Evenimentul, iulie-septembrie 1897 (Anul 5, nr. 1278-1352)
1897-07-01 / nr. 1278
1278 Comisiune examinatoare era constituită din D-nii D. Ghica, secretarul general la Ministerul de externe, N. Mișu, directorul Afacerilor politice la acelas Minister și N. Crătinescu profesor la facultate de drept din Bucuresci. Felicitările noastre tinărului diplomat. X DIN BOTOȘANI De la corespondentul nostru Un succes.—Muzica.— Pavilionul. „Evenimentul“ a fost singurul ziar care a luptat pentru ca Botoșineni să capete muzica în Grădina Vărnav. Și’in adevăr munca lui, strigatele lui, împunsăturile mai mai mult ori mai puțin sărate la adresa primarului, au contribuit toate la acest succes. Cu începere de la 1 Iulie muzica militară din Folticeni va cînta de trei ori pe săptămână la Vărnav. Este vorba românească, tot mai bine-i târziu, de cât nici odată. De aceia venim și mulțumim d-lui Primar, pentru că a dat curs cererei noastre și in fine ne-a scos din monotonia în care zăceam. Actualminte se lucrează cu multă sirguință la construirea unui pavilion în care să cânte muzica, în grădina Vărnav. Săptămăna viitoare pavilionul va fi isprăvit. Vitalis. 15 Statul evreesc Comunitatea israelită din Capitală a primit un comunicat de la președintele comitetului, pentru „fondarea unui stat evreesc“ că deoarece primăria din Munich n'a permis ținerea congresului in acel oraș, congresul pentru fondarea statului evreesc se va ține la Basel in zilele de 28, 29 și 30 August. Aflăm cu plăcere despre logodirea dlui Arthur Frenchel, farmacist, cu gălașa d-ra Mathilda Focșăneanu, drăfiica farmacistului din Folticeni Sincerile noastre felicitări tinerilor logodiți. £ Rubrica calatorilor HOTEL EUROPA V. Cogălniceanu deputat București, L. Fialcovski comersant Idem, P. F. Lazar Idem Idem, P. Misir Avocat Roman, I. Casvan comersant T. Severin, S. Ardeleanu Idem București, D. M. Leoneanu Funcționar Idem, A. Visoski comersant Roman, C. Vasilescu propietar Craiova. HOTEL TRAIAN D. Mittitel propietar Focșani, A- Taubes Comersant București, 1. Tuhn Hotelier Idem, H. Paul Comersant Idem, G. Dunca propietar Bârlad, M. Grinberg comersant Brăila, A. Kandier von București, I. Pascal propietar Botoșani, A. Stornfeld Idem Idem. HOTEL BINDER: J. Hărgiu, Inginer București, C. Costescu, funcționar, Brăila, Stapandopol, proprietar Tecuci, J. Alexandrescu, proprietar, București, C. Gebergue, fabricant, București, Ștefan Rosetti, proprietar, Dorohoi, D. Mileghi, proprietar, Ungheni. *5 pităriei sale s’a deschis o anchetă de cătră procurorul tribunalului Botoșani și de cătră prefect. Pitarul a fost arestat. Faptul care a intărit mai mult bănuiala e că dintre toți incendiații, el e singurul care s’a scapat aproap de toate lucrurile la timp. * * * In dispererea lor evreii de acolo au singura măngăere ca locuința rabinului și sinagogele n’au ars. Treime de notat însă că aceste clădiri sunt situate prin mădălarile depărtate de la locul sinistrului. Printre victemele incediului ie și preutul Răileanu din Ștefănești căruța iîu numai că ea ars toată gospodăria, dar ca culme a nenorocirei lui Ta mușcat și un cine turbat. Sermanul preot a trebuit in aceste triste împrejurări să-și părăsească familia și să vie in Iași unde e in cura institutului antirabic. In curînd noi amănunte. X REP. ULTIM CUVINT Cu ocazia bacalaureatului: — leu am pus ca figură istorică pe care o admir pe Dim. A. Sturza zice un candidat. — Pardon, întrerupe altul, nu știam că dl Sturza ie o figură... preistorică. * * * La ultima probă scriptică: — Scrieți, vi rog, despre circulație, zice un profesor. — He, oftează un candidat, circulațiea se grea pe vreme de inundații! ____________________________ SPRITZ. X Incendiul din Stefanești —De la corespondentul nostru - Izbucnirea focului.—Panica.—Pompierii. In beciuri. -Morți și răniți.— Ajutoare.- La primărie. - Poinea.— Ancheta. —Arestarea. -Preotul Răileanu. —Căni turbați.— După cum v’am telegrafiat un groznic incendiu a isbucnit Vineri noaptea in tirgul Ștefănești. Va voi da acum căteva detalii asupra acestui incendiu, rezervîndu-mi dreptul de a da amănunte complecte cât de curând. Focul a izbucnit la oarele 2 noaptea intr’o pitărie. A căzut o lampă jos și de aci focul s’a transmis asupra intregei clădiri. Cum un viat sufla, flăcările cuprinse a doua casă, și astfel se întindeau tot mai departe. Ajutoare nu erau decăt particulari, căci pompieri la Ștefănești nu sunt. S’au telelegrafiat după ajutoare la Iași, și Dorohoi pentru a veni pompierii. Pe la cazele pompierii din Botoșani au plecat spre Ștepfănești. Iar pe la oarele 9, vreo căteva căruțe cu pâine au fost duse in ajutorul nenorociților cari au rămas pe drumuri fără hrană. După oarele 9, m’am dus la telegraf să vă expediez o telegramă in privința incendiului, și am trebuit să stau o jumătate de vară aproape până ce-mi veni findul, căci era un adevărat pelerinagiu. Fiecare chema la telefon pe rudele lor din Ștefănești pentru a se cere detalii precise.—Telegrame peste telegrame soseau in Botoșani anunțând demersul focului. Pană la oara 3 p. m. peste 180 case au fost distruse. Focul a continuat a distruge pană noaptea târziu. * * * Secția de pompieri din Iași plecat cu un tren special la carele 3 și sub comanda d-lui Locotenent Botez, a ajuns la Ștefanești pe la orele 9 a. m. Acolo in unire cu cei din Botoșani au parvenit după multă muncă să localizeze focul. * Panica și mizeria e la culme, unii de frica flăcărilor s’au ascuns prin beciuri și cănd focul consuma clădire păreții s’au prăbușit peste beciuri astupând la* unele intrarea. Astfel au murit vre-o 4 oameni și un copil. Numărul total al victimelor nu se știe incă cu siguranță.♦ * * Sute de oameni au ramas pe drumuri fară haine, fara hrană , in mare parte ei s’au adunat la primărie cerind ajutor. D-l Prefect Arapu a dat ordin să se împartă pâne și ceva ajutoare bănești. Bănuindu-se că pitarul a dat singur foc TELEGRAMELE NOASTRE Greutățile din Orient. Tratativele de pace.—Telegrama împăratului Austriac. — Nota Ambasadorilor.—Conferența de la Haig-Kiose. Scrisoarea Împăratului Germaniei. —Amănunte. —Călătoria Prințului Bulgariei. In ultimul nostru număr am dat știrea despre telegrama pe care împăratul Austriei a trimis’o Sultanului, in vederea tratativelor de pace. Putem da azi textul acestei telegrame. „Amiciția sinceră și loială pe care o port Majestatei Voastre și pe care ea o invocă cu drept cuvînt in actualele împrejurări îmi impune datoria de a-i consilia in propriul seu interes și in acele a imperiului seu, grabnică conclusiune a păcei cu Grecia pe base ie SÎ COH- din unele formulate de ambasadori la Constantinopol. Linia frontierei propusă de cătră comisiunea atașaților militari respunde la principiul rectificărei strategice adoptat la început de Majestatea Voastră și constituie, cu celelalte condițiuni ale Păcei maximul concesiunelor recunoscute ca echitabile de concertul marilor Puteri, care, forma și înainte in resoluțiunele lor, țin înainte de toate a crea o stare de lucruri care se ofere Europei solide garanții de pace și liniște, Rog dar in consecință pe Majestatea Voastră de a lua sfaturile mele in serioasă considerare, și mă folosesc de această ocaziune de a-i reinoi expresiunea sentimentelor mele de inalta stimă și de sinceră amiciție.* * * Em ambasadorii au înaintat Porter nota colectivă propusa de Rusia cu consimțimîntul celorlalte Puteri. Prin această notă Puterile declara că sunt hotărâte de a pune capăt acestei situațiuni care exercită asupra Greciei o presiune financiara imposibilă de suportat și e menită a produce o neliniște in peninsula balcanică, Lara. firanirea funcționarilor comerciali Autorizația ministrului.— La Sidoli. —Publicul. — Delegația Bucureșteanu.— Discursurile.Moțiunea. Scandalul. Întrunirea nu s’a putut ținea după cum s’a anunțat în sala Liceului Externat, din cauză că n’a sosit aprobarea ministrului Haret, pe care organizatorii intrunirei o avuseră incă in București. Inchiriindu-se în grabl sala Sidoli, întrunirea s’a putut ținea aici ; din aceasta, cauză insă publicul nefiind prevenit, n’a prea fost numeros. La ora 2 jum. sosește delegația bucureșteană, compusă din dol. V. Gogălniceanu deputat, Ardeaanu și Piorkovschi comercianți. Se proclamă președinte A. S. Goldental, bătrînul democrat,”care mulțumește și dă cuvintul d-lui deputat, Vasile Cogălniceanu. Mulțumește nu pentru onoarea ce s’a făcut persoanei sale, ci ideilor democrate pe care la reprezintă, arată că iele au existat in totdeauna. Intr’un moment de slăbiciune guvernul actual a votat legea repausului de Duminică , ca dovadă că a fost un moment de slăbiciune, ie că azi legea se calcă tot de acei cari au făcut-o. Dar vae victis, această lege nu ni se va putea lua căci pe lingă iea vom lua și votul universal (apl), și guvernul nolens-volens se va supune. Dv. insă trebuia să vă pregătiți pentru cetățenie, urmînd regulat cursurile școalei de adulți, care se va face in Iași. Ideia unei școli de adulți se vede tocmai in 1843 Samuel Levy in Germania a avut-o. Deși sunt amicul evreilor sunt contra EVENIMENTUL acelei legi cari obligă pe fiecare evreu să sărbătorească Sîmbăta cum se in Galiția, pentru că un român se prietin cu mai mulți evrei, iar un evreu cu mai mulți romîni, și de ce nu și-ar alege o singură zi de repaus (aplause). Și apoi știm că sunt și izraeliți culți , sunt rabini in Germania cari oficiază Duminică. In vremea lui D-zeu, sera Sîmbăta, puteți dar serbători și dr. acuma Duminica (aplause). Dl. L. Ghslerther, student, mulțumește luptătorilor pentru repaosul de Duminică. Această lege ie importantă pentru că reprezintă triumful unei lupte ie o lege revoluționară fiindcă întărește convingerea că prin lupta politică se pot capata drepturi, și apoi adevărata Duminică de și fiindcă ajută clasa muncitoare să capete reforme. Noi, evreii, trebuie să primim această lege și din alt punct de vedere . rea e o dovadă că suntem asimilabili am cedat Simbăta pentru o jumă de Duminică. Iea mai are folosul că ne dă mijloacele pentru a ne cultiva, a urma la școala de adulți, care ieste mijlocul complimentar pe lângă o școală de copii pentru a respîndi cultura. De aceia trebuie și școala de adulți confirmată prin o lege. Dl. Ardeleanu zice că inainte de a funda școala de adulți, trebuie o temelie : întărirea societăței funcționarilor comerciali. Mișcarea noastră a început de mult in București, am fost invinși de mai multe ori, dar n’am desperat. Mulțumește cilor Rosetti și Cogălniceanu, cari au dat ajutor. Nu ne vom descuraja pănă ce legea repausului întreg de Duminică, și școala de adulți nu vor fi recunoscute; și ieșenii trebuie să fie in frunte, mai ales acuma cînd se vorbește de o modificare a legei repausului Duminical, care s’o desființeze. Dar o lege cîștigată prin luptă, tot prin luptă se pierde. Vom lupta deci. Dl. Piorkowscki ia cuvintul. Se aude atunci un strigăt jos patronii, care se dezaprobat. Lupta adevarată, zice d-sa, incepe de azi inainte, căci voim după o muncă de 6 zile sa ne odihnim întreaga ziuă a 7-a. Păn’atunci, cum am făcut in București, Ploiești, Galați, Brăila înființăm o școală de adulți, cu a cărei direcție a fost însărcinat dl. Max Wexier, candidat in filosofie. Dl. Goldenthal ridică ședința. Scandalul Întrunirea se termină cu un regretabil incident ; d. Max Wexier voind sa dea cuvintul un asistent iși manifesta nemulțumirea sa . El e viu apostrofat și amenințat de alți asistenți , asistentul apostrofat respunde. Se naște o discuție cam aprinsă, care se termină cam rea. „Evenimentul“ și întrunirea Un reporter al nostru intălnindu-se cu delegatul bucureștean dl. Ardeleanu, acesta îi mulțumește atăt „Evenimentului” pentru campania dusă in folosul repausului de Duminică, căt și directorului său D-lui G. A. Scorțescu pentru lupta sa parlamentară. _____ ________________ Omicron. Asemenea a fost înaintată in original și plîngerea dlui Carol Safer. X In astă seră familia Nicu Gane părăsește Iașul pentru a se stabili la Slănic pe timpul vacanței. D. Nicu Gane obținând un concediu de 45 zile, va pleca de- indată ce se va termina esiunea extraordinară a consiliului. D. Prin cercurile judiciare se dă ca sigure următoarele numiri: D. Emil Separatu supleant la trib. Botoșani, ca procuror in locul d-lui Boteanu, D. Crupinschi fost magistrat, in locul d-lui Teodoreanu care va trece in locul d-lui Drăghici permutat la București. Azi 30 Iunie, a avut loc in sala teatrului Național solemnitatea inpărțirea premiilor la școalele primare de fete primare și secondare din localitate. Distribuirea premiilor sa făcut de d-nii Tă cu prim ajutor de primar și N. Culianu rectorul universităței in fața unui numeros public. Solemnitatea sa deschis de corul școalei primare de fete din Beilic derijat de eminenta institutoare d-ra Gihodariu executând următoarele cântece : 1) Rugăciunea de Eminescu, 2) Imn pentru premii, 3) Hora Unirei, 4) Frați Români dedicat Românilor din Transilvania.—§Aceste cîntece a produs un entuziasm de nedescris. Erați Români a fost cîntat de 2 ori in aplauzele tuturor. Felicitări din suflet padra Gihodariu pentru sacrificile sale care ar trebui imitate de toate celelalte institutoare. D-na Manoliu directoara școalei de fete Nicorița a ținut un admirabil discurs pe care’l voiu publica in numărul nostru de mine. După împărțirea premmielor la școalele primare, d-na Xenapel directoara*Externatului de fete și d-ni Olimpia Gheorghiu directoara școalei profesionale de fete Sft. Sava fac situația de mersul ambelor școli și pe care le vom publica tot in numărul nostru viitor. Corul Externatului de fete compus aproape din 75 eleva au intonat mai multe cîntece naționale căt se poate de bine, fiecare cîntec a fost primit cu mari ovații.— Regretăm că școala profesională de fete Sft. Sava e văduvă de clasă de muzică. Sperăm că dl. ministru va inființa această catedră in anul viitor. * « B. O Afacerea orfelinatului Neuschotz Azi a fost chemat la instrucție ca informator dl. A. S. Goldenthal. In curănd va fi chemat întregul comitet și probabil incă o dată D-na de Neuschotz. H X ULTIME INFORMAȚII Iată clasificația elevelor clasei Vii de la Institutul Humpel. Mediile generale Maria Bârzu 9. 17 Florica Urechia 9. 17 Gabriela Leonardescu 9. 14 Emfiia Liatris 9. 13 Olimpia Giudin 9. 02 Virginia Neculcea 9. 00 Ana Severin 8. 73 Flora Moisa 8 71 Iosefina Cazacvicu 8. 37 Eva Arghir 8. 29, Beatrice Trantemir 8. 25 Maria Rugescu 8. 20 Ecaterina Lupu 7. 79, Maria Antipa 7. 70, Lucia Sion 7.48, Virginia Boldescu 7. 26 Eugenia Danubia 7. 12, Elena Apostoliu 6. 99, Maria Nicolianu 6. 98. Azi a avut loc solemnitatea impărțirei premiilor la scoalele Cultura, in presența d-lor Meier Weisengrin, dr. Ilertenberg, A S. Goldenthal, dr. Margulies, Leon Fichtner, Con Drăcșăneanu, M. Gelber, S. Olivenbaum și Lupu Wexier. Lipsa de spațiu ne silește a amâna pe mîine darea de seamă despre această interesantă solemnitate. a ■ . ■ K Am primit din partea d-nai Maria Xenopol directoara Externatului Secundar de fete suma de 36 lei, adunată din partea elevilor premiate și acelor da la corul vocal, pentru inundații din județul Iași. «Mg Pe ~oua de asi s’au constatat in oraș 4 cazuri de boală contagioase din care insă trei introduse din alte localități. 15 D. Gh. Panu, a sosit azi in Iași. Tînărul Costică Botez elev din clase a IV-a a liceului externat eri a incercat să se sinucidă, dând o soluție de fosfor disolvat in oțet. Botez dus in grabă la spitalul sf. Spiridon a fost scapat cu viață. Cauza e că a rămas repetent in clasa 4-a.gi Concursul de Canto pentru conservatorul din Iași, ce era să aibă loc in capitală, s’a amânat din causa că întreaga comisiune a fost . . . bolnavă. X Convocarea consiliului comunal a intărziet din causă că primarele așteaptă un respuns hotărât de la Bindley, răspunzând că sosește la 4 sau la 5 iulie, probabil că azi se va lansa o convocare a consiliului. Prefectura de județ a înaintat ministerului de interne procesul verbal inchiet asupra cazului polițaiului Giocoiu din târgul Frumos. Era un tînăr bolnav de febra tifoidă a fost adus din Focșani și internat la Spitalul Pașcani. Atragem atențiunea serviciului sanitar asupra acestui cas și il rugă a lua măsuri ca bolnavii din Focșani să nu fie aduși in Iași, care a suferit destul, mai ales cînd in Focșani pot fi perfect de bine căutați. Ar mai fi de dorit a se ști dacă direcția c. f. r. a desinfectat vagonul, in care acest bolnav a călătorit. — Serbarea de la școala militară. Împărțirea gradelor.—Defilarea. —Insula.—Producția elevilor. După cum am anunțat deja ori 29 Iunie ora 8 luni. seara a avut loc solemnitatea impărțirei gradelor la școala fiilor de militari. împărțirea s’a făcut de cătră dl. general Iarca in fața directorului școlei dl. colonel Cică, a corpului profesoral și a unui mare număr de spectatori, după care s’a făcut defilarea. Dl. general Iarca a rămas foarte mulțumit de ținută păstrată de elevii in timpul defilării. După defilare dl. general Iarca și publicul invitat intrară in aulă de dans unde erau expuse tablourile de desemn. Publicul a admirat mult tablourile M. S. Regelui și Reginei desemnate cu perfecție. Dl General Iarca care a observat cu multă minuțiositate tablourile, s’a oprit in fața unui desemn care represintă capul lui „Grist“ lucrat cu multă artă de elevul „Linteși și zise cătră dl. col. Cică, „frate, căte desemnuri am văzut cari reprezintă pe Grist, nici uni nu mi-a arătat pe acel Grist cu sufletul mare, care a mîntuit și tămăduit o lume.“ Timpul frumos ce era, a făcut că pre 1897 ducția muzicală a elevilor să se dea afară, Lumea invitată a stat in grădină și a admirat mult orchestra elevilor condusă de dl. capitan Emil Lehr, care a executat o sumă din bucăți din operite celebre apoi corul vocal condus de d-nul profesor Dimitriu a fost viu aplaudat cănd a cîntat „Marsiliza“. Intre nenumăratele doamne și domnișoare, am remarcat pe d-nele Negruzzi, Mărzescu, Colonel Stamatopol, Gol. Botez, Gol. Panaite Botez, Rîșcanu, dr. Bogdan, dr. Stihi, dr. Thiron, Urechia, Stelian Ionescu, Gol. Cică Frank, Climescu, Donici, Popovici, capit. Rîșcanu, cap. Comănescu, Vaitocanu, Andrievici, capit. Șerbănescu, dr. Corvin, Ghirița, Leonardescu, Gujbă, Drăghici, Casian, capitan Bugeag, Costin, Ianculescu, Emilian, Sevastos, Negru, Cernat, Morțun, Dima, Sion, Șoimariu, Arghiropol, Gavrilescu,Vartic, Dimitriu, Stoica, Gheorghiu, cap. Scriban, Fotino, etc... D-șoarela , Negruzzi, Mărzescu, Leonardescu, Rișianu, Casian, Bonescu, Cristescu, col. Botez, Renescu, Urechia, col. Stamatopol, Boneiu, Cernat, Sion, Cică, Frank, Stroja, Andrievici, Christo, Paslia, Savescu, Sculy, Gheorghiu, Cujba, Irimescu, Costin, Fotino, Gheorghiu, etc. D-nn general Iarca, Leonardescu, col. Stamatopol, dr. Corvin, dr. Thiron, dr. Riegler, P. Gujbă, Gheorghiu, Gastano, Maior Vaitoeanu, G. Lungă, Drăghici, Preot A. R. Popovici, Sevastos, Emilian, Emil Dimitrescu - Lefter, Arthur Sion, Lascar Sion, G. B. Penescu, Gh. Popovici, A. Dabija, cap. Balmez, cap. Șerbănescu, capit. Comănescu, col. Teișanu, col. Botez, ioc. Botez, Mihai Botez, Donici, Vartic, capit. Bugeag, Climescu, Șoimariu, etc. *5 Rep lată lista absolvenților gimnaziului Alexandru Gel-Bun. 1). Panchis I. Avram 114.21. Premiul I 2) . Solomon Jacques 106.04. „ II 3) . Ionescu Alexandru 101,48. Premiul III. 4). Ionescu Gh. Const. 100.89, 5). Patrașcu Theodor 98.48, 6) Gafencu Constantin 94.42, 7). Horoviț. Șmil 93.92, 8) Handoca Jean, 93.66, 9)*. Lobel 92 96, 10). Lupu Strul 91.52, 11). Samuel Ivanovici Ioan 90.82, 12). Iancu Aron 88.71, 13). Hefter Moses 88.67, 14). Hefter Aizic 88.62, 15). Ianculescu Titus 88.14, 16). Kleiner Pincu, 87.1117). Swartz loser 86.96, 18). Fannsilber Lupu 88.95, 191. Margulies Aizie, 86.93, 20). Ionescu V. D. 85.93, 21). Andriei Ernest 84.47, 22).Iosef Ion Bernard 79.36. ULTIMA OARA Corespondență telegrafică Evacuarea Tessaliei Constantinopol 11 iulie Intr’o scrisoare pe care o trimite Sultanului, împăratul Germaniei iși exprimă speranța că nu va face greutăți pentru evacuarea Tessaliei și astfel nu se va pune in contrazicere cu întreaga Europa. Aceste cuvinte ale împăratului Germaniei, au produs la Ildighiosc o mare consternare, căci in Turcia se conta mult pe sprijinul Germaniei. Desastrul din Bacău Bacău 30 iunie Era o ploaie torențială, și mai mult de cât probabil rupere de sipuri, a inundat o toate ogoarele și Sanur âl dintre stațiile Galbeni și Bacău. Terasementrul căei ferate e luat de apă. Trenul ce trebuia să sosească la 12 Jum. in Iași a sosit la oarele 2 de noapte. Pagubele sunt enorme. Coresp D QREUMTUT cu Începere de la 32 Ú murti/A I April 1898 morile de artă Ciorsan situata intre stațiunele Folticeni-Basarabi 4 km. apropiere de Folticeni. Morile sunt cu turbină și valțuri și mașinoaiele perfecționate pentru producerea celor mai fine calități de făină Pentru informațiuni a se adresa d-lui David Tatos la Folticeni viie ______Dentist AA“”* Cfe Medalie de Aripi» & lte Ü —m ---------JASY Strada Primăriei vis-a-vis de Theatru Național. Consultații de la 9—12 a. m. și 2—5 p. m. Magasinul Jean J. Polingar Strada Golia No. 48, casa Pașcanu. Are onoarea a inconșiința pe onor public și vechea sa clientele că e asortat din nou cu toate articolele de încălțăminte, galanterie, parfumerie și obiecte de lux. "..."â