Evenimentul, ianuarie-martie 1898 (Anul 6, nr. 1425-1494)
1898-01-28 / nr. 1444
ANUL AL y-lea No. 1444 ABONAMENTE ininate pe un an „ ., 6 luni . „ ., 3 luni . In străinătate un,an MVI ZIAR COTIDIAN . Lei 24- 12 . „ 6- • „ 36-Un număr 10 bani REDACȚIA LA TIPOGRAFIA * EVENIMENTUL» STRADA STEFAN CEL MARE No. 38 I»?1 VA 01 o EDIȚIA III-a Director Politic 610 o MERCURI 28 IANUARIE gyggy” 1898 Aminciuri, inserții și Reclame and Lei iPe pagina 1 linia garm •» »> P »> > 1 ii 2— „ HI .. „ „ 50 .. „ IV „ „ .. 25 Manuscrisurile nu se inapoiesc. Un număr vechi 30 bani -14*ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STR. STEFAN CEL MARE LA CATUL I-iu GR. SCORTESCU mrm "£"5^ Noijmposite Scandalu Tacu-Ghica împrumutul comunal Cu iuțeala vaporului, d. N. Gane, a isbutit să ademenească șapte consilieri pentru a vota un nou împrumut comunal de două milioane, pentru a acoperi deficitul ce le ază un fapt științific dovedit, după cum a zis d. Lepadatu. Acest împrumut va aduce după sine adevărata ruină Iașului. Fără azi Iașul are ca împrumuturi : Asfaltul, împrumutul de două milioane din 1895, 1,400,000 pentru școli. Imprumutul pentru teatru. Ultimul imprumut de doue milioane. Pentru toate acestea împrumuturi va trebui să seff inscrie in budget o sumă de aproape 800,000 lei ca anuitate, la care adăugăndu-se vr’o trei ani căte 200,000 lei deficit la vin, plus 800 de mii lei plata funcționarilor ; — in total 1,800,000 lei, adică totalul veniturilor comunale. Cu alte cuvinte comuna Iași devine înglodată pentru cel puțin 1S ani și va trebui să se mulțumescă numai cu plata anuităților, fără a avea un ban măcar cu ce să stropească stradele, ca să dăm un exemplu. Și nu trebuie uitat că prin toate aceste împrumuturi, nu se face nici un pas pentru realizarea alimentărei orașului cu apă, care nu se va mai putea realisa. Vor permite oare ieșenii a se ruina astfel lașul ? EV. Sumar iu SCANDALUL TACU-GHICA E o rușine pentru un partid un asenenea inposit și o țara care îl sufere eoara pe care da-a dispare, sau o tară incă in pruncie. Numai in state sălbatece și in imperii unde puterea absolută conduce totul, numai in asemenea țări un impozit ca acesta ar putea fi primit in tăiere de frica cnutului sau al spînzurătorii; dar intr’o țară liberă, democrată și înzestrată cu Cameră și Senat in o asemenea țară e o infamie ca publicul să facă. Trebuie ca alegătorii se cheme pe limeșii lor in corpurile legiuitoare și să-i intrebe cu ce drept au tăcut cînd acest proiect aratat social și economic a fost depus pe buiroul Camerei și să-i ierte și mai tare de indrăsneala ce au avut de a-i vota. E de mirare nepăsarea cu care majoritatea Camerei a primit acest proiect de imposit, cu toată opunerea sincerilor apărători ai țărei. Zadarnic au fost toate opunerile, zadarnică truda celor ce s’au opus cu argumente și dovezi, legea trecut și populația noastră, nenorocită, va suferi toate neajunsurile unei rele chibzuinți. EUrcarea taxei ce s’a făcut prin nou l imozit, a scumpit deodată zaharul cu 20 ani de kilogram ; banii aceștia pe care un guvern nedrept ili a intr’un mod nelegiuit de la populația noastră, va veni să umple punga susținătorilor acestui guvern. Banii strînși dîn sudoarea muncitorilor va fi împărțită unor noi tovarăși a unei noi fabrici Letea. Poftă bună domnilor. Țara vă privește cu desgust și tace ! Vai de voi insă cind se va trezi și va țipa, atuncea veți tremura, dar va fi prea tîrziu. _________________________H. G. S. dar numitele biserici, au intervenit cătră autoritățile polițienești de a urmări și prinde pe făptuitori, cu toate aceste insă polițica nu și-a dat absolut nici o osteneală de a prinde pe bandiți. Eri poliția locală a primit știrea ostilă că alaltăeri noapte s’a prasat și biserica de la Colățuia una din bisericele domnești destul de bogată furăndu-se doare spate in valoare de peste 10 mii de lei și că tot in acea noapte aceiași hoți au mers cu curajul să încerce a prada și biserica din Aroneanu insă fără să reușească După statistica făcută de epitropii bisericelor jefuite, hoții au furat in total peste 25 ocă de argint, realizat din candele, discuri, potire, sfeșnic, icoane, etc. jum. chilogram aur, care la un loc se pot evalua la suma de 50 mii lei. Toată lumea e îngrozită de aceste prădăciuni care nu s-au mai auzit decît pe timpul invaziilor barbare. Cu toate aceste autoritățile administrative s’au mulțumit numai de a face inventarul odoarelor furate și a adresa și înaintea autorităților superiore cuvenitele rapoarte și in colo absolut nimic, nici o urmărire. Față de curajul acestei bande care merge din triumf in triumf, autoritățile administrative asupra căror cad aceste responsabilități li se incumbă de drept datoria de a uza de toate mijloacele și de ași desfășura toate forțările spre a pune odată măna pe acești bandiți ce jefuitc fără pic de pacat și frică locașele spate ale creștinismului. D-tor Prefecți ai județului Iași și a poliției locale li se cer satisfacerea acestor îndrăznețe jefuiri. O sforțare și ghibăceala din partea agenților polițienești iscusiți, și bandiți nelegiuiți, care au profanat și pradat bisericele citate, vor prinși. Așteptăm urmările poliției. ______________________Belcescu Am arătat cu altă ocazie, că absolvenții școalelor comerciale, fac studii echivalente și chiar superioare, absolventelor liceului și cu toate aceste absolvenții liceului, au dreptul de aș continua studiile in orice ramură ar voi și a lua titluri pe baza cărora să-și ceară dreptul de la societate, iar absolvenții școalelor comerciale rămân in mijlocul căei pe care a apucat’o, punîndu-li se in drum o greutate de neînvins, oprindu-i pentru totdeauna de aș continua studiile mai departe, la Universitate, ca și cum n’ar putea exista un bun comptabil, care să fie și un bun literat sau bun chimist. Dl. Haret, a observat acest lucru, pentru externatele secundare de fete și cărora după noua lege acordă absolventelor dreptul de a continua studiile la Universitate, pe simplu certificat de 6 clase, echivalînd astfel cursul acestor școli cu cursul liceului real. Pentru școlile speciale de comerț, dl. ministru n’a luat nici o disposiție in această privință, deși necesitatea unei asemeni disposiții e destul de vădită. Sperăm insă că, cu ocazia votărei pe articole, a acestei legi, se va introduce vre-o disposiție in sensul citat mai sus, acordind astfel și absolvenților școalelor de comerț dreptul de aș continua studiele intr’o școală superioară. F. NOI IMPOSITE E un principiu bine stabilit și indeobște cunoscut de toți economiștii că impozitele indirecte sunt cele mai rușinoase și cele mai nedrepte. Când, insă economiștii ne vorbesc de rușinea impozitelor indirecte, ei vorbesc de toate impozitele obișnuite; necum de cele pe care un guvern inglodat le pune ca scapare a finanțelor sale, un asemine impozit ar fi taxat de absurd. Guvernul actual insă, certat cu oriși ce principii de economie politică, pentru a putea restabili ordinea zdruncinată a bugetului anului viitor, fără multă chibzueala a turnat un impozit pe obiectul de prima necesitate, pe zahar. Cum rămîne oare cu făgăduințele din opoziție ? Cum rămîne cu inlăturarea legei maximului, făcută de conservatori și in contra căruia s’a rădicat toată țara. Cum rămîne cu sentimentul de iubire C9 in totdeauna a trebuit se anime, după cum o spun, pe liberali pentru biata opincă. . . ................................................ Oare nu știu ticluitorii acestui nou impozit ca cei mai loviți, cei mai aspru asuprit prin această nouă lege, ar fi cei mai saradi și cei mai nenorociți? Nu știu oare că e un mijloc absolut sigur de a introduce in rândurile populației noastre o miserie mai mare și de a o debilita? Nu știu oare că zaharul e o substanță necesară economiei animale și că, acesta lipsind, cei ce nu-1 au sunt siliți a se deda alcoolului pentru a restabili ordinea in organism ? 81M* VET JE' lna P Fălticeni In ochii moi acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tare frumuseți . Căci pentru care alta minune de cît tine Mi-ași risipi o viață de cugetări senine. Eminescu. Această ființăji dispune de o frumuseță inenitătoare, de un suflet blînd și nobil, demn de un corp ca al ei, mignon, grăsuliu și voluptos. Părul lung negru și mătăsos Încadrează o față diafană de o albeaja trandafirie, luminata de doui gochi negri mari si frumoși cu o privire ispititoare, care au atîta foc și are vra să spuie atîtea... Gura mică lărmurită de buzele subțiri și rumene care ascund o salbă de mărgăritare. In inima ei, in aceasta încercată și sensibilă liră a ființei omenești pare a incepe a vibra o strună. Cu toate că era aproape lipsită de ilusii. E incă foarte tinăra, veselă și incepe a fi totdeauna dispusă și glumeață, cea ce ii da incă și maimult farmec. Reîntoarsa acuma dintr’un lung voiaj prin țări străine e și mai atrăgătoare, de ’ți vine să o tot privești. Semn« : Știe Șirează că ’mi e foarte simpatică, dar se face că nu înțelege. Până cînd ? Sir Roger Teroroarea Cinci biserici e va date. — Valoarea odoarelor. -Cine’s bandiții ? Urmările poliției. —Panica nu cler. -Amănunte.— Timp de o lună de zile, 4 biserici din jurul lașului, biserici vechi și bogate au fost jefuite fiind pe rând de o bandă de hoți de toate ooarele sfinte și prețioase. Prima biserică pradei a fost acea din Rediu lui Tatar, după un interval de 5 zile s-au plasat consecutiv bisericele din Mrna So oh și Stinca Roznovanu. Autoritățile clericale superioare inspăimintate de curajul nelegiuit a bandiților care sub cea mai perfectă liniște aupra GLUMA ZILEI Wag mistrul e in retragere povestesce auditorului său. După cum vă spun trebuia să plătesc soldaților Bran, Stan și Vlad sumele următoare ce le primise de acasă, lui Bran 12 lui Stan 7 iar Vlad 5 lei. Luănd de la poștă suma de 24 lei mă pregăteam să plătesc fiecărui, cănd consultând registrul văd in josul coloanei și pe unul numit total înscris pentru suma de 24 lei; intercînd pagina mai văd și pe un anume Raport tot pentru suma de 24 lei. Furios mă dusei la poștă să reclam banii pentru total și Raport. Amploiații insă imi rîseră in obraz; si nu avei să mă credeți cînd vă voi spune că locotenentul căruia ii lămurit lucrurile mă făcu că sunt un dobitoc și in acelaș timp mă destitui din funcțiunele mele de maginistru. Iată pentru ce nu m’am reangajat. O măsură bună Acum, cînd in discuția camerelor legiuitoare s’a început desbaterile asupra legei invățămîntului secundar, cred că este foarte nimerit momentul, de a reinoi propunerea, pe care am avut deja onoarea să o expui tot in acest ziar. Este vorba de școalele comerciale și de drepturile absolvenților acestor școli. In actuala lege a invățămîntului nu este nici o legătură nici o trăsură de unire intre școlile speciale și licee. Și ceia ce e mai mult, e limitarea studiilor absolventului din școala comercială, pentru că a avut nenorocirea să intre și să invețe in o școală specială. Azi, cînd nu lupta pentru existență acelese învingător care este urmat cu mai multe cunoștință pe cînd omul care e lipsit de aceste cunoștințî, riscă a fi sdrobit din causa marei concurenți intelectuale. Cu considerarea iimSisi romîni si triunal Cetim in Patria din Cernăuți. Aflăm, că d. Tit Beuca învățător in Cernăuți (școala din strada Gării) a presente dt la tribunalul din loc in o afacere penală actul de acuzare in limba romînă. Contrar disposițiunilor legii i s’a inminat citațiunea in limba germană, iar la pertractarea finală, care a avut loc Luni, secretarul Badian, care a condus pertractarea, a cerut de la d. învățător Beuca să vorbească germănește la pertractare, neadmițind folosirea limbei române, sub cuvint, că acuzatorul, ca învățător titrat trebuie să știe germănește. Atragem atențiunea forurilor competente, ni și a deputaților noștri asupra acestui caz de figurantă inculcare a dreptului nostru la limbă. SPIC. PROCESUL ZOLA ÎNAINTE de PROCES Care ar fi mijlocul cel mai bun, cel mai nimerit prin care să se dea afară din proces personalități principale, persoane cari au autoritate in chestia lui Dreyfus ? Acesta a fost primul punct de intrebare,a celor cari nu vroiesc să mai revie asupra lucrurilor judecate,cari țin să tragă brazdă neagră peste ce-a fost. Situația asta insă, fotografiată cu razele Roentgen,— s’a văzut că e un șiretlic opac, de altfel, iar nu se poate trece. Gratie opacității lui, pe fotografie, s’a văzut forma, dimensiunile și felul cu cari se prezintă intregei lumi.* Căci care e interesul cel mare atît al ministrului Billot, cît și a celor alți generali, dacă nu inmormîntarea de veci a celor petrecute ? Prestigiul Patriei ? Nu, deoarece pentru el s’ar căuta o revizuire, o judecare nouă. Sfeîiturile de azi condamnă acest prestigiu față cu celelalte puteri. Interese particulare? Se poate, dar acestea s’ar fi aliat de mult. Ge, dară? A! asta-i asta!... Ge vrem noi să știm azi? E iar o chestiune,pentru că Dreyfus e o simplă ambiție, e un pretext, singurul cel mai nimerit, deoarece sub masca afacerei acestui nenorocit s’au petrecut lucruri nostime, pe cît de nostime, pe, atît de compromițătoare. Și pentru că intr’o chestiune, nimeni nu poate merge legat la ochi, ca intr’o baba oarba, era de necesitate absolută o luptă pe teren al acestei condamnări, poate nedreaptă, poate dreaptă. Lupta are ținta iei, și fiind-că acolo unde se determinată ieal se găsesc și alți factori cari au lucrat indirect, acei cari întrețin lupta se folosesc, au tot dreptul toată libertatea, ca să se folosească și de acei factori; din nenorocire aceștia sunt prea sus puși pentru ca să se lase urîți înaintea judecății. Și ca atare, sigiilile au inceput cu mult inainte de procesul Zola și au continuat până azi. Motivul cel mai puternic a fost sc nzul unei legi din 1812 care spune că miniștrii nu pot fi chemați la răspundere înaintea curței cu juri. Ministrul fiind reprezentatul armatei, iel nu va lăsa nici pe cei alți generali să se infățișeze înaintea unei curți civile de judecată. Bineințeles, nici nu se putea altfel. S’a discutat legea și s'a găsit exact, că miniștrii nu pot fi chemați ca martori, toată presa făcea caz de bucurie, de cerneală și de hîrtie. Lucrurile nu revin așa, pentru că tot acel articol, din aceiași lege mai adaugă că acești demnitari, pot fi chhemați sub o cerere a ministerului public, ori de justiție. Întemeiați pe aceasta Zola și girantul ziarului Aurora au și prezentat ministrului de justiție cererea necesară. Ce zic gazetele? Au făcut tabula rasă peste aceasta. Deci inainte ca să asistăm la proces, asistăm la o discuție de articole, la interpretări de sens al legilor. In cazul acesta sunt unii cari mai stau la vorbă, cei alți cimpii. Printre cei dintăi găsim mulți profesori de universitate. Nu-i de mirare insă ca să nu așteptăm mîine la alte sigili.... și doară mai avem trei zile pănă la proces. Poate că in momentul, dad d-voastră, cititorii regulați ai Evenimentului, terminați acest articol seu mă găsesc prezent la proces. Paris Th. Cornel. De la „Arhhiva“ Soarta constituției de la 1822. — Boeri mari și novatori. Adresa la Sultan. — Mihalache Sturza supus rus! — Revolta noilor boeri. Amestecul Porței. — Egalitatea la dări. - Oștirea pământeană. — Plângerea la Poartă. — Schimbarea la față înlăturarea constituției — Triumful reacțiunei. Reforma Calendarului. — Cele 2 dificultăți. Propunerea episcopului Melchisedec. Proiectul părintelui Tandini. Atitudinea „Arhivei“. Ședința de la 23 Decembrie a Societății Științifice literare s’a deschis sub președenția d-lui A. D. Xenopol, prezenți fiind următorii domni: Gr. Buțureanu, A. C. Cuza, Gh Ghibănescu, Mehedinți, Christea, Misir, Hulubeiu, dr. Conga, inginer I. Barberis și Alex. Valeria Constituția de la 1822 Dl. A. D. Xenopol continuă cetirea importantului studiu asupra primului proiect de constituție al Moldovei, vorbind de Soarta constituției de la 1822. Dl. Xenopol arată bazat pe acte, că Sandu Sturza ridicat fiind la domnie de novatori, amînase aprobarea constituției pentru a nu supără pe emigrați. La adresa trimisă de domn e emigraților FORȚA „ EVENIMENTULUI.41.) GOANA SUPA MILIOANEI. O veste neașteptată. Masa iera pa sfârșite. D. Daimon rupse tăcerea și intrebă : — Ce ai scumpa mea Jeanne ? Pari atît de tristă și îngrijită. Nu cumva ai o supărare pe care nu vrei să mi-o spui ? Și spunănd aceste cuvinte, d. Dalmond se uita la fica sa, care ședea in fața lui la masă. In ochii i se citea o neliniște adîncă. Domnul Dalmont avusese mai de mult o drogherie insemnată in strada Lombardes și de tănăr incă se retrăsese de la afaceri cu o avere bunicică, avere pe care o căștigase in chipul cel mai cinstit. De cănd cu moartea nevestei lui, își revărsă toată dragostea asupra Jeannei, b unica sa fica, pe care o alinta peste măsură de mult. De dragul iei rămăsese iei la Paris după ce’și predase comerciul, locuind in centrul capitalei, strada Seize intr’un apartament mic dar plăcut ale cărui ferestre dădeau pe bulevard, își inchipuie in3a fiecare cătă voință și cătă energie trebuie unui negustor din strada Lombardes, pentru a se muta intr’un cartier cum se str. Seize. Asta insamnă o schimbare desăvârșită in obiceiuri, o viață cu totul deosebită. Dacă ai strămuta pe un Arab la polul Nord sau pe un Auvergnat la regina Angliei, încurcătura n’ar fi mai mare. La epoca cănd incepe povestirea noastră, Jeanne avea vrăsta de douăzeci de ani. Desăvârșită in toate privințele, frumoasă și ca fizic și ca moral, merita fără doar si poate iubirea ce avea pentru iea tatăliei și nu abuza nici odată cu toate că dragostea aceasta sera poate prea exclusivă. Iubea pe tatăl său, căt o iubea și iei pe dînsa. N’avea nici o taină pentru dînsul și trăia fericită avînd incredere in viitor și simțindu-se foarte bine la adăpostul acestei ocrotiri părintești. "De acea răspunse cu glas foarte bland la întrebarea tatălui iei. — Știi bine iată că n’ascund nimic de tine. Dacă ași fi avut vre-o supărare ți-ași impărtășit-o indată. Apoi adaogă amintindu-se : — Grad că nu te îndoiești de aceasta, fiindcă dacă ai face-o m-ași supăra tare. — Cu toate aceste,ochii mei nu mă inșeală. De căteva zile nu mai iești așa de veselă ca de obiceiu. Nu spune*ba. *Vad ieu bine, că doar n’am perdea peste ochi. Schimbarea această mă neliniștește cu atît mai mult, cu căt vremea frumoasă, soarele și căldura nu prea inspiră de obiceiu tristeța. Trebuie sa ai tu ceva ?.. Haide, haide domnișoară, spune iute adevărul, că de unde nu ! Jean avu un moment de sfială, pe urmă văzînd zimbetul tatălui ei, se hotări. — Ei bine tată! respunse iea zimbind de asemenea, fiindcă tu le vezi pe toate și faci pe judecătorul de instrucție îți mărturisesc că intr’adevăr de căteva zile simt un fel de urât, un fel de mâhnire nehotărâtă și pricinaie tocmai sosirea primăverei. — Cum așa ? Primăvara te face să fii tristă ? intrebă d. Daimon pe care’l neliniștea gîndul că fiica sa nu se simte bine. — Da, vederea naturei in floare, a verdeței a florilor care incep a răsări, a păsărilor pe care le aud căutănd cănd mă duc să mă plimbiu la Tuilheries sau li Bois de Boulogne, toate aceste îmi inspiră nu dar de-a mă duce in călătorie, si țară departe de zgomotul mulțimei. Trebuie să fie așa de bine să trăieșt liberă pe câmp, să umbli in soare să te uiți in zarea depărtată. — Dacă ie numai atâta, respinse D Dalmon, a cărui față se lumină, de c< n’ai spus’o mai inainte fetiț’o! Vrei să ti duci la țară ?... Nimic mai ușor. Parei ce mă reține la Paris, dacă vrei putea pleca dearmine, ori in altă zi, dacă vrei Știi bine că ieu vreu să-ți fac bucuria și fericirea ta, ia și a mea. — Oh, dragă față, respinse Joanne mișcată și imbrățișându’l, ce buniești! și ca de mult te iubesc. D. Dahuon se lăsă a fi îmbrățișat cu o plăcere vădită. Apoi sărutănd și i *iei fata reluă : (va urma)