi dus de ripă ideea conservatoare, cu morala ei cu tot, cum ar zice Jupan. Dar pe unde s’o scoatem ca să iasă bine? That ist the question. Știi ce, d-le Lahovary? dați dimisa din comitetul executiv, pentru a’ți păstra independența absolută in ceea ce privește modificările ce voiești a propune la constituția noastră. Astel propunerile d-tale nu vor angaja intru nimic vederile noastre, care pot fi cele ale d -tale, mai cu samă că d-ta nici nu le ai adus in discuția comitetului executiv. Așa dispare și echivocul la care ar fi putut da loc presența d-tale in comitetul executiv, după cum să exprimă insuși d-sa in demisiunea sa cătră dl L. Catargiu. Dar cu aceste explicațiuni dispare și echivocul in ceea ce privește situațiunea reciprocă a partidului conservator față cu modificările, ce dl G. Jahovari voește să propună, printr’un acord tacit cu partidul, la constituția noastră. Astfel solidaritatea rămîne inextricabilă și curente de simpatie pentru restrîngerea drepturilor constituționale și pentru anihilarea sistemului representativ, să stabilesc intre dl G. Lahovary și partidul conservator, precum și vice-versa. Curioși cum suntem, am dori să știm și am dori să ni se respundă, pentru care cuvinte și pentru care rațiune de Stat, atit „Timpul“ cit și „Epoca“ înregistrează pur și simplu textul demisiei d-lui Lahovary, cu o adnotație oficială, prin care pare a se ziceuii bine că am scăpat. Pentru ce nu să aprobă sau nu să dezaprobă demisia precum și propunerile de modificare la constituție, ce d-sa face? Nu se face nici cald nici rece această atitudine hotărâtă a d-lui Lahovari? Căci dacă e trădare s’o> știm și ici! Ceea ce insă îndrăznește pe fată și cu o francheță brutală chiar, dl Lahovary, nu îndrăznesc incă conservatorii cu acelaș avint generos de a spune tare și in auzul tuturor, ceea ce este și nu adîncul sentimentului domnielor lor. Nu pot să-și ridice incă piatra de pe inimă, fiindcă sunt mai bine de 30 de ani, de cînd ea apasă greu asupra tendințelor lor reacționare, de absolutizat asupra marei canalii, numită popor. Dar la ce mai alergăm la atîtea explicații pentru a stabili această comunitate de vederi, a partidului conservator cu d. Lahovary, cînd n’avem decît să răsfoim colecția „Epocei“ pentru a da peste un articol scris numai acum 2—3 săptamîni in urmă și subscris de d. N. Filipescu, intitulat, dacă memoria nu ne inșală: Tot vechiul cintec, in care in mod bizantin și cu fraze intortochiate, scrise asupra propagandei democrate a votului obștesc, să spune și să iasă să se înțeleagă printre rînduri tot aceea, ce d. Lahovary spune cu o francheță, ce de altmintre li ’i face onoare. Ba, dacă nu aducem bine aminte, d-sa făcea chiar aluzie și la o intervenție străină, un caz de ultimă necesitate. Nu e vorbă, de atunci articolele din „Epoca“ nu mai sunt semnate de autorii lor, după cum să luase obiceiul, de cînd cu teoria ideilor juxtapuse. Dar apoi, nu ne aducem noi ieșenii aminte, acei dintre noi cari au asistat la acea Întrunire de Protestare in chestia mitropolitului, intrunire provocată de capiteniile conservatoare și prezidată de „venerabilul“ șef al partidului conservator. Lascar Catargiu ? nu ne aducem noi aminte, că am fost auzit cu propriile noastre urechi pe atelaș dn. N. Filipescu, intr’o filipică la adresa "ideei liberale și secondat de d. Take Ionescu, documentămi cum știe d-sa să documenteze, că precum ideea liberală pe care d-sa a demonstrat că e o minciună, a dominat in această țară spiritul public, incă de la 48, adecă aproape 50 de ani; tot așa să cuvine, a incheiat d-sa, ca și ideea conservatoare (care e un adevăr mincinos N. R.) să domine de aci inainte spiritul public măcar 50 de ani. Iar zorile ideei conservatoare abia să arată la orizontul politic al acestei țări sub forma ficțiunei constituționale, care să separă din nebuloasa rezolubilă a emanațiunei puterilor de la națiune și gravitează cu o mișcare de rotațiune perpetuă cătră astrul-rege. Și așa s’a făcut ca ideia conservatoare să’și facă drum, să domine prin grația divină asupra ideei constituționale a neamului romînesc. Cită influența n’ar prinde ideia conservatoare asupra spiritului public dacă n’ar fi o realitate, ceea ce in constituție este incă o ficțiune, adecă lupta și interesele de clase pe care constituția le a desființat, dar care totuși există și pe care reacționarii au interes de a le înăbuși, cu toate revendicările lor, prin desființarea constituției. Credem că am stabilit pentru astăzi acordul perfect, ce există intre conservatori pentru a desființa regimul constituțional și a’l înlocui prin regimul autoritar al bunului plac; adecă că campania d-lui Gr. Lahovary să confundă cu tendințele și dorințele ascunse ale partidului conservator, și ale reacționarilor in genere, căci mulți sunt doarmne și nu partidul liberal național. Ceea ce era de demonstrat. Dar mai avem incă de furcă. Evenimentul. gilor fundamentale ale Universului“ e incoherent ca in totdeauna, ne-a dat un frumos specimen de elucubrație și desăvârșită rătăcire. S’a rîs mult prn cercurile noastre de aci.—Un singur lucru e trist din toate acestea că ne face țara de batjocură ! Oare ??... (nota redacției). PARISIS. IN LOG DA BILUETII Figuri iașane V. Burlă Actualul ministru de culte și instrucțiune publică e omul surprizelor. Iată pe d. Burlă inspector școlar ! Burlă, greciul și leneșul Burlă, capriciosul și plictisitul Burlă, inspector de școală !... Banalul nostru oraș numără puține figuri, atăt de cunoscute și de caracteristice ca mult popularul dascăl de grecește al liceului. Cine n’a tremurat in fața colosului, ca exercițiile lui Zotta in mână și cu frică in suflet ? Cine nu conoaște basul profund ironic și amenințător : —Ei Domnule, te-i duce la loc... A, fraza aceasta pe care o rostia râzând, tremurându-și genunchiul stâng, potrivinduși ochelarii in nas și muind creionul a rămas in amintirea atâtor generații de băieți și de fete cu schimbare de gen... Nalt, uriaș, spătos, abia răsuflănd, cu ceafa asudată, cu pasul enorm când intră in olas, tremură zidul—băncile se mișcau... Băieții se uitau dacă e dispus ori mohorât și notele se știau dinainte... Burla e tipul omului cu toane. În zilele de „indispoziție“ catalogul se umplea de note rele . Burlă vorbea incet, șoptit, cu ochii plecați, cu graiul plângător și dezgustat. In schimb avea zile de chef, bucuria clasei și atunci poveștile mitologiei curgeau, curgeau frumos. Burlă povestea scenele cele mai „burlești“ din viața atăt de realistă a Greciei vechi, glumea pe seama frumoaselor zeițe, râdea de Helena și făcea aluzii subțiri și transparente, fără jenă, cu deplină mulțămire și gura i se lărgea de zimbet, ochiul privea ștrengărește, gușa se umfla și genunchiul tremura iar băieții așteptau „să tragă clopotul“... Vânător pătimaș, până la exces filolozoful Burla a devenit faimos nu numai prin discuția gramaticală a raței celebre, dar ca erou al epopeei eroi-comice: Rața lui Burlă... Cu desevărșire plictisit de școală inspectorul se impunea neaparat . Burla ar fi murit de urât și de inaniție gramaticală. Face pretutindeni „datorii“ dar nu-și prea face datoria la școală. Junimist in politică și epicurian in filozofie nu era făcut pentru catedră, dar n’avea niciodată mai puțin de patru. Ține la două lucruri : amintirea lui Eminescu pe care l’a cunoscut intim și la un strămoș al său haiducul Burlă, de care vorbește cel puțin de zece ori pe fiecare an in clasă... Particular: Este eroul unei foarte glumețe poeme eroi-comice ,inedite, al cărui autor e.. intăia noastră „figură iașană“. d. Xenopol Intim . Are pretenție de fin psiholog și e de o rară naivitate. Caracteristic. De douăzeci și cinci de ani promite in fiecare lecție : — Domnilor, data viitoare vom începe sintaxa. Scrib Beizadeaua vorbește.../ — Telegramă din Paris Răsuflatul ps.in Grigore Sturdza, nemulțumit de mosul cum a fost primit de presa noastră discursul ridicat pe care l’a răstit isi Senat, cu ocazia răspunsului La üesagiu. — Și praf fiind de ocazie ca marfa rusească are trecere in „sara noastră“ la dini Franța. — Și-a publicat in întregime discursul in Jurnalele pariziana „Laranse“ și „Li Nord“ din 4 Februarie. Autorul iresponsabil al „Le Meintourcere Mama cind m’a Imbrățoșat S’a topit in lacrimi dorul. Cum in picuri cada norul De lumină însetat. Buni amici, pe călătorul De sub cerul depărtat Cînd l’ați strins voi i-ați redat Raza vieței și fiorul. Tuturor grăbit in cale V’am ieșit, dar fetei pare Pină azi nu i-am vorbit: Să nu-mi tremure ’n cuvinte Jalea,să nu-mi plingă ’« minte Glndul trist: „de ce-ai venit ?“ Tristis. SI VOR ?W&.. Vizita bătrânului Imparat al Austriei la Petersburg e definitiv hotârită pentru sfîrșitul lui April: împăratul, împărăteasa și o numeroasă suită vor zăbovi 3 -4 zile in capitala Rusiei. Copii triplei și dublei alianțe se vor pupa —unii zic că se vor scuipa, in realitate, pe ascuns. Va fi o ploaie de decorații. Moartea unui financiar Baronul de Souberten, mare financiar și cunoscut om politic al Franței a murit lăsînd, firește, o avere de cincizeci de milioane. Fie-i țarina mai ușoară decît aurul.... Alimentarea orașului cu apa Propunerea Primarului. —Memoriul d-lui Paiano.—Alimentarea provizorie.—Căteva amănunte.— La Budget. La ordinea zilei avem iarăși chestia apei, care îngrijește deopotrivă întreaga populațiune a lașului. De bine, de reu, o ducem iarna aceasta, dar ce ne facem la vara viitoare? Epidemiile nu mai încetează, clădirele publie se înmulțesc și negreșit că lașul nu poate să rămie cu cele 200 metri cubi apă cum posedă astăzi. Planul administrației Pentru a subveni la acest zeu, administrația comunală, a adresat sub No. 102 o adresă d-lui Paiano, antreprenorul studiilor, din care extragem următoarele: D-voastra care ați intreprins de a studia regiunile aquifere trebue să cunoașteți dacă intr'un mod grabnic am putea avea până in vara viitoare această mică cantitate de 2000—3000 metri cubi de apă de izvor, pentru îndeplinirea, in mod provizoriu a celor mai urgente nevoi ale orașului. De aceia ne adresăm d-voastră cu invitare să ne respundeți dacă puteți intra in tratare cu noi in această privință și in ce condițiuni. Este bine înțeles că această demarșă o facem sub toate rezervele și că nu înțelegem prin întrebarea noastră și respunsul d-voastru a aduce vre o alterare sau calcare contractului actual dintre comuna Iași și d-voastră. Răspunsul d-Luî primar D. primar, prin memoriul ce adresează comunei, respunde DA . Insă fiind că d-sa are un contract cu comuna, crede pentru ca aceasta să nu fi calcul, să supuie la discuțiuniu consiliului oarecari împrejurări. Conform contractului Comuna nu i o te acorda, nici chiar in mod provisooriu, concesia aducerei, distribuirei și vimzIrei in oraș a acelor 2000 3000 m. c. de apă, ceruți prin adresa d-lui Primar din 3 Ianuarie ; afară de aceasta s’ar risca, ca după terminarea proertului