Evenimentul, iulie-septembrie 1897 (Anul 5, nr. 1278-1352)

1897-07-01 / nr. 1278

1278 Comisiune examinatoare era constituită din D-nii D. Ghica, secretarul general la Ministerul de externe, N. Mișu, directorul Afacerilor politice la acelas Minister și N. Crătinescu profesor la facultate de drept din Bucuresci. Felicitările noastre tinărului diplomat. X DIN BOTOȘANI De la corespondentul nostru Un succes.—Muzica.— Pavilionul. „Evenimentul“ a fost singurul ziar care a luptat pentru ca Botoșineni să capete mu­zica în Grădina Vărnav. Și’in adevăr mun­ca lui, strigatele lui, împunsăturile mai mai mult ori mai puțin sărate la adresa primarului, au contribuit toate la acest succes. Cu începere de la 1 Iulie muzica militară din Folticeni va cînta de trei ori pe săptămână la Vărnav. Este vorba ro­mânească, tot mai bine-i târziu, de cât nici odată. De aceia venim și mulțumim d-lui Primar, pentru că a dat curs cere­­rei noastre și in fine ne-a scos din mo­notonia în care zăceam. Actualminte se lucrează cu multă sir­­guință la construirea unui pavilion în care să cânte muzica, în grădina Vărnav. Săp­­tămăna viitoare pavilionul va fi isprăvit. Vitalis. 15 Statul evreesc Comunitatea israelită din Capitală a primit un comunicat de­ la președintele co­mitetului, pentru „fondarea unui stat e­­vreesc“ că de­oare­ce primăria din Mu­nich n'a permis ținerea congresului in a­­cel oraș, congresul pentru fondarea sta­tului evreesc se va ține la Basel in zilele de 28, 29 și 30 August. Aflăm cu plăcere despre logodirea d­­lui Arthur Frenchel, farmacist,­ cu gălașa d-ra Mathilda Focșăneanu, dră­fiica farmacistului din Folticeni Sincerile noastre felicitări tinerilor lo­godiți. £ Rubrica calatorilor HOTEL EUROPA V. Cogălniceanu de­putat București, L. Fialcovski comersant Idem, P. F. Lazar Idem­ Ide­m, P. Misir Avocat Roman, I. Casvan comersant T. Severin, S. Ardeleanu Idem București, D. M. Leoneanu Funcționar Idem, A. Vi­­soski comersant Roman, C. Vasilescu pro­­pietar Craiova. HOTEL TRAIAN D. Mittitel propietar Focșani, A- Taubes Comersant București, 1. Tuhn Hotelier Idem, H. Paul Comer­sant Idem, G. Dunca propietar Bârlad, M. Grinberg comersant Brăila, A. Kand­ier von­ București, I. Pascal propietar Botoșani, A. Stornfeld Idem Idem. HOTEL BINDER:­ J. Hărgiu, Inginer București, C. Costescu, funcționar, Brăila, S­tapandopol, proprietar Tecuci, J. A­­lexandrescu, proprietar, București, C. Ge­­bergue, fabricant, București, Ștefan Ro­­setti, proprietar, Dorohoi, D­. Mileghi, proprietar, Ungheni. *5­ pităriei sale s’a deschis o anchetă de cătră procurorul tribunalului Botoșani și d­e cătră prefect. Pitarul a fost arestat. Faptul care a intărit mai mult bănuia­­la e că dintre toți incendiații, el e sin­­gurul care s’a scapat aproap de toate lucru­rile la timp. * * * In dispererea lor evreii de acolo au singura măngăere ca locuința rabinului și sinagogele n’au ars. Treime de notat însă că aceste clădiri sunt situate prin mădălarile depărtate de la locul sinistru­lui. Printre victemele incediului ie și preutul Răileanu din Ștefănești căruța iîu numai că ea ars toată gospodăria, dar ca culme a nenorocirei lui Ta mușcat și un cine turbat. Sermanul preot a trebuit in aceste triste împrejurări să-și părăsească familia și să vie in Iași unde e in cura institutu­lui antirabic. In curînd noi amănunte. X REP. ULTIM CUVINT Cu ocazia bacalaureatului: — leu am pus ca figură istorică pe care o admir pe Dim. A. Sturza zice un can­didat. — Pardon, întrerupe altul, n­u știam că dl Sturza ie o figură... preistorică. * * * La ultima probă scriptică: — Scrieți, vi rog, despre circulație, zi­ce un profesor. — He, oftează un candidat, circulațiea se grea pe vreme de inundații! ____________________________ SPRITZ. X Incendiul din Stefanești —De la corespondentul nostru - Izbucnirea focului.—Panica.—Pompierii. In beciuri. -Morți și răniți.— Aju­toare.- La primărie. - Poinea.— Ancheta. —Arestarea. -Preo­­tul Răileanu. —Căni turbați.— După cum v’am telegrafiat un groznic incendiu a isbucnit Vineri noaptea in tir­­gul Ștefănești. Va voi da acum căte­va detalii asupra acestui incendiu, re­­zervîndu-mi dreptul de a da amănunte complecte cât de curând.­­ Focul a izbuc­nit la oarele 2 noaptea intr’o pitărie. A căzut o lampă jos și de aci focul s’a trans­mis asupra intregei clădiri. Cum un viat sufla, flăcările cuprinse a doua casă, și ast­fel se întindeau tot mai departe. Aju­toare nu erau de­căt particulari, căci pompieri la Ștefănești nu sunt. S’au tele­­legrafiat după ajutoare la Iași, și Dorohoi pentru a veni pompierii. Pe­ la cazele pompierii din B­otoșani au plecat spre Ște­­p­fănești. Iar pe la oarele 9, vre­o căte­­va căruțe cu pâine au fost duse in ajutorul nenorociților cari au rămas pe drumuri fără hrană. După oarele 9, m’am dus la telegraf să vă expediez o telegramă in privința incendiului, și am trebuit să stau o jumătate de vară aproape până ce-mi veni findul, căci era un adevărat peleri­­nagiu. Fie­care chema la telefon pe ru­dele lor din Ștefănești pentru a se cere detalii precise.—Telegrame peste telegra­me soseau in Botoșani anunțând de­mer­sul focului. Pană la oara 3 p. m. peste 180 case au fost distruse. Focul a conti­nuat a distruge pană noaptea târziu. * * * Secția de pompieri din Iași plecat cu un tren special la carele 3 și sub coman­da d-lui Locotenent Botez, a ajuns la Ște­­fanești pe la orele 9 a. m. Acolo in uni­re cu cei din Botoșani au parvenit după multă muncă să localizeze focul. * Panica și mizeria e la culme, unii de frica flăcărilor s’au ascuns prin beciuri și cănd focul consuma clădire păreții s’au prăbușit peste beciuri astupând la* unele intrarea. Astfel au murit vre-o 4 oameni și un copil. Numărul total al victimelor nu se știe incă cu siguranță.♦ * * Sute de oameni au ramas pe drumuri fară haine, fara hrană , in mare parte ei s’au adunat la primărie cerind ajutor. D-l Prefect Arapu a dat ordin să se împartă pâne și ceva ajutoare bănești.­­ Bănuindu-se că pitarul a dat singur foc TELEGRAMELE NOASTRE Greutățile din Orient. Tratativele de pace.—Telegrama împăra­tului Austriac. — Nota Ambasadori­lor.—Conferența de la Haig-Kiose. Scrisoarea Împăratului Germa­niei. —Amănunte. —Călătoria Prințului Bulgariei. In ultimul nostru număr am dat știrea despre telegrama pe care împăratul Aus­triei a trimis’o Sultanului, in vederea tra­tativelor de pace. Putem da azi textul acestei telegrame. „Amiciția sinceră și loială pe care o port Majestatei Voastre și pe care ea o invocă cu drept cuvînt in actualele îm­prejurări îmi impune datoria de a-i con­silia in propriul seu interes și in acele a imperiului seu, grabnică conclusiune a păcei cu Grecia pe base ie SÎ COH- din­ unele formulate de am­basadori la Constantinopol. Linia frontierei propusă de cătră co­­misiunea atașaților militari respunde la principiul rectificărei strategice adoptat la început de Majestatea Voastră și con­stituie, cu celelalte condițiuni ale Păcei maximul concesiunelor recunoscute ca e­­chitabile de concertul marilor Puteri, care, forma și înainte in resoluțiunele lor, țin înainte de toate a crea o stare de lucruri care se ofere Europei solide garanții de pace și liniște, Rog dar in consecință pe Majestatea Voastră de a lua sfaturile mele in seri­oasă considerare, și mă folosesc de această ocaziune de a-i reinoi expresiunea senti­mentelor mele de inalta stimă și de sin­ceră amiciție.* * * Em­ ambasadorii au înaintat Porter nota colectivă propusa de Rusia cu co­nsimți­­mîntul celorlalte Puteri. Prin această notă Puterile declara că sunt hotărâte de a pune capăt ace­stei situa­­țiuni care exercită asupra Greciei o presiune financiara imposibilă de suportat și e menită a produce o neliniș­te in peninsula balcanică, Lara. fi­ranirea funcționarilor comerciali Autorizația ministrului.— La Si­­doli. —Publicul. — Delegația Bucureșteanu.— Dis­cursurile.­­Moțiu­nea. Scandalul. Întrunirea nu s’a p­utut ținea după cum s’a anunțat în sala Liceului Externat, din cauză că n’a sosit aprobarea ministrului Haret, pe care organizatorii intrunirei o avuseră incă in București. Inchiriindu-se în grabl sala Sidoli, întrunirea s’a putut ți­nea aici ; din aceasta, cauză insă publicul ne­fiind prevenit, n’a prea fost numeros. La ora 2 jum. sosește delegația bucu­­reșteană, compusă din dol. V. Gogălnicea­­nu deputat, Ard­eaanu și Piorkovschi comercianți. Se proclamă președinte A. S. Goldental, bătrînul democrat,”care mul­țumește și dă cuvintul d-lui deputat, Vasile Cogălniceanu. Mulțumește nu pentru onoarea ce s’a făcut persoanei sale, ci ideilor democrate pe care la reprezin­tă, arată că iele au existat in tot­dea­una. Intr’un moment de slăbiciune guvernul actual a votat legea repausului de Dumi­nică , ca dovadă că a fost un moment de slăbiciune, ie că azi legea se calcă tot de acei cari au făcut-o. Dar vae victis, aceas­tă lege nu ni se va putea lua căci pe lingă iea vom lua și votul universal (apl), și guvernul nolens-volens se va supune. Dv. insă trebuia să vă pregătiți pentru cetățenie, urmînd regulat cursurile școa­­lei de adulți, care se va face in Iași. I­­deia unei școli de adulți se ved­e tocmai in 1843 Samuel Levy in Germania a a­­vut-o. Deși sunt amicul evreilor sunt contra EVENIMENTUL acelei legi cari obligă pe fie­care evreu să sărbătorească Sîmbăta cum se in Galiția, pentru că un român se prietin cu mai mulți evrei, iar un evreu cu mai mulți romîni, și de ce nu și-ar alege o singură zi de repaus (aplause). Și apoi știm că sunt și izraeliți culți , sunt rabini in Ger­mania cari oficiază­ Duminică. In vremea lui D-zeu, sera Sîmbăta, puteți dar ser­­bători și dr. acuma Duminica (aplause). Dl. L. Ghslerther, student, mulțumește luptătorilor pentru repaosul de Duminică. Această lege ie importantă pentru că re­prezintă triumful unei lupte­­ ie o lege revoluționară fiind­că întărește convinge­rea că prin lupta politică se pot capata drepturi, și apoi adevărata Duminică de și fiind­că ajută clasa muncitoare să ca­pete reforme. Noi, evreii, trebuie să primim această lege și din alt punct de vedere . rea e o dovadă că suntem asimilabili am cedat Sim­­băta pentru o jumă de Duminică. Iea mai are folosul că ne dă mijloacele pentru a ne cultiva, a urma la școala de adulți, care ieste mijlocul complimentar pe lân­gă o școală de copii pentru a respîndi cultura. De aceia trebuie și școala de a­­dulți confirmată prin o lege. Dl. Ardeleanu zice că inainte de a fun­da școala de adulți, trebuie o temelie : întărirea societăței­­ funcționarilor comer­ciali. Mișcarea noastră a început de mult in București, am fost invinși de mai mul­te ori, dar n’am desperat. Mulțumește ci­­lor Rosetti și Cogălniceanu, cari au­­ dat a­­jutor. Nu ne vom descuraja pănă ce le­gea repausului întreg de Duminică, și școala de adulți nu vor fi recunoscute; și ieșenii trebuie să fie in frunte, mai ale­s acuma cînd se vorbește de o modificare a legei repausului Duminical, care s’o desființeze. Dar o lege cîștigată prin lup­tă, tot prin luptă se pierde. Vom lupta deci. Dl. Piorkowscki ia cuvintul. Se aude atunci un strigăt jos patronii, care se de­zaprobat. Lupta adevarată, zice d-sa, in­­cepe de azi inainte, căci voim după o mun­că de 6 zile sa ne odihnim întreaga ziuă a 7-a. Păn’atunci, cum am făcut in Bu­curești, Ploiești, Galați, Brăila înființăm o școală de adulți, cu a cărei direcție a fost însărcinat dl. Max Wexier, candidat in filosofie. Dl. Goldenthal ridică ședința. Scandalul Întrunirea se termină cu un regretabil incident ; d. Max Wexier voind sa dea cu­vintul un asistent iși manifesta nemulțumi­rea sa . El e viu apostrofat și amenințat de alți asistenți , asistentul a­postrofat res­punde. Se naște o discuție cam aprinsă, care se termină cam rea. „Evenimentul“ și întrunirea Un reporter al nostru intălnindu-se cu del­egatul bucureștean dl. Ardeleanu, a­­cesta îi mulțumește atăt „Evenimentului” pentru camp­ania dusă in folosul repausu­lui de Duminică, căt și directorului său D-lui G. A. Scorțescu pentru lupta sa parlamentară. _____ ________________ Omicron. Asemenea a fost înaintată in original și plîngerea d­lui Carol Safer. X In astă seră familia Nicu Gane pără­sește Iașul pentru a se stabili la Slănic pe timpul vacanței. D. Nicu Gane obținând un concediu de 45 zile, va pleca de- indată ce se va ter­mina esiunea extraordinară a consiliu­lui. D.­­ Prin cercurile judiciare se dă ca sigure următoarele numiri: D. Emil Separatu supleant la trib. Bo­toșani, ca procuror in locul d-lui Bo­­teanu, D. Crupinschi fost magistrat, in locul d-lui Teodoreanu care va­ trece in locul d-lui Drăghici permutat la Bucu­rești. Azi 30 Iunie, a avut loc in sala teatrului Național solemnitatea inpărțirea premiilor la școalele primare de fete primare și secondare din localitate. Distribuirea premiilor sa făcut de d-nii Tă cu prim ajutor de primar și N. Culi­­anu rectorul universităței in fața unui numeros public. Solemnitatea sa deschis de corul școalei primare de fete din Beilic derijat de emi­nenta institutoare d-ra Gihodariu execu­tând următoarele cântece : 1) Rugăciunea de Eminescu, 2) Imn pentru premii, 3) Hora Unirei, 4) Frați Români dedicat Românilor din Transil­vania.—§Aceste cîntece a produs un entu­ziasm de nedescris. Erați Români a fost cîntat de 2 ori in aplauzele tuturor. Felicitări din suflet pa­d­ra Gihodariu pentru sacrificile sale care ar trebui imi­tate de toate celelalte institutoare. D-na Manoliu directoara școalei de fete Nicorița a ținut un admirabil discurs pe care’l voiu publica in numărul nostru de mine. După împărțirea premmielor la școalele primare, d-na Xenapel directoara*Exter­natului de fete și d-ni Olimpia Gheorghiu directoara școalei profesionale de fete Sft. Sava fac situația de mersul ambelor școli și pe care le vom publica tot in numărul nostru viitor. Corul Externatului de fete compus aproa­pe din 75 eleva au intonat mai multe cînte­­ce naționale căt se poate de bine, fie­care cîntec a fost primit cu mari ovații.— Regretăm că școala profesională de­ fete Sft. Sava e văduvă de clasă de muzică. Sperăm că dl. ministru va inființa această catedră in anul viitor. * « B. O Afacerea orfelinatului Neuschotz Azi a fost chemat la instrucție ca in­formator dl. A. S. Goldenthal. In curănd va fi chemat întregul co­mitet și probabil incă o dată D-na de Neuschotz. H X ULTIME INFORMAȚII Iată clasificația elevelor clasei Vii de la Institutul Hu­mpel. Mediile generale Maria Bârzu 9. 17 Florica Urechia 9. 17 Gabriela Leonar­descu 9. 14 Em­fiia Liatris 9. 13 Olimpia Giudin 9. 02 Virginia Neculcea 9. 00 Ana Severin 8. 73 Flora Moisa 8 71 Iosefina Cazacvicu 8. 37 Eva Arghir 8. 29, Beat­rice Trantemir 8. 25 Maria Rugescu 8. 20 Ecaterina Lupu 7. 79, Maria Antipa 7. 70, Lucia Sion 7.48, Virginia Boldescu 7. 26 Eugenia Danubia 7. 12, Elena Apostoliu 6. 99, Maria Nicolianu 6. 98. Azi a avut loc solemnitatea impărțirei premiilor la scoalele Cultura, in pres­ența d-lor Meier Weisengrin, dr. Ilertenberg, A­­ S. Goldenthal, dr. Margulies, Leon Fichtner, Con Drăcșăneanu, M. Gelber, S. Olivenbaum și Lupu Wexier. Lipsa de spațiu ne silește a amâna pe mîine darea de seamă despre această in­teresantă solemnitate. a­­­­ ■ . ■ K Am primit din partea d-nai Maria Xe­­nopol directoara Externatului Secundar de fete suma de 36 lei, adunată din par­tea elevilor premiate și acelor da la co­rul vocal, pentru inundații din județul Iași. «Mg Pe ~oua de asi s’au con­statat in oraș 4 cazuri de boală contagioase din care insă trei introduse din alte localități. 15 D. Gh. Panu, a sosit azi in Iași.­­ Tînărul Costică Botez elev din clase a IV-a a liceului externat eri a incercat să se sinucidă, dând o soluție de fosfor disolvat in oțet. Botez dus in grabă la spitalul sf. Spiridon a fost scapat cu viață. Cauza e că a rămas repetent in clasa 4-a.­g­i Concursul de Canto pentru conservato­rul din Iași, ce era să aibă loc in capi­tală, s’a amânat din causa că întreaga co­misiune a fost . . . bolnavă. X Convocarea consiliului comunal a in­­tărziet din causă că primarele așteaptă un respuns hotărât de la Bindley, răs­punzând că sosește la 4 sau la 5 iulie, probabil că azi se va lansa o convocare a consiliului.­­ Prefectura de județ a înaintat ministe­rului de interne procesul verbal inchiet asupra cazului polițaiului Giocoiu din târ­gul Frumos. Era un tînăr bolnav de febra tifoidă a fost adus din Focșani și internat la Spitalul Pașcani. Atragem atențiunea serviciului sanitar a­­supra acestui cas și il rugă a lua măsuri ca bolnavii din Focșani să nu fie aduși in Iași, care a suferit destul, mai ales cînd in Foc­șani pot fi perfect de bine căutați. Ar mai fi de dorit a se ști dacă direcția c. f. r. a desinfectat vagonul, in care acest bolnav a călătorit. — Serbarea de la școala militară. Împărțirea gradelor.—Defilarea. —In­su­la.—Producția elevilor. După cum am anunțat deja ori 29 Iu­nie ora 8 luni. seara a avut­ loc solem­nitatea impărțirei gradelor la școala fiilor de militari. împărțirea s’a făcut de cătră dl. general Iarca in fața directorului șco­­lei dl. colonel Cică, a corpului profesoral și a unui mare număr de spectatori, după care s’a făcut defilarea. Dl. general Iarca a rămas foarte mulțumit de ținută păs­trată de elevii in timpul defilării. După defilare dl. general Iarca și pub­licul invitat intrară in aulă de dans unde erau expuse tablourile de desemn. Pub­licul a admirat mult tablourile M. S. Regelui și Reginei desemnate cu perfecție. Dl General Iarca care a observat cu multă minuțiositate tablourile, s’a oprit in fața unui desemn care represintă capul lu­i „Grist“ lucrat cu multă artă de elevul „Linteș­i și zise cătră dl. col. Cică, „frate, căte desemnuri am văzut cari reprezintă pe Grist, nici uni nu mi-a arătat pe acel Grist cu sufletul mare, care a mîntuit și tămăduit o lume.“ Timpul frumos ce era, a făcut că pre­ 1897 ducția muzicală a elevilor să se dea afară, Lumea invitată a stat in grădină și a ad­mirat mult orchestra elevilor condusă de dl. capitan Emil Lehr, care a executat o sumă din bucăți din­­ operite celebre a­­poi corul vocal condus de d-nul profesor Dimitriu a fost viu aplaudat cănd a cîn­tat „Marsiliza“. Intre nenumăratele doamne și domni­șoare, am remarcat pe d-nele Negruzzi, Mărzescu, Colonel Stamatopol, Gol. Botez, Gol. Panaite Botez, Rîșcanu, dr. Bogdan, dr. Stihi, dr. Thiron, Urechia, Stelian Io­­nescu, Gol. Cică Frank, Climescu, Donici, Popovici, capit. Rîșcanu, cap. Comănescu, Vaitocanu, Andrievici, capit. Șerbănescu, dr. Corvin, Ghirița, Leonarde­scu, Gujbă, Drăghici, Casian, capitan Bugeag, Costin, Ianculescu, Emilian, Sevastos, Negru­, Cer­nat, Morțun, Dima, Sion, Șoimariu, Ar­­ghiropol, Gavrilescu,Vartic, Dimitriu, Stoi­ca, Gheorghiu, cap. Scriban, Fotino, etc... D-șoarela , Negruzzi, Mărzescu, Leonar­­descu, Rișianu, Casian, Bonescu, Cristescu, col. Botez, Renescu, Urechia, col. Stama­topol, Boneiu, Cernat, Sion, Cică, Frank, Stroja, Andrievici, Christo, Paslia, Savescu, Sculy, Gheorghiu, Cujba, Irimescu, Costin, Fotino, Gheorghiu, etc. D-nn­ general Iarca, Leonardescu, col. Stamatopol, dr. Corvin, dr. Thiron, dr. Riegler, P. Gujbă, Gheorghiu, Gastano, Ma­ior Vaitoeanu, G. Lungă, Drăghici, Preot A. R. Popovici, Sevastos, Emilian, Emil Dimitrescu - Lefter, Arthur Sion, Lascar Sion, G. B. Penescu, Gh. Popovici, A. Da­­bija, cap. Balmez, cap. Șerbănescu, capit. Comănescu, col. Teișanu, col. Botez, ioc. Botez, Mihai Botez, Donici, Vartic, capit. Bugeag, Climescu, Șoimariu, etc. *5 Rep­­ lată lista absolvenților gimnaziului A­­lexandru­ Gel-Bun. 1). Panchis I. Avram 114.21. Premiul I 2) . Solomon Jacques 106.04. „ II 3) . Ionescu Alexandru 101,48. Premiul III. 4). Ionescu Gh. Const. 100.89, 5). Patrașcu Theodor 98.48, 6) Gafencu Con­stantin 94.42, 7). Horoviț­. Șmil 93.92, 8) Handoca Jean, 93.66, 9)*. Lobel 92 96, 10). Lupu Strul 91.52, 11). Samuel Ivano­­vici Ioan 90.82, 12). Iancu Aron 88.71, 13). Hefter Moses 88.67, 14). Hefter Aizic 88.62, 15). Ianculescu Titus 88.14, 16). Kleiner Pincu, 87.1117). Swartz loser 86.96, 18). Fannsilber Lupu 88.95, 191. Margulies Aizie, 86.93, 20). Ionescu V. D. 85.93, 21). Andriei Ernest 84.47, 22).Iosef Ion Bernard 79.36. ULTIMA OARA Corespondență telegrafică Evacuarea Tessaliei Con­stantinopol 11 iulie Intr’o scrisoare pe care o trimite Sultanului, împă­ratul Germaniei iși expri­mă speranța că nu va face greutăți pentru evacuarea Tessaliei și astfel nu se va pune in contrazicere cu în­treaga Europa. Aceste cuvinte ale împă­ratului Germaniei, au pro­­dus la Ildighiosc o mare consternare, căci in Turcia se conta mult pe sprijinul Germaniei. Desastrul din Bacău Bacău 30 iunie Era o ploaie torențială, și mai mult de cât probabil rupere de sipuri, a inundat o toate ogoarele și Sanur­ âl dintre stațiile Galbeni și Bacău. Terasementrul căei ferate e luat de apă. Trenul ce trebuia să so­sească la 12 Jum. in Iași a sosit la oarele 2 de noapte. Pagubele sunt enorme. Coresp D­­ Q­REUMTUT cu Începere de la 32 Ú m­urti/A I April 1898 morile de artă Ciorsan situata intre stațiunele Folti­­ceni-Basarabi 4 k­­m. apropiere de Folti­ceni. Morile sunt cu turbină și valțuri și mașinoaiele perfecționate pentru producerea celor mai fine calități de făină Pentru informațiuni a se adresa d-lui David Tatos la Folticeni viie ______Dentist AA“”* Cfe Medalie de Aripi» & l­te Ü —m ---------­JASY Strada Primăriei vis-a-vis de Theatru Național. Consultații de la 9—12 a. m. și 2—5 p. m. Magasinul Jean J. Polingar Strada Golia No. 48, casa Pașcanu. Are onoarea a inconșiința pe onor­ public și vechea sa clientele că e asortat din nou cu toate articolele de încălțăminte, galante­rie, parfumerie și obiecte de lux. "..."â

Next