Evenimentul, aprilie-iunie 1897 (Anul 5, nr. 1209-1277)

1897-04-02 / nr. 1209

ANUL al V-lea No. 1209 ABONAMENTE: • • • o nainte pe un an a pe 6 luni . . I „ pe 3 luni . . . entru străinătate, un an UN NUMĂR 10 BANI Lei 24- ■ . 12- tip .36-Un număr I0 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN SHERPURI 2 APRILIE 1037 Anunciuri Inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond . Lei 4- Pe pagina II . . . . Pe , III Pe IV / Un număr IO bani ZE Sedacția, la Tipog­rafia Eveamantului £ Director Politic B ^.daznir».latrad­a : STRADA STEFAN CEL MA­RE N ° 38 Q j-h jk OnAmnHT^OOTT 3 LA TIPOGRAFIA »EVENIMEN­Tt­UJt STRADA STEPAN GEL HABE ZM1 jzj Ur» A, OUUKiboUU LI La Catul Mu. 2— 60 -26 Strofe (Fragment! Ca o fecioară de curată și de senină blânda lună Alunecă meet pe ceriuri, in mijlocul atâtor astre . de o beție de splendoare, de farmece ce încunună întreg văzduhul, și beția se pierde ’n zările albastre. Atâta poiezie ’n noapte, atâta vrajă­ a feric­irei. Atâta liniște și pare revarsă luna pe pământ, Că ori ce inimă cuprinsă-i de taina sfîntă a iubirei Și gândurile tale te»>ate spre lumi aievea ’și iau avînt. Revarsă pe cîmpii și codri, puzderii raze de lumină Mărețul astru ce -și urmează de-apururi drum­ul necurmat, Iu drumul seu căte nu vede, și cu privirea lui senină, întunecă ou­ ce durere, te simți aievea întrupat... Ion Dafin ISBUCNIREA RESBOIULUI Sumar iu Isbucnirea Râsboiuui Guvern de sînge Concentrarea Grecilor Afacerea Arton Londra, 29 Martie.—Se anunță din Ellassua Agenției Reuter că se confir­mă știrile privitoare la ostilitățile din­tre trupele neregulate grecești și trupele turcești. Cea mai mare parte a diviziei lui Ilakki-pașa, cantonată la Crevena, înaintează in contra insurgenților. Edhem-pașa va ordona armatei turcești de a înainta indnta. Printre agresori s-a văzut și unifor­me grecești. Situația se consideră ca foarte gravă. Edhem-pașa rămîind in cartierul ge­neral pentru a aștepta știri ulterioare) a ordonat generalilor de divizie de a se ține gata de a merge înainte Reservele au părăsit îndată lagărul EU Ysua indreplindu-si către linia de apărare. intre Greci și Turci au inceput și presa cea mai pesimistă incepe a recunoaște că resboiul a devenit aproape inevitabil Intr’un asemenea cas rolul României e de o importanță capitală și pentru a se lua vr-o deciziune in această privință trebuie ca țara să recunoască conductorilor ei dreptul de a vorbi și de a dispune de soarta ei. Și grija te cuprinde, cînd te gindești in aceste clipe grave, cînd exis­tența integrală a țerei este in primejdie, țara e dată pe mâna omului celui mai u­­rât, a omului pe care toată lumea îl in­­conjoară ca pe un ciumat și care deja a fost alungat in aprobarea generală. Iar in locul liniștei mult dorită, acest guvern prin faptele sale odioase ca și prin bandele sale va aduce o perturbare­­ a căria consecințe nu e teamă să le pre­vedem. Țara insă e hotărâtă. Conșcient de datoria lui, poporul e gata la ori­ce sacrificii și la lupta pe vieață și pe moarte pentru ca un moment înainte să se debaraseze de un guvern, in care nu numai că nu are încredere, dar pe care-l socotește ca un pericol național. ... Și ori­ce s’ar intămpla, poporul va ști la timp să arunce răspunderea cui se cuvine. Ev­ prezintă dificultăți mult mai grele pen­tru a o elucida de­cit acea a d-lui Clo­vis Hugues.* * * Se confirmă asemenea că înainte de a se include camerile, d. Rouanet va supu­ne o moțiune tinzind a se da ordinul ca, dispozițiunea făcută de d. Poittevin îna­intea comisiunei de punere in urmărire, să fie publicată in Foia Oficială. Gran­de singe Astăzi incă parcă lumea se îndoiește. Nimeni nu vrea să creadă că se poate merge cu desfidarea pănă acolo in­cît să se readucă in fruntea țerei pe omul care a compromis-o intr’un mod atit de revol­tător. Dar convingindu-se că ie un trist adevăr, mulțimea a și găsit epitetul ce merită acest guvern, numindu-l cu drept cu­viat: GUVERN DE SINGE. E mai mult ca reluarea firului de la 1895, ci înaintea noastră se desfășoară pri­veliștea sinistră de la 88, cind colectivi­tatea ca o turmă de fiare sălbatice stătea gata să zugrume tot ce li­eșea in cale. Dar atunci mai iera Ioan Bratianu, că­ruia multe i se putea erta, pe cind astăzi guvernul Sturza e un pericol național. In așteptare ca să publicăm in extenso discursul splendit rostit de d. Neculai Fle­­va la cameră asupra compunerei minis­terului, credem suficient a releva numai două nume odioase, Sturza și Ferichide, pentru ca ori­ce umbră de indoială să dispară din sufletul acelora care cred că exagerăm poate in aprecierile noastre. Apucăturile sălbatice a lui Sturza au găsit in oamenii ce-l insoțește astăzi un me­diu favorabil pentru a se desvolta și a lua proporțiuni ingrozitoare. Convins el insuși că se hulit de întrea­ga țara, el va căuta ca prin forța brutală să isbutească a-și prelungi agonia care a inceput chiar din momentul ce a suit trep­tele palatului regal. Nimic nu va ramâ­nea nedegradat,­­laiul și arbitrarul vor fi rădicate in sistem de guvernământ, și lă­sat să continue nimernicul nu se va opri pănă ce nu va aduce țara la sapă da lemn, sărăcită in lăuntru, compromisă in afară. Tot ce poate isvori dintr’un crier strimt și bolnav ca a lui Sturza, nu poate fi de­cit reacționar și strict. In locul legilor bine­făcătoare ce am fi putut să ne aș­teptăm de la un partid liberal vom avea suspendarea tuturor libertăților publice și înlocuirea lor prin arbi­­trariul lor cel mai cumplit. Nu va fi zi lăsată de D-zeu, in care țara să nu aibă a deplinge o nouă infamie, ca să nu se re­volte la o nouă nelegiuire comisă cu un cinism revoltător. Iar in ministrul de interne d. Sturza a găsit un demn ajutor. El va executa or­bește ordinele stăpinului seu și va căuta să provoace țara prin obrăznicia sa, prin măsurele sălbatice ce le va lua ori de cite ori mulțimea va căuta să împotrivească și să impedice ca infamiele ce proectează să devie fapte îndeplinite. Și alături de acești doi bandiți, se gă­­sește vestitul Cantacuzino, a căruia reve­­nire insam­nă in primul rind aducerea la indeplinire a nefastelor legi, care au ridi­­cat țara întreagă ca un singur om, și care au ca menire: sărăcia generală. Cu ce drept s’a zămislit acel guvern de provocare și de singe tocmai in aseme­nea momente critice, in care țara are nevoie de liniște și de înțelegerea cea mai per­fectă. In adevăr știrile ultime ce s’a primit, arată evenimentele ce se petrec in extre­mul orient­e% foarte grave. Incăerările mussi D-ra Maria Dorohoi Indrăsnesc se descriu prin aceste rinduri silueta d-rei Maria care de la prima vedere mi-a lasat mintea ingîndurată de dorința de a o revedea. Electrisat am fost sub privirea oglindei acelor ochi albaștri, ce melancolici se ridi­cau din evid­iu cînd, de alt­fel in plecați in umbra genelor bogate, dind figurai sa le blînde o expresie de madonă. Părul ei b­âtain buclat, ca o diademă, lasă să se inalte fruntea ei senină, obrazu-i alb trandafiriu, iar două gropițe bată-le vina, cari la cel mai mic zimbet se arată, te face să n’o mai poți uita. Intr’un cuvînt posedă toate calitățile cari o fac se fie un adevărat inger intre oameni. Semne particulare . E culmea simpatiei. Ii place literatura de care se ocupă foarte mult. Vara se duce la Munte unde ascultă cu multă atenție pe un favorit al seu cân­tând din flaut. Tic-Tică COMEDIE in politică prefacerea, schimbarea, ne­­consecința sunt elemente banale și obici­nuite Toate insă­­și au marginea lor. Numai in actualitatea noastră politică găsim lucruri care uimesc prin nemăr­ginirea lor: așa sunt ipocrizia, minciuna, nerușinarea. Comedianului­­ i se cere oare­care finețe, oare­care pricepere, oare­care scrupul chiar,—nimic din toate aceste n’a dat na­tura micului om de stat Dim. Sturza care a revenit, printr'o neințăleasă și crimi­nală combinație de împrejurări, la cizma țării. Comedian fără scrupul și fără inteli­gență, iată caracteristica lui Sturza. A­­cum cite-va săptâmini abia, el singur s’a demis, cu o evlavioasă resemnare din dem­nitățile prezente și viitoare , cuvios și bla­jin, modestul președinte al Senatului ș'a dat decretul de bătrânețe, invocind boala aceasta ca un motiv de a se retrage pen­tru veci din afacerile politice. Un moment de hilaritate și de bucurie pentru toată țara, iată ce a procurat un adevăr d. Dim. Sturza și pentru aceasta cată să i se păstreze oare­care recunoș­tință. Dar ce comedie nerușinată a ur­mat in cursul celor cite-va săptămini ! Iată astă­zi din nou in fruntea țării pe neputinciosul care s'a decr­etat incapa­bil el insuși in aplauzele țării întregi și spre bucuria tuturor. Si nu fie dar nimic serios in așa zise politică de guvernămlnt . Să nu mai existe nimic in afară di cite­va voinți care conduc, poruncesc și­ să bat joc 9 Să fim oare nevoiți a indura vecinie umilința voințelor noastre 9 Să privin spectatori noi, vecinie aceiași comedie cînd revolta clocotește in suflet și ne aduce la­­crimi 9 EV. EXTERNE . Din camera italiană Roma . April Discuția interpelărilor asupra politicei cabinetului in Orient s’au inceput azi. Dl Imeriani a luat cel intăi cuvintul. El s’a dezvoltat interpelarea sa asupra ne­fastei politice care face ca Italia se co­mită acte de o violență de necrezut, con­tra Greciei și de a calca in picioare drep­tul cetățenilor și al naționalităților. D-sa adaugă că Italia’ joacă rolul unui vasal in Tripla alianță. Președintele a­­tunci l’a chemat la ordine. Dl Barzilai spune că Italia ar fi trebuit să se conformeze tradițiunelor sale și in­tereselor ce le are in chestia politicei din Orient, politică care nu prezintă nici un pericol pentru Europa. Di Bovio combate asemeni politica ur­mată de Italia și Europa. El spune că nu numai sentimentele dar și interesele de­zaprobă politica actuală care e pe cît de umană pe atit și de­­rană. D-nii Valle, Pontano și Galazani com­bat asemeni politica Italiei in Creta, ei atacă asemeni cu multă violență Rusia. NEDUMERIRE E fapt că țara nu mai ințălege nimic din cite se intimplă. Ori, o fi politica asta ceva de nepriceput, încheie cu scepticism cetățeanul care a reflectat un moment la „s­ituație“. Căci ce ar putea să ințeleagă in adevăr bietul om ? Ce e normal in starea noastră actuală politică ? Ce a îndreptățit bună­oară revenirea la putere a d-lui D. Sturza? Ce schimbări mari s’au produs ca să justifice rechemarea celui mai compromis om politic ce a asistat vre­ odată in țara noastră 9 Ce reforme, ce legi, ce îmbună­tățiri vor putea naște in epoca aceasta de continuă frămintare politică, de vecinică luptă ! Nici o încheiere logică nu poate găsi cetățeanul, analizind și ințelegînd, nici un răspuns nu-i poate da nimeni, căci nimeni nu e dumerit. Intr'un moment, cind­ spiritele trebuiau liniștite, cînd țara avea nevoie de pace in lăuntru, iată elementul de dezordine și a­­narhie, introdus prin o voință supremă și neințeleasă, ca un microb intr’un or­ganism atins și plăpind. Nedumerirea e generală, dar nu e re­semnată. Ea merge alături de o adincă și grea nemulțumire, și nemulțămirea devine tot pe atit de generală. Ne e teamă de momentul cind ea se va schimba in revoltă. P. Concentrarea Grecilor Toți grecii din țară cari fac parte din armata gre­cească au fost invitați de gu­vernul elen, prin legația din București, să se prezinte pe la regimentele respective cel mai tir­zi­u până la 19 Aprilie curent. Afacerea Arton D. Emil Julien deputat s’a prezentat la cabinetul de instrucție a d-l ui Poittevin. De­și până acum asupra sa cît și asupra d-lui Clovis Hugues nu s’a cerut autori­zarea de a fi urmăriți, totuși d. Emil Ju­lien s’a prezentat singur și Va rugat a fi ascultat pentru că nu voiește se planeze asupra sa o asemenea acuzare. D. Poittevin­e a respuns că in curind va satisface cererea și și dacă până acum nu l’a chemat incă, este ca afacerea lui Sturza si convenția consolară Mulți se'ntreabă care se fie­care cauza pentru ce Regele a rechemat pe Sturza ca să formeze cabinetul. Unii, și cei mai mulți cred că Regele a voit să arate d-lui Stur­za că ie incapabil de a guverna țara. Cauza adevarată insă­ie că Sturza va readuce iarăși proiectul de convențiune cu Grecia, proiect care la 1888 a cauzat in parte căderea de la putere a par­tidului liberal. Odată încheiată con­venția cu Grecia, care guvern care va putea să o refuze Germaniei . Prezentarea proectului de convenție cu Grecia a fost mult timp cerută de d. Stur­za cu insistența succesorilor d-sale, fă­­cîndu-le chiar declarație formală că face din această chestie un caz de războiu. Guvernul d-lui Aurelian a hotărit un consiliu de a nu prezenta proiectul. A­­tunci d Sturza in loc de a declara res­­boiu după cum amenințase, a plecat la Berlin, unde a fost invitat la palat la un prinz din care au făcut mare caz amicii d-sale, prinz pe care noi l’am explicat tocmai cu aceste împrejurări cunoscute, și puțin recomandabile pentru un român față cu interesele națiunei din care face parte. Să nu ne mirăm dar dacă la cea din­tâi convocare a oamenilor, vom vndea a­dusa in dezbatere convenția cu Grecia. * * * Se zice chiar că mai multe puteri au adresat guvernului român note relative la moștenirea străinilor in România, ceea­ ce ar însemna că aceste puteri ar dori să aibă convenții consulare cu noi. D. Sturdza ar fi deci desemnat ca ins­trumentul care să ne ingenunche in fața tuturor țârilor, prin facerea acestor con­venții consulare. 1. Discursul d-lui Fleva si așteptare să-l putem publica in ex­tenso după notele stenografice, re­producem astă­zi numai un palid re­zumat al brilantului discurs rostit de d. Neculai Fleva, in șe­dința de eri a Camerei. D. N. Fleva spune că ori­cum s’ar pri­­mai acest guvern in cercurile liberale, e sigur că se va recunoaște că d-sa (d. Fleva) a fost păn’acum un soldat credin­cios al partidului liberal. (Aplause). Tre­cem insă prin framintări și rezultatul lor e că se schimbă guvernele, fără să se știe pentru ce. Președintele consiliului a ple­cat la 16 Noembrie in urma unei agita­țiuni care dovedea că țara e contra lui. (Aplause) și succesorii lui au confirmat aceasta. Președintele consiliului ’și-a spart capul de zid’ul pe care și l’a zidit singur prin indărătnicia sa (Murmure, Aplause). Oratorul e foarte îngrijit de venirea la putere a d-lui Sturza. Majoritatea care l’a desaprobat eri, poate să-1 aplaude azi, cum a aplaudat toate guvernele; guver­nele sunt ale dv. dar demnitatea Parla­mentului e cu totul alt­ceva. D. N. Fleva spune că d. Dim. Sturza a plecat de la putere când s’a întrunit Par­lamentul și revine acum când pleacă Par­lamentul. (Aplause), însuși Suveranul a recunoscut, la investitura­­ Mitropolitului, că guvernul d-lui Sturza, guvernul care a urmat a avut la inceput consimțimîntul d-lui Sturzi. Acest guvern a șezut patru luni de zile și a declarat că este conti­nuarea guvernului trecut, de­și in fapt a indreptat câte­va din greșelile­ ministeru­lui precedent. Guvernul d-lui Aurelian a stat patru luni cu aceleași unanimități cu care a guvernat d. Sturdza, totuși d. Au­relian a căzut. Pentru ce cauze­­/ Demni­tatea Parlamentului cere să știm pentru ce cauze s’a retras d. Aurelian și sunteți datori să ne spuneți. Dacă n’o v’a spune guvernul de azi, trebue s’o spue d. Aure­lian. Altminteri se va face un abiz mai adine intre grupările politice. (Aplause). D. Fleva impută d-lui Aurelian că n’a avut curagiul să ceara francamente apro­barea oamenilor pentru politica sa de în­dreptare a greșelilor din trecut, căci ar fi obținut votul acesta. Acum, Romînii din Macedonia se vor găsi ca și mai înainte pe mina lui Apos­tol Mărgărit și nu vor putea lupta con­tra dușmanilor. (Aplause, murmure). Gu­vernul d-lui Sturza va continua cu gre­­­­șelile din trecut; acest guvern a făcut șarje contra cetățenilor, dar păn’acum nici nu sunt dați in judecată bătăușii. Pe banca ministerială vad pe generalul care a desaprobat pe ministrul de răsboi din precedentul guvern Sturza. Aceasta dovedește că același guvern se desaprobă pe sine insuși. (Aplause). Aceasta e o con­­demnare proprie a politicei guvernului in chestia militară. (Aplause). Guvernul acesta e un guvern de pro­­vocațiune, un guvern al Ocultei care vrea să guverneze cu legendele, cu sindicatele și clientela. Vorbind de noul ministru Ionel Brătia­­nu, d. Fleva intreaba ce este acest tânăr, un inginer ordinar cl I sau II. Distinsu­­l’a prin ceva? Nu, atunci? Atunci repre­zintă legenda in guvern, legenda că este fiul lui loan C. Brătianu, atîta tot. Mai bine s’ar fi ridicat lui loan C. Brătianu statuia ce ’i se cuvine, de­cît să trimitem in guvern un fiu care nu s’a dintins prin nimic. Acest guvern este o sfidare a opiniei publice. El nu este un guvern de concen­­trațiune, ci un guvern deconcentrat. Gu­vernul acesta reprezintă un crâmpeiu al partidului liberal, crimpeiul cel mai de­testat, pentru că reprezintă violența și nelegiuirea. Bine ar fi să avem asigura­rea că nu se vor repeta violențe, dar cu­nosc oamenii și știu că se vor repeta. E­­rrare humanum dar perseverare diabo­­licum. Guvernul acesta nu mai este un guvern care a greșit, ci un guvern care persistă in greșelile sale; el este un gu­vern diabolic. D-nii Aurelian și Giani au fost contra acestei formațiuni; numai d. Dim. Sturza a zis că fiind șeful partidului trebue să i se dea puterea*. D. Sturza spusese că tre­bue să facă un guvern de concentrare. N’a făcut un așa guvern. Aceasta e o violen­tare a uzurilor parlamentare și o com­promitere a Coroanei. Cabinetul acesta va trăi cît va trăi, dar e un cabinet de adio, de concediu, și majoritatea care-l va a­­plauda azi S3 "va căi foarte curind. (A­­plause): a------m.........B —b—bm —----——■— Religie și Știință Acesta e titlul conferinței ținute, Du­minica trecută, de dl. profesor Panaitescu, la Ateneul din Focșani, înaltul interes științific, pe care-1 pre­zintă conferința, m’a indemnat să nu perd ocaziunea de a exista la expunerea luptei dintre cei doi dușmani seculari , din cari unul, invins, in horcăiala morții, să mai sbate incă, mai gata să-i cuprindă rigidi­tatea caduverica. Sala liceului geme de lume. In primul rind stau doamnele—poetic imbold cătră sentimentul religios—cu pălării pline de flori, cu șuvițe castanii plutitoare pe gi­­turi palide și­ parfumate ; vin apoi mili­tarii - simbol viu al antitezei cuceritor științifice sociale moderne,—civilii, ames­tec confuz de intuneric și lumină; un popă -simbol al credinței ; și elevii ti­neri, cari trăesc incă in prejudecățile vea­cului, de cari vor rîde insă mai tirziu. Conferențiarul, cunoscut bine de ieșeni, de pe vremea când era student, determi­nă ințelesul celor două cuvinte : religie și știință, arată mijloacele prin cari pu­tem capata cunoștințe, limita pănă unde se’ntind ele și trece ’ apoi la cunoștințele metafizice. Știința, zice dl. Panaitescu, disciplinea­ză,‘’siste­matizază cunoștințele, generalizaza. D-sa insă n’a precizat ce insamnă reli­gie , s’a perdut in teorii cosmogonice afa­ră de subiect, a vorbit despre Galileo Ga­lilei și eternul „E pur si muare“, da Gior­dano Bruno, de fetișizm, brahmaniz, poli­­teizm, iudaism, creștinism , de Columb, de consiliul iezuiților de la Salamanca , nu­mai de elementele constitutive ale religi­ei, de raportul dintre aceasta și știință, de modul cum se dobrodesc cunoștințele, in ambele direcții. Acesta a fost un punct obscur al con­ferinței, lasat așa, fiind-că, cel puțin ast­fel credem noi, dl. Panaitescu a ințeles că publicul, căruia se adresează, n’ar fi tocmai dispus să-i primească simpatic pă­rerile sale științifice și-i dăm, intru cît­­va, dreptate fiindu-ne, proaspătă, in vie-

Next