Evenimentul, iulie-septembrie 1897 (Anul 5, nr. 1278-1352)
1897-09-26 / nr. 1349
ANUL al-V-lea No. 1349 ABONAMENTE: nainte pe un an . . . g pe 6 luni ■ . o » % „ pe 3 luni ■ ■ y* în străinătate, un an * Lei 24-12— 36 _ Un nssmar IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Rleda-cția, la Tipografia Evenira«ixt\ilvi.i STRADA STEFAN CEL MA^E No. 38 lați UJM N UMĂR 10 Ja ANI HJülU áD ÖJCiJTlJbiittlíJtJCi 153/ Director Politic G. A. SCORTESCU Anunciuri inserții și Reelane Pe pagina 1inia garmond . Lei 4 Pe pagina II » , , , , 2— Pe Pe III IV -25 Un număr IO ban»4 wt'fi * > '1 a4» v*y bf» • ! ^.dnoblatrada s \.LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE La Catul Mu. Conservatori și Junimiști Cifre și reforme Receptiunea Regelui in Iași Cifre și reforme Dr. dr. Motăș, medicul primar al județului Iași, a înaintat raportul său anual asupra stărei sanitare a județului nostru. Primul lucru,"pe care ii observăm in acest raport, ie numărul cel mare al bolnavilor dintr’o populație de 173369 au fost 46,095 cazuri de boală, ceia ce dă procentul de 24 la sută. Și trebue să notăm că cele 46 095 au fost numai cazurile de boală declarate, cînd ne amintim repulzia, pe care o are țaranul pentru doctori și cînd ne amintim de greutățile pe care le întimpină medicii la țară, nu putem a nu admite că procentul bolnavilor ie in județul Iași de cel puțin 35 la sută. Și acest procent de enorm: iei denota o stare sanitară proastă, rezultat al unei stări materiale proaste. Și față cu”aceasta stare sanitară ră, știți ce s’a găsit de cuviință să facă? Să se reducă numărul medicilor de plasă, de la 7 la 5. Știm prea bine că o supraveghere medicală mai strictă nu va lecui răul și nu va micșora in mod simțitor procentul bolnavilor după cum nu vor face aceasta chiar toate reformele propuse de dl. dr. Motăș, dacă iele s’ar realiza; dar ori cum ar fi e o temperare a răului. Starea sanitarără, in care se află populația județului Iași, ca și a acelei a intregei țări, se pricinuită de starea rămaterială, de mizeria populației, și nu prin mărimea numărului paturilor dintr'un spital ore care ori, prin cumpărarea de instrumente medicale pentru cancelariile medicilor primari, se va îndrepta rea. Trebuiesc reforme adinei și reforme mari. Aceasta nu insamnă că reformele propuse de dl. dr. Motăș nu sunt bune; din potrivă rele ar trebui imediat realizate. Dar să nu uităm că trăim in țara... noastră. Flor RECEPTIUNEA regelui in Iași ........................................................ E?1 IESHIOBSS negru, pridrele altora ne infioară, și un feliu de silă de noi înșine ne cuprinde. Glndirea toată ni se concentrează asupra unui singur punct: moartea. O frică neînțeleasă, și tot odată o sete de odihnă ne cuprinde. Și cu cit ne apropiem mai mult de căpătui sexrei de lei, cu cit ni se pare greu de suportat durerile și bucuriile iei, cu mai parcă ne cine dor de cele trecute ne cuprinde, atît un dor amor ca să mai trăim1. in vremurile apuse, să mai gustăm suferințele vechi. O sete nebună de piață, o sete care ne omoară mai de grabă. Ce luptă,ce luptă! Pe de o parte setea de odihnă, pe de altă parte setea de dată. Și tu, muritorule, care te lupți, care cînd incepi a te sui pe scara pieței, gîndurile tale caut să pătrundă mai adinc in ditor ; ajuns in vîrful piedestalului, pricești cu o ironie necinooată la cîmpul unde te-ai luptat atîta. Totul iți pare că a fost povestea unui vis. Apoi scoborînd pe scara pieței, mintea ta incepe a judeca mai limpede, dar cu oarecare patimă. Acuma abea ai înțeles idealul tău, acuma in sfîrșit cade din ochii tăi o lacrimă adevarată. Dar cît de tîrziu ! Lucian Conservatori si jnnimisti In mijlocul frământărilor de tot soiul care au adus după sine visita de la Budapesta, s’au uitat pentru moment de frământările ce nu mai puțin există in sinul familiei conservatoare. Suntem departe incă de a vedea lucrurile elucidîndu-se odată pentru totdeauna. Neînțelegerea e vădită și nu se poate tăgădui. Oricare ar fi fost inprejurările și dorința Regelui de a schimba regimul în 1894, totuși guvernul conservator ar mai fi putut resista dacă nemulțumirea n’ar fi pătruns pe d. P. P. Carp, care pentru a-și crea un moment de repaus, făcu să cadă de la putere intregul partid conservator, cu toată resistența unora din Amicul nostru Abdul Hamid se află intr’un mare pericol: guvernul român a dat in țară la noi peste un complot armean urzit în contra simpaticului sultan. Din Elveția a venit studentului armean Marghiov un pachet cu imprimate relative la mișcarea armenească indreptată contra imperiului turcesc și al sultanului. Ie grozav, nu ie așa ? Bietul Abdul !... Trebuiesc expulzați la moment infamii conspiratori. Domnul Sturza nu socoate oare că acum ie momentul să-și arate dragostea pentru blindul său idol mult adorat Siluete Noi !I Vremea trece, trece, și „iei" a ramas tot laș, cu aceleași gînduri, gîndindu-se vecinic la acerdealul lui, care încetul cu încetul începe a deveni o realitate, întrupat in chipul unei fete [bălai, cu ochii mari albaștri, ispititori și dătători de piață. „Iea“, din si in si parcă se schimbă, ori, sice „dinsul“, vremea ie aceia care face să cedam astă-si an lucru intr'un felia, iline in altfeliu, pe cînd in realitate ie aceiași pe oinică stare pe loc. Ie o cristă anumită, cînd imaginația ajunge la apogeul iei, cînd ni se pare că noastră toata lumea ie a noastră că totul ie făcut pentru noi. Atunci inima noastră bate mai puternic, prictrele ne sînt mai aprinse, data mai dragă, bucuriele mai mari. Dar cai ! Nu trece mult, o tremurare a gîndului nostru și ne răsplătim contra noastră însuși. Toată lumea începe a ni se părea imbracată in lî EPORTAGIU Informații diverse Dl. Ioan Tanovicianu, profesor Universitar, intercîndu-se din streinătate a obținut un concediu de un an de zile pentru cauză de boală, pe care timp va fi suplinit de d. Mihail Suțu, magistrat. Studenții trebue se regrete mult plecarea ilustrului profesor Universitar din mijlocul loc.* * ♦ Dl. Eugen Donici va fi zilele acestea numit suplinitor la catedra de drept civil de la universitatea noastră. * * V D. Mateescu — Buzeu copist la Ministerul de Culte a fost numit supliant la Tribunalul Tulcea in locul d-lui Vasile Vasiliade care trece la Tribunalul Suceava.* * * Proprietățile medicale ale fragilor. Tragici au de mult o reputațiune bine stabibilită pentru a combate podagra (gutta). Doctorul A. Georgescu spune in Analele Societăței de Horticultura din Aube (Francia), că marele botanist Linné, lăuda mult efectul fragilor asupra podagrei. Linné suferea de această boală. La acea epocă nu se cunoaște acidul uric. Linné insa știa că podagra ca și patria aveau aceiași causă chimică și aceasta o spune intr'un mod foarte pitoresc intr’o scrisoare către un amic, zicindu-i „Eu am podagră tu ai pura,am luat amindoi două surori !“ El nu găsea alt mijloc de ași calma podagra decit muncind foarte multe fragi._______ membrii influenți ai guvernului de atunci. Cele intimplate in urmă cetitorii se cunosc cu deamănuntul. Refuzul d-lui Carp de a recunoaște pe radicali ca buni și pravoslavnici conservatori, a făcut să se nască un curent pentru indepartarea d-lui Carp, curent intreținut de d. Nicu Filipescu și ziarul Epoca. Iatăi neînțelegerea s’a ținut pe ascuns, din ce in ce ea a fost dată in vileag și a fost un moment in care s’a apelat la d. Lascar Catargiu, pentru a decide. Nici o deciziune nu s’a luat și nu se va putea lua pănă ce d. Carp nu va da consimțimîntul seu. Din momentul insă ca neînțelegerile au isbucnit și pănă azi o schimbare s’a făcut. Moartea lui Lahovari -moarte neașteptată și care a lăsat un gol a btine simțit in sinul partidului conservator --a făcut ca acțiile d-lui Carp să se ridice cu mult. însuși conservatorii cari aprobă acțiunea „Epocei“ sunt siliți a recunoaște că astăzi mai ales un minister fără Carp este o imposibilitate materială. Unii mai adaugă că d. Lascar Catargiu nu va primi puterea in nici un cas, dacă Carp nu va fi alăturea de dinsul. Astfel e situațiunea care se așteaptă să fie limpezită in congresul de la Iași, care se anunța de multă vreme, fără incă a se fi fixat anume cînd. împrejurările fatale prin care trece partidul liberal ar trebui totuși să facă pe conservatori să înțeleagă că reorganisarea lor trebue să fie grăbită, pentru că de altfel s’ar găsi ei poate intr’un bal mai mare de cum se află partidul liberal astăzi,care a ținut și el un congres la Iași, după cum conservatorii îl vor ținea in curînd. Ș’apoi să nu uite unii și alții că chintesența conservatorismului e junimismul și chintesența junimismului e c. c. Petrachi Carp. T. i s’a părut pe semne D-lui Sturza că, oricit de mult rău a făcut d-sa pentru țara aceasta, agriculturei iei ni-a făcut destul râu și agricultorilor nu le-a adus destulă pagubă. Și gradul acesta lai muncit așa demult pe primul nostru ministru incît s’a silit bietul, să facă și acest lucru. In discursul, pe care micul născocitorise conflicte diplomatice, Va rostit cu ocazia inaugurării liniei Brăila — Rotterdam, s’a apucat se spune că a preferat pe acest port porturilor belgiene, pentru că Olandezii isculți, pașnici și cu obiceiuri solide.... Se ’nțelege belgienii au luat aceste vorbe ca o insultă adusă lor, — și fie aceia supărarea in contra noastră. Pentru a se răibuna ziarul belgian „Le Patriote“, a început, in contra gzinelor noastre o campanie energică, pentru a ne lovi economicește și rezultatul acestei campanii, a fost o depreciare considerabilă a griului românesc pe piețele belgiene. Pe lingă șicanele care se fac griului românesc, care se transportă in Belgia, de către inspectorii însărcinați de guvernul belgian, apoi chiar comercianții belgieni se feresc de a cumpără grîu românesc, pentru că sus numitul ziar belgian a răspindit vorba că 'i prost și nu se curat. Iată urmările mâncărimei de limbă a primului nostru ministrul... Camera de comerț din Brăila, a cerut ministerului nostru de comerț se intervie prin legațiunea romind din Belgia și se deie și o desmințire prin „Monitorul Oficial“, neadevărurile răspândite de ziarul belgian „Le Patriote“ pentru a restuna insulta d-lui Sturza. ...Haide d-le minitru iea din spinarea agricultorilor noștri, greutatea și pagubele cu care i-a hărăzit limbuția și neghiobia primului nostru ministrul... RALD, noscută cititorilor noștri, de velocipedizm. La inceput ciclizmul era apanagiul celor bogați și prin urmare era numai un lucru de lux,care consista să formeze obiectul de distracție a celor cari dispuneau de bani. Cu incetul ciclizmul se desvoltă, ia avînt și’n puțină vreme iată instituirea alergărilor, a întrecerilor, a luptei acesteia, —sau... a sportului. In chipul acesta s’a dezvoltat și altele, cum e automobilizmul, hipizmul, iachtismul, etc. cari toate au ajuns in zilele noastre un sport adevarat. Nu ne interesează evoluția fiecărei ramuri,—sau dacă ne interesează nu o cunoaștem in de ajuns, dar ne interesează altceva mai de seamă, și aceasta e, cum am zis, influența sportului asupra mulțimei. Asupra acestui punt ne vom opri, in articolul de față. Mai intăiu trebuie să știm că alături de dezvoltarea sportului se găsește paralel o dezvoltare a industriei, a mecanizmului, dacă e vorba de un sport in care se intrebuințează mașini, cum e de pildă, automobile, velocipede, trăsuri, bărci, iahturi, etc. Cu cit sportul e mai căutat, au mai mult preț pentru mulțime cu atît posesorii de mașini de felul celor de sus, caută să aduca’mbunătățiri din ce in ce, dat fiind, că e vorba de o concurență enormă. Afară de progresul acesta abia simțit, care duce la perfecțiune mașinile intrebuințate, mai e și o dezvoltare a publicității. Acum vom găsi,—cine vrea să știe,—ziare nenumărate fie’n Anglia, Franța, Germania, dar mai ales America, cari sunt in intregime numai pentru sport. Sunt publicități zilnice, o luptă de mașini și de condeie. *in care se avintă atita mulțime oarbă de patimă minată de un sentiment nesăbuit. Și pe lingă aceste două părți însemnate mai ie și faptul traiului, din sport mii de inși au găsit mijlocul să trăiască. Toți campionii' toți oamenii care iau parte la lupta asta, cei care luptă, căutînd se încaseze vremurile, cari sunt in bani, acei cari scriu, cei cari vind ziarele, acei care pariază, in fine intreaga mulțime, care se aruncă in valurile acestui vălmășag de luptă o fac in vederea unei existențe, a unei ciștigâri de vieață prin ajutorul acestei activități. Insă lucrurile nu se mărginesc numai aici. Sportul nu numai că dezvoltă cele trei părți spuse mai sus, dar impune o influiență dezastroasă asupra crierului. Dintr’o dată vedem că această activitate sportivă se intinde asupra mulțimei, sau mai bine influiențează sistemul economic din nenumărate părți de vedere. Acțiunea lui in acest concert de fenomene sociale, și mai exact chiar de fenomene economice nu se mai mică așa cum s’ar părea la prima observare. Dar nici asupra sistemului nervos nu se mai neînsemnată, ca să ’și dea cineva seama de tot felul cum influiențează sportul, ar trebui să se găsească la Paris, la Londra, ori in alte orașe, unde sunt adevăratele centre de sport. Ar trebuii se vadă furia cu care se dezlănțuie rămășagurile, ar trebuie să știe cum se îngrămădește mulțimea in jurul velodromurilor, cum ie parte la intrecerile nebunești ale concurenților. Și numai atunci ar putea interveni adevărata influiență. Lumea sportului ie cea mai mare parte din populația orașelor , de la burghezi, de la aristrocrați, și pănă la cel din urmă muncitor, cu toții împărtășesc acest gust, această patimă. In fiece circiumă, in fiece cafenea, la toate cluburile, se fac rămășaguri, se pierd ori se cîștiga bani, se agita lumea care nu poate* fi față la locul unde se petrec cursele. Ziua* prin ateliere, prin birouri, prin toate locurile unde sunt acești sportiment, se pierdută ’n agitații, in convorDin depărtări Albastrul depărtării Atît m’a fermecat, Și toată a mea gîndire De chipu-i mi-am legat. ML servărea c‘aproape De dansai mă găsesc, Stăpîn pe-a lui viață Și gîndul i-l robesc... Robită ’nchipuirii PLeoapele-am plecat.. Am suspinat de doru-i Și ’n cînt am sărutat... A sa citî pa parjina Intriga floriala Ilenuța all-a EXTERNE Fuga lui Dreyfus Se desminte oficial știrea lansată de „Journal“ cum că s-ar fi descoperit o conspirație care să înlesnească fuga lui Dreyfus. Ambasada din Viena Guvernul austro-ungar a aprobat numirea Marchizului de Rovercemx ca ambasador al Frantiei la Paris. SCRISORI DIN PARIS S XI O IE5T I in articolul de fața nu voiu căuta sa explic, aceia ce nu cunosc, nu’s sportmen și nici nu’l fac. Insă aici vreau să arăt influența sportului asupra stării cerebrale la mulțimea care se ocupă cu sportul. Ca să faci explicări in privința sportului in sine trebuie să știi toată dezvoltarea lui, să fii un maniac pătimaș, să te amesteci cel puțin in jocul acesta modern. In timpii noștri toate activitățile introduse pentru higiena corpului, pentru distracție chiar, au luat o dezvoltare intinsă, au devenit niște mijloace de traiu, dacă voiți, adică au intrat in domeniul sportului. Luind oricare specialitate am voi, vom găsi la inceputul ei o altă direție, cu totul deosebită aceștia de azi. E de ajuns ca să vorbim de *partea cea mai cu Forța ziarului „EVENIMENTUL1 MINCIUNA 84) SINGULUI Mare roman Parisian inedit de Roger*Miles si Louis Qastine XXVI Bănuelile lui Tata Sourire, incep a părea întemeiate. Liza, mai stăpănindu-se puțin, îi privi căteva clipe numai și pricepea că nenorocitul nu mai ie cea ce crezuse cea întâi. Intr’adevăr de cănd cu boala lui, Toto la Gargouille se mai transformase. Iera tot aceiași față, aceleași trăsături, aceiași înfățișare generală. Dar expresia feței iera cu totul schimbată, de asemenea și glasul și accentul și ținuta, dovedeau că banditul iera șters, și că de acum inainte trăiește numai Adrien Morel. — Ai dreptate, domnișoara, zise iei simplu. Am fost cel mai decăzut om și domnu Paul m’a rădicat... și ’ți jur că mi-ar da viața, atăt pentru d-lui căt și pentru d-ta dacă ar fi prin asta să-mi rescumpăr trecutul. — Scoală-te Adrien, zise Paul, domnișoara Liza te a iertat. In acest timp fata care se liniștise de tot, avusese vreme să se gândească că prezența iei la artist la acea operă, ie ceva compromițător. Pentru a-l face pe Adrien Morel să nu mai bănuiască nimic, se grăbi să confirme iertarea făgăduită de artist și adaugă : — Cred in căința dumitale fiindcă asta se vede și după față, și fiindcă d. Paul te cinstește cu prietenia și cu încrederea lui fac și ieu tot așa. Cu toate că cea ce m’a adus aici așa dimineață, nu mă privește personal, totuși atăt domnul Laurent, căt și ieu, ținem că demersul meu să rămăie o taină.* De acea avem incredere in dumneata că nu vei spune nimic, nici despre vizita mea și nici din cea ce vei auzi acum de la mine. Adrien făcu o mișcare, ca și cum ar fi vrut să plece, pentru a lăsa pe Lisa să vorbească nesupărată cu Paul, dar iea ’i făcu semn la rămăie. — Nu pleca. Ajunge să nu spui nimănui o vorbă din cele ce vei auzi. Apoi adresăndu-se către Paul Laurent : — Știi, domnule Laurent, cât de neliniștită sunt pentru tot ce privește acea nenorocită afacere... Acuma chiar, ieșind de acasă, am cumpărat ziarul — îl citesc in fiecare dimineață—am făcut un drum ca să ți aduc și dumitale, citește-l și spune-mi ce crezi despre cele scrise. Paul luă ziarul, pe care îl intinseciza, și ceti o bucată scrisă cu litere groasa chear pe pagina intăia. Infanticidul din Strada Saint-Honoré. Un atac ne mai auzit. „Afacerea din strada Saint-Honore, despre care am vorbit cetitorilor noștri, la proporții neobișnuite. „Noaptea trecută a avut loc un atac de o indrăzneală nemai pomenită, atac care după cit se pare se in strinsa legătură cu infanticidul monstruos comis de fata Bajon. „Aseară d. Vulpelé, devotatul polizamu conducea c’am pe la zece oare pe vinovata la Hotel-Dieu, in urma ordinului procurorului general, deoarece starea necunoscutei cerea o căutare delicată, cînd deodată, in dosul bisericei Notre-Dame trăsura in care se aflau a fost oprită de indivizi, care n’au putut fi recunoscuți. „In vreme ce fata Bajon a fost răpită cu o nerușinare nemai pomenită, cu toate că i era insoțită de ofițerul poliției,acesta pe jumătate zugrumat și rănit se zvircolea in singe. „Se fac o mulțime de conjecturi in cea ce privește autorii atentatului, care denotă o mare indrăzneală. D. Vulpele a fost condus la postul de poliție de la Morga, unde făcîndui-se un bun pansament a putut fi condus mai pe urmă la domiciliul său, cu trăsura.“ — Ei bine ? ce zici de asta ? zise Elise ingrijită, intrebînd cu privire pe tinărul care isprăvise de cetit. — Ie ciudat. — Tremur, mai zise fata, fiindcă prevăd complicații grozave. — Nu... nu!... din potrivă! N’ași putea să-ți lămuresc pentru ce, fiindcă n’o știu nici ieu, dar cu cît se încurcă mai mult treaba aceasta cu atît se mai mică primejdia pentru bunul nostru moșneag... (Va urma).