Evenimentul, aprilie-iunie 1898 (Anul 6, nr. 1495-1564)
1898-04-01 / nr. 1495
L Jc ANUL AL II-Lea IVo. 1495 EDIȚIA III-a ■ȘWWWKWWIKI.VIV* MERCURI 1 APRILIE 1898 ABONAMENTE: liKiiiile pe tui un . . . . Lei 244.. 6 luni..................................12-•„ „. .. Ioni fi -in străinătute un in 3«Um număr 10 bani"«X-taratus* REDACȚIA LA TIPOGRAFIA »EVENIMENTUL» STRADA STEFAN CEL MARE No. 38 Iași ZIAR COTIDIAN Director Politic Anthritiri, bis&rul și Infame Pé rúgnia I üiiiri' ^arriióíid Lei ,4-4 „ M. „ » .* 2 -„ UI „ „ ,, M) ., „ ív „ „ ., é Manuscrisurile nu se înapoieze. ■ Un numar vechi 30 bani -MK . ; 10'ÖÉÉfe 1 / ji V ADMINISTRAȚIA ||jÍf LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STR. STEFAN cEA^ LA CATUL I-iu GR. SCORTESCU , Summlul Zile de odihna Dreptate...! S Dreptate!... „Drapelul“ ocupându se de situațiunea politică, încheie apreciările sale zicând : „De aceea cu toată zăpăceala in care se află stăpănitorii noștri, cu toate sforțările lor de a reuși călcând peste legi și peste opinia publică, in cele din urmă dreptate se va face. Să se facă dreptate, căci nu se mai poate tolera ca o fracțiune de ambițioși și de nesocotiți să guverneze in numele unui partid care-i repudiază, și să guverneze in așa mod incât partidul să fie cu desevărșire compromis, atât înaintea țărei cât și a Coroanei 11. Zile de odihnă In sfîrșit după o frămîntare de atîta vreme, a venit timpul, de altfel iu pentru scurtă durată, ca oculta să se repaözeze puțin. In sfîrșit ne vedem siliția păzi oare care tăcese tocmai in „săptămîna patimilor“, cînd mîntuitorul omenirei a indurat cele mai groaznice chinuri. Pentru ocultiști, săptămîna patimilor, ie săptămîna in care iei se odihnesc. In cursul anului, au avut o muncă colosală bieții mameluci, pentru ca să poată ajunge in fine la votarea en bloc al budgetului. Pănâ la 20 Aprilie mamelucii vor putea in liniște să-și mai caute și de treburile lor particulare. Până la 20 Aprilie, dl Dimitrie A. Sturza, singurul care nu se va putea odihni, se va munci și zi și noapte, pentru ca să născocească alte scandaluri și mai mari decît cele de până acum, pentru ca să se folosească de iele in susținerea sa la putere. Ce a făcut oare oculta in tot timpul cît a fost parlamentul descihis? Ce legi a făurit rea, cu ce s’a folosit țara de pe urma guvernărei d-lui Sturza? Simțitu-sa oare vre o ușurare in nevoile poporului ? Găsitu-sa vru un puternic al zilei, care să ridice glasul pentru cel obijduit ? Nu, nimic din toate cele spuse. Rolul jucat de ocultă in sesiunea din urmă a parlamentului, a fost cît se poate de sinistru, și dezastros pentru țară. Șeful actualului cabinet, dl Dimitrie A. Sturza, n’a căutat asta să facă decît să mulțumească mamelucii din jurul seu, să li lese drumul liber pentru a’și satisface cele mai meschine interese, in‘dauna partidului liberal, și mai cu seamă in dauna terii. Dl Sturza, Cantacuzino și Stolojan, stîlpii recunoscuți in mod oficial, a ocultei, n’au făcut alta nemic, decît numai că a vîrît zizanie intre membrii partidului liberal-național, inlăturînd din partid, pe cei mai de seamă membri, floarea partidului liberal. Astăzi cu durere vedem acest partid, odinioară atît de respectat, împărțit in grupări, fleviste și aurelianiste. Dar pe de o parte ne simțim fericiți de această împărțeală a partidului, căci prin modul acesta, incepe a se curăți adevăratul partid de neghina care Ta copleșit. Intr’un restimp atît de scurt de vreme, oculta a săvârșit in această țară cele mai ineJATIA EIA IASI odioase acte, care îngrozit poporul. De prisos să mai enumerăm aci, actele sevărșite de ocultă. Cetitorii se cunosc prea bine, și ar fi și perdere de vreme pentru a se mai repeta incă odată. Dar insfirșit, după atîta muncă colosală, a venit timpul ca și oculta să se odihnească puțin, să mai uite și rea pentru cîteva zile suferințele ce le’a indurat in sevărșirea crimelor sale. Astazi putem spune fără ezitare, că dl Sturza șeful mamelucilor, ș’a indeplinit cu sfințenie și in deplină conștiință datoriele sale. Să ne așteptăm insă că de la 20 Aprilie înainte, oculta va căuta să urmeze din nou cu îndeplinirea programului reacționar, prin care vom ajunge in curînd, dacă se va urma tot cu această stare de lucruri, la un dezastru colosal, la un faliment al finanțelor țării. Să sperăm insă că această vacanție zisă a Paștelui, va fi o vecinică vacanție pentru ocultă, iar pentru aceia care ș’a consacrat lotul pentru a scăpa țara din mînile reacționare ale ocultei, ‘adevărații și sincerii liberali, nu vor fi de cît cîteva zile de repaos, urmănd ca imediat după vacanție, să inceapă din nou, cu noui forțe, munca lor folositoare pentru tară. ___ * Pion. 8 MIL UJET JE Indiferenta Vaslui ,ideal perdut in noaptea unei lumi ce nu mai este“ Eminescu Ie un curaj de erou acela de a descrie pe frumoasa ce Vasluienii au intitulat-o indiferentă, dar in sfirșit mi l’am luat, chiar riscînd orice. E o floare intre flori, un luceafăr intre stele, tînără cu părul negru buclat cu atîta artă, cu ochii negri a căror privire te oprește in drum, și te transportă in alte sfere. O cunosc nu de multă vreme si totuși mi s’ar . . . Vi » » parea o vecmicie daca aș fi silit să renunț a o vedea pentru cîteva zile. Gustul pentru muzică o caracterisează in special, pentru piano are o predispoziție specială, fără a neglija—lucru curios—vioara, cu care se desfată atunci cind clapele pianului nu mai sunt in stare a-i da acordul așteptat. Mersul său caracteristic, face să distingi pe Regina balurilor, chiar atunci cînd nu sboară ca o viziune printre rîndurile dănțuitorilor. . C^pre ie parfumul ei favorit, și nepăsarea ie starea sufletească sub care ni se prezintă in totdeauna. Dolores ________REPORTARIU________ O reformă curioasă Vorbind in unul din numerile anterioare ale ziarului nostru de propaganda ce se face in Rusia pentru reforma calendarului, mi-am exprimat temerea că Imperiul Moscovit va adopta calendarul universal înaintea statelor balcanice. Spre a arăta cît de favorabilă reformei e starea spiritelor in Rusia, am citat un pasaj din ziarul Tsercovni Viestnic care acum 6 ani combatea cu înverșunare unificarea calendarului. Acelaș ziar formulează acum un proiect de lege, care—după părerea autorului—ar putea înlesni unificarea calendarelor, fără a da loc la nemulțumiri. Iată in esență conținutul acestui curios proiect . Cu începere de la anul 1900 până la 1948 ar trebui să se omită ziua de 29 Februarie in timul celor 12 dintâi ani bisexuili, și astfel in anul 1948 acordul va fi indeplinit. Cu această măsură diferența intre calendarul iulian și cel Gregorean va continua a rămânea de 12 zile in anul 1900 in loc de a se urca la 13, cum ar fi dacă lucrurile ar urma starea lor actuală. La 1904 diferența va fi de 11 zile intre cele 2 calend. « 1908 » o 10 l> D D t 1912 » » 9 » » » 1944 1 5 55 55 x 55 55 55 1948 0 55 55 55 W 5? 55 35 De acest proect, observa Tsercovni Viestnic, ar putea să se plângă numai acei ce poartă numele Casian, făcând aluzie la sfintul ce apare din 4 in 4 ani pentru a patrona finea de 29 Februarie. Dacă a șa ar fi in realitate, adică dacă un adevăr numai Casianii s'ar plînge de proiectul lui Tserkovni Viestnik, atunci n-am sta la îndoială să spunem că rău face guvernul rusesc fiind-că nu se grăbește a și-l însuși. Insă un adevăr ce poate fi mai bizar lucru decit un proect care pentru a înlătura o săritură de 15 sfinți intr’un singur an, prelungește desacordul intre calendare pentru aproape un secol, diminuîndu-l la fiecare 4 ani cu o zi producând astfel și o tulburare in calculele datelor pentru relațiile internaționale. Sperăm insă că înainte ca celelalte ziare autorizate ale Rusiei, și in special Petersburger Zeitung să arăte n oportunitatea acestui proect, Tserkovni Vrestnic va renunța la dînsul in folosul altuia analog celor din Serbia și Bulgari și oricare ar pute,?, produce efecte minunate, foarte important, ea ne spune că cel mai mare recunoscător in cele electorale de la Iași, o asigură că intre alegătorii colegiului al II-lea de Senat din Iași, nu există nici unul care să aibă simpatii pentru drapeliști. La aceasta răspundem foarte scurt și cu eloqvența țifrelor. Din 1*7 representanți ce trimete Iașul in Parlament, numai *6 adică șase, patru deputați și cinci senatori, sprijină guvernul actual. Acum se explică credem destul de lesne de ce partizanii guvernului n’au opus la Iași candidaturei d-lui Lascar Catargiu nici un candidat. Prin urmare Voința ar fi făcut mai bine să tacă asupra situației politice a guvernului d-lui Sturza in capitala Moldovei. » 1916 » » 8 » » » « 1920 » » 7 « » » » 1924 » » 6 » » » » 1928 „ „5 „ ,, ,, și 1932 „ „ 4 „ „ „ ,, 1936 ,, ,, 3 ,, „ ,, „ 1940 „ ,, 2 „ În cimitir In fața, mormîntului „iei“ Am stat in genunchi și-am pricit Cum cîntul sărută țarina In ritmul de jale-aiurit. Și razele soarelui cad Puzderii,—i-atîta lumină, Ca-ascunde in rea intunerec In ziua de vară, senină. Și chipul copilei ce doarme In liniștea clipei de veci, Mi-apare in față acuma închisă ’n păretii cei reci. Văzduhul ie plin de viață Și-atîta splendoare ’n natură, Dar farmecul clipei aceste Privește 'n spre mine cu ură. 1897 Mai’ ________ Mărin Situația gnMlui si Iași —Un respuns „Voinței Naționale“— Ar fi fost mult mai prudent—zică Drapelul din partea Voinței național să tacă asupra situației guvernului in a doua capitală a țărei. Dacă Voința ar fi relavat pur și simplu scrisoarea d lui A. D. Xenopol care refuză a candida, ca guvernamental, in situația anormală politică in care ne aflăm, n’am mai fi relevat nici noi faptul că Voința nu recunoaște justeța mobilului ce a decis pe d. Xenopol să i a o asemene hotârîre, pentru simplul motiv că Voința nu vede in multe, și de mult, „justeța mobilului“. Dar Voința ne dăstăinueste un lucru fELESfiâME — Știri speciale telegrafice — VIZITA REGELUI BELGIEI Regele Belgiei a vizitat pe d. Felix Faure, președintele republicei franceze care se află la Nissa. LUPTELE DIN SUDAN Lupte sângeroase au avut loc la Sudan Sunt 3000 derviși morți, intre cari 12 emiri. ’ „■ AFACEREA DREYFUS La Paris fierberea a reînceput din nou, provocată de destăinuirele ziarului „SIECLE“. Sunt mari temeri de desordine. Afacerea Zola Paris, 28 Martie. — Procurorul-general a primit după amiazi plîngerea depusă in contra lui Zola și a d-lui Perreux, girantul ziarului «Aurore» Asignațiunile au fost refigiate și lansate indată. Se asigură că marele cancelar al ordinului legiunei de onoare a și pus afacerea Zola consiliului ordinului. Paris, 28 Martie.— Procesul Zola va veni la 23 Main inăiantea Gurței cu jurați din Versailles. Paris, 28 Martie. — Consiliul de miniștrii va fixa azi data intentării noului proces Zola inaintea juraților Senei. Se crede că procesul se va fixa pentru primele zile după vacanțele de Paști. Cea mai mare parte a ziarelor sunt convinse că procesul va lua o intindere și mai mare decit cel d’întîiu, pe cînd presa ostilă d-lui Zola arată teama de o nouă agitație. Ziarele favorabile d-lui Zola se bucură de noul proces, care va permite publicului să se lumineze in mod mai desăvârșit. . Ziarul Siecle zice că dl. Zola va cita martori noi, printre care și pe diplomații, de cari s’a vorbit in mai multe rînduri. De astă dată va trebui să se meargă până ,n fundul afacerii. ARTA NOVA Ieri am vizitat și ieii Casa Bing. Și drept să spun că, in mijlocul atîtor plictiseli zilnice, fie că provin din pricina subiectelor politice, ori de alt soi, fie că nu ai timpul și mijloacele să schimbi monotonia, când’ dai de cîe un loc ușor de artă, o crîmpeie din frumos, măreț, atunci uiți totul, oricît de amarnic ar fi acel tot înconjurător. Casa Bring ? ce-i asta ? cine a auzit de dînsa ? In vîrtejul acestui enorm oraș un lucru așa de rar și ascuns, nu poate ajunge la urechile oricui; îți trebuie un mediu anume ca să afli unde răsare arta, adevărată artă. Dar dacă ai cunoștință de fapt, de existență, te îndrepți către iei ca unul din cei cari sunt setoși de măiestrie, de frumusețe. Și la scări, intr’un fel de intrare elvețiană, o poartă (ușă) enormă ’n stil modern, poirtă de sticlă colorată și desemnată se înalță deasupra celor cîte‘va trepte, iar la partea iui superioară, in litere aurite, stă scris : Casa Bing. Intri și o splendoare îți lovește ochii ; ie lumina zilei care cade in mijlocul casei prin acoperișul de sticlă tulbure. Căci in năuntru celor șase caturi nu se tavan nu se odaie, ci un fel de atelier nalt pănă ’n acoperiș, prevăzut la fie-ce cat, de cîte-o galerie, la cari te urci pe scările agațate pe lingă pereți,— un fel de interior larg și plin de lumină, unde strălucesc obiectele, mobilele, tot ce ține da artă, așa zisa arta nouă. Iar de părțile acestui interior se ramifică odăi, incăperi, despre cari vom vorbi indată. Gare-i caracterul acestei case ? Să’4 spunem , ie: cea din urmă notă a sezonului cu privire la arta obiectelor de lux. Cu alte vorbe, tot ce ie mai bine, mai artistic, mai măiestru , făcut, și ce ie mai de actualitate se întrunit in magazinul acesta,căci ie un magazin artistic și de-o raritate excesivă. Aici se vede acea tendință artistică pusă in orice obiect de mobilare, de la cel mai neinsemnat pînă la cel mai trebuitor. Aici se găsesc olăriile cele mai fine, colorate de-o mină ușoara, și avînd refectele metalice ; aici se ’ntind covoare rare și de-o alegere considerabilă; aici sunt așezate scaunele de fantazie, scrinurile sculpturale, mesele cele mai simbolice, serviciile de ceaiu, cafea, lichioruri, de-o delicateță nemaivăzută, vasele impozante, ca niște giganți sculptați in paiantă ; aici se săvârșesc mâtăsurile, cu desenuri felurite, nemărginitele variații de culori, nuanțe, armonii; nimic nu se ordinar, fără gust, fără sens. Ie lumină, frumusețe, artă,fie o hrană vizuală divină: finețea lucrurilor, gingășia in care se tăiată ferma, splendoarea simțului artistic manifestat in ori ce colț, orice parte, totul vrăjește cu puterile feeriei celei mai rare. Acuma, să trecem in interior, intre tote aceste obiecte de preț, expuse, se văd tablouri, acquarele, desenuri. Iscălitura se șierge ; știm cine ie acesta am văzut lucrări de- ale lui, și îl cunoaștem, totuși niciodată n’am avut ocazia să cunosc artistul in toată libertatea lui. Sute de tablouri, aceiași mână iute, justă, indemănatecu acelaș caracter puternic și renumit pentru artist. Acquarele de-o frumusețe orbitoare,desemnuri cu,penița, de o finețe duioasă,—studii perfecte și vorbitoare. Ici natura: largă, in plină perspectivă, dincolo studiul lui Don Quichotte, in altă parte strada cu animația iei, lucrătorii in timpul muncii, lumea care se mișcă, agită, vorbește. Pretutindeni aceiași notă ca fond. Vierge are o personalitate artistică cea mai sinceră, cea mai vădită, cea mai naturală, că sare in ochi. Aceasta ie orginalitatea să vedem. Un tablou care reprezintă scăparea unui taur intr’un oraș din Ispania. O privire se de ajuns să vezi adevărul; taurul fuge in drum lumea speriată se ascunde, se agață de balcoane, de ferești, spăimîntată de furia bestiei, pe cînd o babaie hMă in coarne. Mișcarea se generala pentru totalitatea tabloului și particulară pentru fiece individ. In felul cum reprezintă corpul se vede cită instinctivitate artistică se desface din penița lui, ca să traducă exact natura subiectului. Un bârâu. Aceiași variație: o FOIȚA „EVENIMENTULUI.“ GOALA 49. MILIOANE XVI. Indigenul australian. Cu toate acestea, nu masacruri in regulă au distrus cel mai mare număr al indigenilor. Boalele pe care albii le-au adus cu sine au fost nu alt chip omorătoare pentru dînșii. De la prima atingere a lor cu europenii, au fost decimați de vărsatul. începând de la Sydney, flagelul pustii triburile vecine, cari, fugind îi răspândiră a treia parte din populație pe zi. Astăzi, epidemiile de variolă sunt mai puțin teribile, dar, in schimb, nenorociții sălbăteci sunt adesea ori victimele tuberculozei, altă boală adusă de europeni. Dl. Daimon, care, de căteva minute examina cu atenție armătura indigenului, care, necontenit ,mergea inaintea lor pentru a-i conduce, zise deodată . — Nu-mi închipuiam pe un sălbatic altfel decăt cu un arc și cu o săgeată și acesta nu le are. — Intr’adevăr, respinse doctorul, întrebuințarea arcului și a săgetei de necunoscuta a aborigenilor Australieni. De altfel au făcut din lemnul lor o armă tot așa de sigură și de puternică, servindu-se pentru a-i da drumul, de un fel de planșetă inserată intr’o margine adoptată la mânerul armei. Mulțumită acestei planșete care’i dă o mișcare ușoară de relație, arma capătă o forță și o preciziune surprinzătoare ; la optzeci de metri, poate să ucidă un om. Dar arma australiană prin escelență, de acest soiu de sabie da lemn curbat, pe care o vezi atărnînd de brîul indigenului nostru. — Le un boomerang nu-i așa ? intrebă Julien. — Ai auzit deja vorbindu-se de acest instrument ? intrebă doctorul pe prietenul seu. — Da, respinse Julien, și ași fi foarte curios de a o vedea manevrând. — Dorința ta nu ie greu de satisfăcut. O să cerem călăuzei noastre să ne arăte cum se se servește de arma sa. Doctorul îl chemă pe Australian, căruia spuse căteva cuvinte, arătîndu-i boomerangul. Indigenul surâse, și arătind un papagal ce sta pe una din lanurile înalte ale unei arancaria, la depărtarea de aproape 50 de metri, le făcu semn că o alege ca țintă. Cu măna dreaptă apucă atunci arme de una din extremități, cu partea convescă in afară, și după ce‘ a invărtit-o ‘in jurul capului, înaintând cu cățiva pași pentru a mări forța impulziunei, îi dădu drumul brusc. Boumerangul porni făcînd un sgombt de roată, indreptăndu-se mai întâia in direcție aproape orizontală , in urmă deodată îl văzură parcurgând văzduhul, descriind mișcări bizare, până la ramura pre care stătea papagalul. Pasărea, zărind ascuțișul, și înțelegând fără indoiala primejdia ce o amenința, își desfăcu aripele pentru a-și lua zborul ; n’avu insă vremea pentu a face această, boumerangul o atinse, și bea și căzu greoiu pe pămînt. D. Dalmon și Julien scoaseră un strigăt de mirare. Dar surprinderea lor fu la culme cînd văzură că boumerangul, după ce lovise pe papagal, se intoarce inapoi, inclinînd puțin spre stiigă, și venind să cadă la picioareld loTt;aplica ab isi locul de unde plecase. Doctorul ridică instrumentul și-l intinse la cei doi tovarăși ai sei, care‘putură să-l examineze atunci după placul lor. Sei constă intr’o lamă de lemn, netedă pe o parte curbată puțin pe cealaltă și ascuțită la margini, a cărei lungimei era de aproape cinci-zeci de centimetri, lățimea de cinci centimetri și grosimea le vre-o zece milimetri. Această lamă avea in total o formă recurbată, prezentînd astfel două ramuri, dintre care una Te mai lungă deciti cealaltă. Mai mult, aceste două ramuri nu se găseau așezate in același plan , li se dăduseră o ușoară intersetara in senă contrar in așa mod ficit să poată conținea un gloanțe. Doctorul atrase atenția prietinului seu și al d-lui Daimon asupra acestei ultime disposițiuni. (va urma)