Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)

1897-11-26 / nr. 1398

1398 mmk zilei Falsificatori de monezi in Iași In urma unui denuns primit la par­chet, eri dl Istrati prim procuror însoțit de un gendarm și 2 agenți de politie a făcut o descindere la casa lui Gheorghe Apostol mecanic la gara Iași bănuit că dinsul ar fi falsificator de monezi. In urma unei percheziții minuțioasă fă­cată in toată casa, nu s'a putut găsi nimic, cea ce dovedește că acel denunț a fost neavenit și ca dl Apostol este un om onest și departe de ori­ce bănuială, de însușiri comune, in focul aceluiași en­­tusiasm pentru frumos și pentru adevăr, și încremenind in acea formă strălucitoa­re, care au cuprins elemente așa de felu­rite precum au fost Alexandri, Eminescu, Conta, Leon, Negruzzi, Tasu, Melic, Vir­­golici, Lambrior, Schelitti, Teodor Bui­­cliu, Nicoleanu, Creangă, pentru a nu a­­minti de­cît pe acei, pe cari neîndurata moarte i-a răpit, prea de timpuriu, din mijlocul nostru. Spirite disparate, talente nu de-o­po­trivă, puteri inegale, dar cari au putut lucra impreună, la aceeași operă de inăl­­țare a nivelului cultural al țarei și de propășire artistică, științifică și literară, pentru­ că erau unite prin aceiași metodă de cugetare, minate înainte de același cu­get de adevăr. Și nu a dispărut vre­una din aceste in­dividualități, fără ca ființa întregului or­ganism să nu tresară de durere, ca pen­tru o parte ce sa rupea din trînsul. După ani indelungați de statornică lu­crare împreună, in care te-ai arătat nouă cu precioasele însușiri a­le unei firi bla­jine și a­le unui talent minunat, și tu te disparți de noi astăzi, prieten încălzit de aceleași idealuri, luînd in mor­mint cu ti­ne, incă o parte din noi înșine. Iar nouă, nu ne răm­îne și acum de­cît durerea propriei știrbiri, pe care o vom păstră ca pe o comoară scumpă, in amin­tirea unei vieți, pe cari ai imbogățit-o cu strălucirea minței, cu duioșia inimei, cu seninătatea sufletului tău ales — și care a fost vieața noastră a tuturor. Fie-ți țarina ușoară și amintirea eternă. Azi dimineață d. general Vlădes­­cu, prefectul Palatului, a visitat, in­tr’o trăsură de la Palat, toate stra­dele și cartierele care au suferit pagube in urma scenelor intîm­plate erc.* * * evenimentul 1897 e Mici informații — Astă-noapte poliția de siguranță a prins și arestat in strada sf. Andrei pe in­dividul Iancu sui Ștaim de 17 ani, găsit cu un braț de biciuște de curea ce vroia să le vindă crișmarului Daniel Grimberg tot din acea stradă. Ștaim luat in cercetare, a mărturisit că biciuștele le-a furat da la un bacal din Păcurari și că are ca complice pe Bereu Grimberg pe care-l poate găsi la feredeul Oi in Ghenic din dispărțirea 4 -a. Asemi­­nea a mai mărturisit o sumă de furturi si pungășii comise in complicitate cu Grimberg. Grimberg a fost prins la feredeu și a­­restat impreună cu Staim.­­ Locuitorul loan Goldescu din Tata­­rași, s’a plîns secției a V. că eri noapte in lipsa sa de acasă, cumnatul seu Dumi­­triu Roman ia stricat un sipet de unde a furat 40 iei in 2 bilete hipotecare. — Aseară un inceput de incendiu s’a declarat intr’o odae de la casele d-lui Jorj Pavlov din strada Romina. O servitoare punînd o lampă pe fereastă s’a aprins per­delele. Slugele sărind focul a fost stins. — Grîșmarul losef Halpern din strada Sărăriei, eri s’a prins că dormind la el un individ N. Ionescu peste noapte ia furat din haine suma de 35 lei. Dl Elefterie Ropală revizorul școlar al județului Iași in unire cu mai mulți in­stitutori eri a procedat la denumirea aoe­­lor localuri de școli primare comunale și anume: 1) Școala primară de fete din Beilic de acum înainte se va numi: școala primară de fete Carmen Sylva. 2) Școala primară de băeși No. 1 Ta­­tarași va purta numele de­ școala prima­ră de băeți Cuza Vodă. 3) Școala primară de băeți Trg. Nico­­lina se va numi: școala primară Vasile Conta­­t 4) Școala primară de băeți din Trei- Erarh­i No. 1 se va numi: școala prima­ră de băeți Vasile Lupu. 5) Școala primară de băeți No. No. 3 din Tatarați se va numi: scoala primara de băeți Vasile Adamachi. 6) Școala primară de băeți No. 1 Pă­curari se va numi: scoala primară de bă­eți Carol I. x Sf. Sinod, in ultima sa ședință din 7 a curentei, intre alte lucrări s’au ocupat de noua lucrare a d-lor G. Musicescu și Gr. I. Gheorghiu, 17 axioane prelucrate și transpuse pe notațiunea liniară, lucrare, pe care Sf. Sinod ,in unanimitate o au vo­­tat’o, aprobind-o pentru usul seminariilor spre imbogățirea repertorului cin­tarilor bisericești. Faptul că cintările bisericești se trans­pun pe notațiunea liniară, vorbește singur că se face o înlesnire mare in studiul da­tărilor bisericești, și o siguranță că vom avea in curind ocaziune a auzit cîntîndu­­se in biserică și cintările m­isenice tot așa de bine și plăcut ca și cele corale. Decisiunea Sf. Sinod face onoare Înal­ților prelați care a recunoscut necesitatea reformării notațiunei cintărilor bisericești. Pe cît știm, Sf. Sinod tot in unanimi­tate a aprobat și anastasmatarul pe cele 8 glasuri, transpus și prelucrat de autorii de mai sus. Cetim in «Voința Națională». Institutul de fete „Notre-Dame de Sion“ din Iași, care a fost in­­clu­s acum o lună, din causa epi­demiei de scarlatină, redeschizîn­du-se fără știrea ministerului, di­­­recția generală a serviciului sa­­nitar a dat ordin ca să se închizâ 4 din nou. Ce zice d. dr. Bejan? * Votul de încredere »Drapelul» comentînd inprejurările vo­tului de încredere, obținut de guvern zice : Ast­fel fiind, ce ar înțelege guvernul din un vot de încredere dat in aseme­nea condițiuni? Ce indicațiune politică ar putea găsi Coroana in un asemenea vot? De­sigur, votul ce ar obține guver­nul in atari împrejurări nu ar putea de­cît să continuie și să mărească echi­vocul constituțional din care el trăește deja de mult timp, in detrimentul celor mai mari interese ale țarei. 7) DIN CAPITALA Teroarea ele ori întrunirea Da ia enormă afluență. Vorbesc per rînd cei menționați in telegra­mă. In acest timp in față olteni și pantaloni creți din Dealul Spirei, in cap cu agenți politici terorizează trecătorii. Bîtele sberă, răniții curg spre farmacii și spitale. In Calea Văcărești De la 10 dim. evreii ocupaseră stradela și ar fi respins ușor bandele de 70 -80 cari operau. La 2 insă poliția ordonă retragerea evre­il­or, cari se și retrag pană in str. Udricani. Astfel se lasă libere stradele, pe cari devin stăpîni bandele. Devastările incep și puținii locuitori remași sunt masacrați. Teroarea e la culme. In oraș vesti că sunt morți provoacă panică de nedescris. Spre Centru Bandele se îndreaptă spre centru, de­­vastînd in treacăt stradele Lipscani, Salari, Carol și intră in Calea Victoriei Sute de magazii devastate. Peste 10,000 geamuri, intre cari cîte­va sute mari, sparte. Mărfuri aruncate in stradă. Șarjele de cavalerie vin mereu cu 10 15 minute in urmă. In 2 oare Capitala capătă un aspect sinistru. Toată lumea consternată. La oara 6 incep vizitele populației in quartierele vandalizate. E un aspect infiorátor ! 4c Vine știrea că prefectul poliției, fa­­cîndu-și raportul la ministru și la rege, a demisionat.♦ Studenții intruniți la oara 6 la Ligă declină ori­ce solidaritate cu devastatorii. Patrulele vor funcționa toată noaptea pe strade. Teama de noui excese. * 4» . Azi,lOdim.d.Carp întîlnind un vinzator de ziare cu ziarul »Jos Jidanii» a rupt 30 exemplare și a dat vinzătorului carta sa de vizită s’o ducă prefectului și sa-l întreba dacă d-sa a dat ordin să se vinză acest ziar. ■* Supușii austriaci devastați s’au refugiat la ambasadă. Mare sensație. La 2 Dechembrie, va avea loc in Tea­­tru­ Național un strălucit concert in bene­ficiul d-nei Jose­fina Gălușcă.—Se vor cîn­­ta și juca Drăcoaica opereta și Gaspa­­roni un act concert, cu concursul d-nei Ortansa Mihailescu și a d-nor Scorpan­ Poslușnic și a cîtor­va artiști ai operei din București. Ieșenii care au cunoscut indeajuns ta­lentul d-nei Gălușcă, sperăm că-i vor da tot concursul lor. Eri s'a tras la sorți membri ce vor com­pune juriul examenator a concursului ce se va ținea la 1 Dec­embrie pentru pos­tul de medic primar al spitalului Cari­tatea Gălațeanu Elisabeta Doamna din Galați. Au eșit in comisiune d-nni d-rn pri­mari și profesori Bottez, Negel și Possa.­­ Azi se trage la sorți și delegatul facul­­tăței de medicină care va face parte din juriu. - Dregatul ministerului incă nul desemnat. Concursul se va ține in cancelaria co­legiului medical din spitalul central. Nenorocirea de la școala comercială Ieri s’a întîmplat la școala de comerț, gradul al 2-lea, o nenorocire, care a im­presionat mult pe toți elevii școalei. Elevul Vasiliu dăduse in curte o palmă elevului Vaisman, care se repede după Vasiliu ; acesta refugiindu-se in clas, sa ascunde după ușa și atunci cînd Vaisman intră in clas, ii răpede ușa in față; cream­­pa ușei intră in ochiul lui Vaisman, stri­­vindui-l complect. Țipetele nenorocitului elev atraseră pe toți elevii și profesorii școalei. Vaisman a fost transportat in grabă la spitalul sft. Spiridon, secția d­rului Socor , ie posibil ca iei să capete meningita, ca­re împiedicând ori-ce operație, îi pune viața in primejdie. Conferința școalei a eliminat pe elevul Vasiliu pe*o lună.X Ecourile terorei Mai mulți representanți ai legațiuni­­lor din Capitală au visitat aseară stra­dele pe unde magazinele au fost de­vastate.* 41 * Sunt o mulțime de răniți prin diferite spitale, ca Xenocntt, Colțe*a, Caritas, etc. Dintre răniții mai grav cităm după Drapelul : Frenkel, Natan, Simion Rosen­thal, Hamalul Boltea Spiridon, Costică Popescu, Marin Kolnitz, Avram Ilie, Ște­fan Mihailescu, Leopold Burder, Solomon Kestenbaum, Ch. Frenkel și alții * * ♦ Din Galați O cio­nire violentă s'a produs intre Români și evrei. Aceștia s’au­ împrăștiat in toate direcțiile. Mulțimea s’a îndreptat pe stradele prin­cipale, spărgând toate geamurile de pe la magazine, devastând in multe părți. Ca și la București, zice Drapelul po­liția­n’a intervenit pentru a restabili or­­ dinea.X BULETINUL PARLAMENTAR ' ADISNERA' | Ședința din 24 Noem.­­ Ședința se deschide la oara 1.50. Preșidează d. Giani. Mai mulți din senatori sunt in incinta Camerei, Senatul­­ avînd ședință. D. D. Sturza, președintele consiliului, depune proiectul de lege pentru aproba­rea convenției comerciala cu România și Turcia. D-s*a cere urgența. Tot d. Sturza depune și proiectul de lege asupra invățămîntului secundar. D. Sturza, zice apoi că, insedința tre­cută s’a votat comisia pentru răspunsul la adresa Tronului cu 56 voturi, fiind 57 buletine albe. Se ințelege că această si­­tuațiune ie anormală pentru guvern, căci ar avea aerul că majoritatea nu ar voi să discute răspunsul la adresă cu actua­lul minister. Chestiunea ar trebui lămu­rită, pentru ca guvernul să știe ce se creadă. D. B. Iepurescu, zice că in urma cu­vintelor rostite de d. președinte al consi­liului și pentru ca ori­ce echivoc să in­­ceteze,*noi, peste 75 membri ai Adunărei deputaților, propunem următoarea: MOȚIUNE „In urma cuvintărei d-lui prim minis­tru, Camera declară că are o deplină în­credere in guvernul presidat de d-l. D. Sturdza și că este hotârîtă a 'i da tot concursul pentru a’l pune in pozițiune să realizeze programul p­artidului național liberal și trece la ordinea zilei“. Această moțiune e semnată de 75 de­­pu­ni. D. Iepurescu cere ca biuroul sa pună imediat la vot această moțiune. Resultatul este: Votanți 101 Pentru 96 Contra 6 Abțineri 27 D. Tom­a Stelian. Votul de azi lămu­rește echivocul de dăunazi. S a cercat a se interpreta votul de dăunăzi ca o ma­nifestare de neîncredere in guvern. As­tăzi s’a văzut că acea manifestare n’a a­­vut nici o importanță. De altfel era vor­ba de alegerea unei comisiuni de răspuns pe care » alege Camera fără concursul guvernului. Ar fi fost și o nedelicateța față de Coroană. . Declară­mn numele seu și a colegilor sei aleși in comisiunea de răspuns la Me­sagiu că demisionează și roagă Camera ca să primească demisiunea. D. I. N. Lincolescu cere a se respinge demisiunea cu apel nominal. D. Emil Costinescu d­clară că demisio­­nează din comisiunea de răspuns la Me­sagiu. Se procede la vot cu apel nominal și pe fața asupra propunerei d-lui Iancovescu și resultalui este: Demisiunea se respinge. Demisiunea d-lui Emil Costinescu se primește. Ședința se suspendă. La redeschidere se procede la alegerea unui membru in comisiunea de răspuns la Mesagiul Tronului in locul d-lui Emil Costinescu demisionat și se alege d. R. lepurescu cu unanimitatea de 86 voturi. D. Al. Marghiloman interpelează pe d. ministru de Interne asupra scenelor pe­trecute ea in stradele Capitalei și asupra atitudiinei poliției in timpul lor. Fată iu rezumat cuvinterea d-sase: Cunoașteți toți evenimentele petrecute eri. In urma unei întruniri a studenților s’au­­ comis adevarate devastări ale propri­etăților particulare, atribuite Everilor dar aparținând in realitate Evreilor și crești­nilor, între orele 4 și 6 p. m. pa strade­le cele mai bogate ale Capitalei. Nuijot să uit că peste graniță sunt m­ulți cari așteapta astfel de lucruri pentru a surpa scturnele flcuiouiei. i­u e bine să ne facem solidari cu actele unor descree­­rați. Pentru ca să redeschidem o cestiune așa de gravă? Ori poliția a fost amestecată și atunci treb­e dată in judecată, ori n’a știut să-și facă datoria și atunci trebue concediată. Dl. Ferechide spune că Evreii n’au drep­tul la întrunire, că ei au fost provocatorii și că va lua măsuri de represiune. Dl M. C. Popov­ici spune că chestia iz­­traeliților e foarte primejdioasă și­ că ea trebue chiar azi elucidată (viete, întreru­peri). Trebue rezol­vită această chestie dacă guvernul nu voește ca stradele și ță­ranii să se insărcineze cu aceasta. Dl. Tache Ionescu constată că guver­nul este satisfăcut de cele intîmplate ori dar că nu va mai tolera ca ele să se re­pete. Ceea ce inseamnă că excese se produc cind guvernul le voeste. D. Morțun vorbește in chestie personală cu d. Ferechide». Deputatul de Roman povestește faptele petrecute cu prilejul atentatului proiectat contra redacției Lumea Nouă. Intervenția sa la ministerul de interne a avut de­­ e­­fect ca inspectorii polițienești să trimită răspuns studenților la *univ­ersitate ca să nu mai facă manifestație la Lumea Nouă D. Morțun declară pe cuvintul său de onoare, că faptul este exact și încheie a­­rătînd că a voit să atace sis­temul parti­delor bătrîne. D. Gr. Sturza aprobă atitudinea guver­nului, d-sa se declară mulțumit cu răs­punsul d-lui Ferechide. Ședința se rădică la oarele 4. 25 La mormintu lui Miron Fompiliu ca un frumos stejar răpus Du-o pijelie mare, Pompiliu, di ’ntre noi te-ai dus In a uieței floare, Atance cînd te ’neunjurau Tot tinere mlădițe Care spre tine­’și îndreptau A lor setoase alte! Iubite fiu, te-ai deslipit De maica ta , știința A cărei duh ai răspîndit, Jărtfind a ta ființă ! Soț credincios, te-ai despărțit De scumpa ta soție , Cu drag la chin te-a îngrijit In cruda­ți cijelie ! Prieten bun și neschimbat, In veci ne părăsești Pe noi cei, care am simțit Ce nobil suflet­ești ! Vai tău mormint iți presurăm, Cu lacrimi si ca jale, A ne uitărei noastre flori Pe vecinica ta cale ! Iași 22 Noembrie 1897 I­. G. Iamandi . De la consiliul comunal, D nul Gane, președintele Senatului pre­­sidează. Sunt prezenți d-nii Costandache, Stihi, Cozadini, Veroiu, Motăș, Ioan, Beceanu și părintele Vereanu. A fost cu neputință, se pare, că chiar pentru o așa solemnă ședință, să se aducă pe d-nii dr. Botez și colonel­ Botez-Ședința se deschide la orele 4. Angajamentul d-lui Buicliu. D.. avocat și deputat Buicliu este an­gajat a pleda in procesul dintre comuna și biserica Banu. Si supum consiliului condițiile angaja­mentului. 4000 lei la facerea contractului. Alte 4000 lei dacă sentința curței din Iași vă rămânea definitivă. Alte 4000 lei dacă va câștiga și locul gradinei Primăriei. Plus 100 de lei s­e zi in timpul procesului, căt timp d. Buicliu ca deputat va avea bilet de liber parcurs și căte 200 lei dacă nu va mai avea bilet. E de notat că procesul de la 3 ianuarie și președintele senatului propuind această din urmă con­­dițiune, părea a da vestea că d. Buicliu nu va rămânea multă vre­me deputat. D. Neculai Ioan crede că ajunge 12.000 lei fără cheltueli mărunte. Dl. Gane respunde că „marfă bună se plătește scump“ și consiliul votează suma. 4. 4c Se admite a se elibera fraților Rameder garanția provizorie de 4725 lei pentru lucrarea canalului din strada Stefan cel Mare. Se acordă cinci cărten­e de comerciu ambulant. Vestiarele. D. Tăcu explică consilierilor că licitația pentru vestiarele teatrului a produs 4400 lei și cea a bufetelor 1200 lei. 1 — Vă atrag atențiune zice primul ajutor— că amindoi concurenți sunt jidovi. Pr­imul ajutor mai zice că ar trebui că aceste licitații să se țină vara, pentru ca contractul să intre in vigoare la 1 Octom­brie, ziua deschiderei stagiunei, iar nu ca azi la 1 Decembre. De aceia d-sa propune ca pretutindeni aceste vestiarele și bufe­tele să se exploreze in regie. D. Gane mai citește o propunere făcută de d. Coquard, prin­ care oferă 3000 lei pentru actuala stagiune, adecă dela 1 De­cembrie până la 1 Mai. Consiliul anulează licitațiile, de­cide a se da in arendă vestiarele pănă in Mai, iar bufetele in regie și lasă total la dispoziția admini­strației. Dar acest vot are cântec, despre care vom da curând amănunte. * * * Fem­eia Casandra Andrei venise cu ca­rul cu boi la bariera Nicolina. Boii se speria și strică fanarul. Un domn Gheor­ghiu intervine și garantează cu 40 lei pen­tru despăgubiri­. Inspectorul comunal zice că d. Gheorghiu a luat chiar această sumă de la femeie.­­ Consiliul decide a da in judecată pe d. Gheorghiu. Viriment Comuna mai are de plătit pentru clă­direa teatrului suma de 160,000 lei și nu are de­cît 50,000 lei. După propunerea primarului consiliul votează: 1) . A lua 50,000 lei din cupoanele de 11 Aprilie din fondul de milioane. 2) . A face un viriment și a lua 00,000 lei din fondul milioanelor­­ pentru a achita această sumă. Votul merită a fi comentat, ceia ce vom­­ face. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei,șe­dința se ridică. Rep. Discursul rostit de d. Borcea student la imormintarea lui Miron Pompiliu. Mult întristată adunare ! In aceste momente dintre cele mai sfișie­­toare și de cea mai tristă priveliște pen­tru toți cari am venit ca se conducem la vecinica locuință, rămășițele pămintești ale duiosului profesor Miron Pompiliu, să-mi fie permis ca fost elev al sau și in numele foștilor mei colegi pe la Liceul internat a* spune in cite-va cuvinte, care totuși cred că ’s departe de a exprima in totul trista și amara mîluire de care sin­tem­ cuprinși prin pierderea ce o incercam in persoana unui adevărat mare profesor de Înțelepciunea, cunoștințele intuite, i­­deile drepte și valoroase ale-i povețe, ne­am adapat cu prisosință de și intr’un timp relativ scurt, insă cu urmăriri pentru în­treaga noastră vieață. Ce durere este pentru noi acum cînd ne amintim cu aită nerăbdare îi așteptăm vara, inimile nu erau pline de bucurie cînd videam aprrînd in clasă pe veselul profesor, pe fața căruia nu am citit nici­odată nemulțămire sau desgust ci totdea­una veselie și plăcerea care a fost poate singura răsplată a mancei sale, și de i-ar fi fost vara o zi întreagă tot am fi dorit să fi­e mai lungă. Cum să nu fie admirat, adorat ca pe un idol și iubit ca pe un părinte, pe profe­sorul care se putea transpune in mintea elevilor săi, își dădea perfect sama de lip­surile ce er­au și ș­ia a ne conduce ca fie­care pre sine insu­și să se convingă de adevăr și ast­fel fie­care să-și îmbogățeas­că mintea cu idei exacte prin cunoaște­rea adevărului și primirea de impresiuni vii și complecte și in acelaș timp pe pro­fesorul care pe fața lui se vedea rab­darea și care își indeplinea misiunea lui nu din datorie ci din adevărata tragere de ini­mă, căruia marele din program nu-i erau sufi­ciente și de multe ori intr’o Si abată sara sau Duminică venea in mijlocul nos­tru pentru a petrece cite-va ceasuri îm­preună citind și admirind frumoase pro­­ducțiuni poetice ale geniului românesc de pretutindeni și din toate timpurile. Apoi relaționale dintre iei și nai ier^u dintre cele mai intinse și ne iub­ia­mu ca elevi ei ca pe niște adevarați fii ai sai. Dacă am avut durerea ci ii *pentru ulti­ma oară ca elevi ai săi ne-am despărțit, ce durere poate fi acum cînd nemiloasa soarta răpinsu­i ni-i ascunde in negrul mormint pentru tot­dea­una și durerea se iacă cu atît mai mare cu cît ne-a venit pe neașteptate ca un trăsnet. Orizontul cultural al României pierde pe un luceafăr strălucit al său. Liceul In­ternat, pe unul din stilpii sei, noi p­e un valoros părinte învățător da aceia inima ni-i cuprinsă de cea mai aditcă durere. Da, D lor și prietini, perderea ce o su­ferim cu toții i e ireparabilă, M. Pompi­liu nu mai "ieste cu noi, insă cu cea mai ferma convingere o zic că toți și in toată vieața noastră vom conserva o vie amin­tire, o adincă admirare pentru iei, iar fi­gura lui ne va apărea știută in mințele noastre. Ușoară fie-i țarina. 4c ♦ X X Votanți. . . 122 Pentru. . . 97 Contra... 1 Abțineri . . 24 Dr. Negură Reintors, dă cons­ultați îmi de la orele 12 -2 p. m. Strada Alexandri No 14 Dr. C. Miclescu Oculist Osperator S’a mutat strada T Unirea Nr. 6 Consu­ltatiu­ni la­ ora. 2 —4­­>i M. END Dentist M­eda­lie de Armut JASSY Strada Primăriei vis-a-vi de Tea­tru Național. Consultații de la 9 - 12 a. m. .și 2 -5 a­ni DE I­NC­HIRIET Cu începere de la 23 Aprilie 1898 eta­jul de sus al caselor doamnei da Neu­­schutz și anume : 1) . un apartament compus din 6 odăi mari, avănd balcon spre stradă, una bu­cătărie, una odae pentru servitori și una odae de bac înzestrată cu toate instalați­­unele necesare. 2) . un apartament compus din 5 odăi cu balcon, una bucătărie, una odae pen­tru servitori și o bască. La cerere sa inchiriează și grajd cu șură. A se adresa la doamna Adelaide de Neuschotz proprietară strada Goliei No. 73 in fie­care zi intre oarele 10 -12 a. m.

Next