Evenimentul, ianuarie-martie 1899 (Anul 7, nr. 1711-1784)

1899-01-19 / nr. 1723

1722 dele lirei, pe care degetele mele nu le vor mai atinge și nu mă voi ispiti mai mult să le redeștept. Acei care în alte rînduri le-au dat ascultare, și cărora le-au plăcut poate vor erta ne­­desăvîrșirea acestor acorduri de azi, cînd vor afla că de acum înainte ele vor rămînea amuțite, amuțite pentru vecie. In scurtă vreme vor fi date uitărei cu totul, rătăcitoarele și mișcătoarele de inimă note ale lor căci nimic nu mai există din vechile prietenii de alt’dată, și nimic din vechea iubire.— 0 cît de fericită mi-ar fi fost soarta, dacă cel d’întăi, cînt, al meu, de dragoste, ar fi fost în acelaș timp și cel mai dulce dar și cel mai de pe urmă. Tînăra mea musă adio, noi nu tre­buie să ne mai întîlnim. Dacă accen­tele noastre au fost lipsite de căldură și farmec, avem cel puțin mîngîierea că rare ori noi am lasat ca ele să poată fi auzite. Dar totuși să sperăm că măcar acestea, prin care noi pe­­cetluim despărțirea noastră veșnică, fi vor mai încîntătoare. Tînăra mea musă, adio. Traduc­ ii f mișii INFORMAȚII Eri s’au lipit pe zidu­rile Iașului listele elec­torale provizore. Aceste liste pe lîngă că sunt puține, dar in majoritate sunt greșite. M­ulți dintre­ alegători cu drepturi probate, au fost șterși. Alegătorii cu drep­turi de astă dată, nu se vor mai adresa Primă­riei ci direct Tribunalu­lui spre a fi înscriși. Nici că se poate altfel, cu o asemenea administrație... întrunirea din Tatarași Precum se știe comitetul național studențesc a convocat pe cetățeni la o mare intrunire naționalistă în ma­halaua Tatarașilor la­ școala de băeți No. 1 Cuza Vodă. Deși convocată la orele 3 incă de de la orele 2 sala cea mare a școa­­lei era literalminte plină. La sosirea studenților un formidabil „U­R­A“ isbucnește din piepturile tuuror și toți își descopăr capetele. Lumea adunăndu-se din ce in ce mai mult și sala, deși mare, nefiind îndestulătoare pentru cei adunați, cu toți s’au retras in vastul coridor al școalei unde, improvisîndu-se o tri­bună, întrunirea a putut avea loc. Un entusiasm de nescris domnea printre cetățeni, cari, fără a exagera, întreceau cu mult numărul de o mie. In fine întrunirea e deschisă de pre­ședintele comitetului național, d. Va­si­le Brăescu, care mulțumește cetățe­nilor și cere să se reclame de preșe­dinte al adunărei pe d. V. Lăghinescu, fost profesor Propunerea e primită cu salve de aplause și d. Lăghinescu mul­țumește, ținî­d o mică cuvîntare pa­triotică. Se dă cuvîntul apoi, pe rînd, d-lor : Const Brăescu, C. Florescu, V. Bră­escu, Vinografchi meseriaș, D-na E­­lena D. Sevastos, Orid­eu Carp și L. Tărăbuță. Frumoasele lor cuvîntări, entusias­­mase întreaga sală și nesfârșitele o­­rațiuni ce-au întovărășit patrioticele cuvîntări a oratorilor erau o probă vădită de patrioticele simțiminte a Tă­­tărășenilor. S’au pus in urmă basele unei „ligi de apărare națională“ compusă din studenți și cetățeni, cu scopuri foarte frumoase și care va regula tot­odată aparițiunea unui ziar naționalist cu numele de „Dezrobirea romînului”. In fine d. V. Brăescu mulțumește a­­sistenților, invitîndu-i să se împrăștie in liniște, căci numai cu pace și voie bună se pot atinge resultate frumoase. Studenții sunt in urmă, duși in triumf. Reporter.­­ Ziarul rusesc „Le Nord“ care apare in Paris, publică sub titlul ,, Românii și Bulgarii“ un lung articol in care discută cauzele pentru care M. S. Re­gele nostru n’a reîntors cele două vi­zite ale principelui Ferdinand al Bul­gariei. El nu crede că o răceală ar exi­­sta intre curtea noastră regală și ceia din Sofia.x asociațîunea generală a artiștilor Ședința de Marți 12 Ianuarie. Membri prezenți: Bardasare, T. Bu­­rada, Al. Aurescu, A. D. Atanasiu, Pe­tru Sturza, Gh. Scorpan. Ședința să deschide sub președinția d-lui Barda­sare. Se votează in unanimitate de voturi cererile d nei Ecaterina Nădejde și a d-lui Gh. Nădejde propuși ca mem­bri de dl Bardasare. Să hotărăște a se trimite adrese o­­ficiale că au fost admiși cu deosebită plăcere d-nii dl. Dragomir Hurmuzescu, Gh. Lascar, Gh. Nădejde, d-na Ecate­­rina Nădejde, Gh. Pandele și G. Ve­­lescu ca membri ai societății. S’a discutat asupra programului du­pă amează ce să va da in sala Pastia. A să face cunoscut tuturor ce mai au liste din loteria Tintoreanu ca pănă la 1 Februarie să se trimeată socie­tății, căci din această cauză nu se poate face tragerea. X Eri s’a petrecut o scenă mișcătoare la consiliul de resbel. Să cercetă pro­cesul unui soldat, dar in jude­ază pen­tru cumul de delicte și recidivă. Tî­­nărul și talentatul poet Herovanu, sim­paticul nostru confrate se sculă ca se-1 apere. Să făcu o tăcere de mormînt. Vor­ba înlănțuită și înaripată mișcă intr’atît inimele, incît judecătorii militari, uitînd pentru moment acel decorum a jude­cătorilor, veniră de strînseră mîna po­etul, felicitându-i călduros. Inutil de adăugat că soldatul a ob­ținut minimul pedepsei.­­ Membrii societăței „Cooperative” a meseriașilor Romîni din Iași, mulțu­mesc din adîncul inimei tuturor per­soanelor care au bine­voit a da con­cursul la representația Concentrările Armatei, care au fost dată in bene­ficiul acestei societăți. Comitetul. Afară a avut loc logodna d­rei Ga­briela Leonardescu, fiica distinsului profesor universitar cu d. Ioani.Popo­­vici, un distins student al facultății de litere. Felicitările noastre.­­ DI­ Nojd­D Corespondentul nostru din Adjud ne comunică că: linia feratăj Comănești- Palanca ce urmează se fie gata pen­tru 1 Ianuar­iacă mai necesită lucrări din care cauză această linie nu se va pune in circulație de­cît la pMart. Lucrările continuă cu activitate sub conducerea d-lui inginer Gergescu; tu­nelul de la Goioasa e deja gata. In spitalul de izolare din Tatarași, eri s’a in­ternat pe copila Stiar­a Suingiu in etate de 2 ani bolnavă de anghină ?iste­­rici, fiica femeei Savas­­tița Suing­u din^ comuna Poeni plasa Codru jud­­lași.O In strada Păcurari la casa cu No. 46 eri a încetat din viață femeia Anica Filipescu in etate de 105 ani. O Complot in contra Sultanului Ziarul „Times“ publică o telegramă din Constantinopol in care se zice că in capitala Turciei s’a descoperit un complot in contra Sultanului. S’au arestat 4 persoane și alte per­soane compromise in acest complot au fugit. X Trupa franceză Trupa d-lui Christian va debuta la noi definitiv Joi 28 Ianuarie. La Bu­curești la teatrul liric, trupa a trebuit să prelungească reprezentațile sale incă cu patru, intr’atîta succesul iei ie mare Ziarele bucureștene numesc pe d-ra Roybet. Mascota teatrului liric din cau­za că pînă acum acest teatru n’a pu­tut să vadă in zidurile sale un public așa de numeros și ales. Joi 28 Ianuarie se va da Z­a­z­a, piesă in 5 acte de Pierre Berton și Charles Simon, in care d-ra Roybot escelează. După carnetul locațiunei ce l’am putut vedea la agenția teatrală, toate absolut toate legile sunt deja prinse, precum și un mare număr de staturi.­­ EVENIMENTUL VI Sesiunea consiliului comunal 16 ianuarie Ședința se deschide la carele 8 jum. sub președenția d-lui Ganea. Membri prezenți d-ni­ Săndulescu, Gostandachi Cujbă, Vereanu, Dimachi Jelea, Ureche, Sterea, Damaschin și Grupenschi. Rectificarea budgetului Dacă nu ne inșălam de la consti­tuirea actualului consiliu, asistăm pentru a doua oară la rectificarea budgetului. Primarul explică cererea zicând că nn paragraful extra­ordi­­nar n’a rămas de­cît o sumă de 4852 lei și roagă ca să rectifice acest pa­ragraf, adăugindu-se diferite credite din budget ce nu s’au aplicat. Consiliul admite. Se anulează apoi următoarele cre­dite, a căror sume se trec la para­graful extraordinar. 12.000 lei, creditul pentru clădire a două localuri de școli. E și iarnă zice primarele și ințelereți nu se pot clădi. 2.200 Iei, burse pentru ateliere de ciubotarie și tinichigie. Locurile au ră­mas vacante, zice Primarul și nu s’au mai dat alte, 3000 lei, pentru repa­rarea materialului de la serviciul stradelor. Consiliul admite suprimarea aces­tor lucrări și așa paragraful extra­ordinar s’a umplut cu vr’o 29.000 lei. Credite Dar banii nu rămân ladă in comu­nală, căci imediat chiar Primarul cere se voteze o sumă de credite, care nu mai pot fi amânate* 64 lei 20 bani, reparația la prefectura de Poliție, 16 lei două care de pae pentru așter­nut in ograda Mitropoliei, 49 lei pen­tru facerea podului de la Mitropo­lie, in ziua de Bobotează. 181 lei In­­primate de recenzim­înt. Primarul zice că credea că ministrul trimite gratis aceste imprimate, 1779 lei plata medalioanelor ce s’au distri­buit la exposiția de la abator. 250 lei un aparat mic-telefonic la grajdiurile comunale, 170 lei face­rea unei strane la biserica sf. Necu­­lai de la Sosea, 750 lei 3 aparate micro-telefonice la secțiile poliție­­nește, schim­bându-se cele vechi* in sistem nou. Jelea.—Dar cu cele vechi ce s’au făcut. Primarul.—Au intrat in preț. Crupenschi. — Dar cel de la abator cît a costat ? Gane. — A costat mai scump. Crupenschi.—Mi se pare că a cos­tat mai­eftin. 250 lei raidiotelefon la cabinetul parchetului. Jelea.­­ Dara telefoanele de la par­chet tot noi le plătim ? Stereo.—E chestia de siguranță pu­blică. 250 lei telefoane la secția jandar­milor. Crupenschi. Oare nu s’ar fi pu­tut face toate de­odată și prin lici­tație, poate s’ar fi obținut un preț mai avantajos. Starea.—S’au făcut după nevoie. De exemplu, poliția ne-a comunicat că are nevoie de telefoane și noi am dat ordin să se facă. Crupenschi.—Dar văd că toate sunt legate intre ele. 1118 lei instalarea de 5 microte­­lefoane la pompieri. Crupenschi.—Nu știu dacă toate a­­cestea sunt făcute după legea contabi­­lităței ? Dimachi.—Nu s’ar putea aduce o secție de pompieri in centru ? Săndulescu.­­ Ne ocupăm de a­­ceasta. Socotelile hipodromului Consiliul a votat creditele mai sus arătate și d. Ganea continue : 1.658 lei plata pentru tribunele de la hipodrom. Damaschin.­­ După át sunt eu in­format de la alergări nu sa dat nici o socoteală, nici de la venituri și nici de la cheltueli, cer dar să se amîe vo­tarea acestui credit pănă cînd ni se va prezenta bilanțul. Gane. - Sunt socoteli. Damaschin. - Dificitul e mare. Gane Ave am dificil de 3000 ‘lei. Curbă.—Dar cu tribunele ce s’au făcut. Gane. — Dacă dăm un preț mai mare tribunele remăn ale noastre. Jelea. -Noi suntem consilieri noi, nu cunoaștem modul cum­ s’a proce­­cedat și a*r fi bine ca intăi să ne prezintați o dare de seamă, pentru ca apoi­­ să ne putem in consecința da părerea asupra creditului ce ni se cere. Gane.—Ne obligăm a vă aduce o socoteală. Cît pentru tribunele ele s’au des­făcut și să plătim numai prețul con­venit pentru instalațiunea provizorie. Creditul se votează. 2000 lei ajutor de subsistență, 82 lei d-lui Simha Abraham p­entru transportat a două vagoane de bolo­vani, in anul 1897, 250 lei chirie pentru pastrarea mobilierului de la spitalul de izolare. Jelea. — N’ar fi bine a se face o re­misă specială, de cît a se plăti tot chirie. Sterea.—Ne gîndim să facem o ma­­gasie, 564 lei pentru 141 cercuri de fer la plantațiile din strada Păcu­rari. Jelea și Crupenschi. — In strada Păcurari... unda ? 1000 lei pentru paragraful diur­­nelo­r. Dim­achi.=Dec că aici nimeni nare să voteze contra Crupenschi. Ași dori să spun o vorbă in jurul diurnelor. Gane S’a votat. Crupenschi, Pentru diurnele ce prevede anume lig­a, s’ar putea pre­vede suma in budget, căci din ea e știută. Gane.­Sunt comisiuni pe care le prevede legea. Crupenschi: Tocmai pentru aceas­ta 3000 lei pentru Azilurile de infirmi și de noapte. Neculai Ioan . Se duce paragraful extraordinar. Se admite un credit de 300 lei so­cietăței Caritatea din paragraful ei extraordinar. Trăsurile Primăriei Primarul cere să se voteze un cre­dit de 400 lei plata d-lui Hociunges­­cu, pentru trăsura de la serviciul teh­nic, necesară la constatări. Crupenschi. Cine se Hociungescu ista ? Gane . Funcționar la serviciul teh­nic, însărcinat cu autorizațiile. Dimachi: Dar serviciul tehnic n’are trăsuri ? Jelea. Pe cît știu eu serviciul teh­­nic are o trăsură. Gane. E pentru inginerul șef. D. Jelea protestă. D-sa zice că ori­care ar avea cea mai mică afacere la serviciul teh­nic plătește transportul și prin urmare crede că trăsura pusă la dispoziția d-lui inginer șef ar putea să servească pentru întregul serviciu. D. Sterea zice că de trăsura șefului inginer se folosesc și cei­l­alți ingineri și această trăsură nu se odihnește de loc. D. Grupenschi zice că odată ce func­ționarul ie angajat pentru un serviciu, el știe că are de făcut acest serviciu, așa că acordarea de diurne­țe un lux, consimte să voteze creditul de astă­­dată, dar cere să se ieie măsuri pen­tru viitor. In special d-sa crede că ori­cine are nevoie de o transportare pen­tru autorizații, poate lua cu trăsura pe funcționarul anumit. Gane. Fostul consiliu a crezut că oferta trăsurei angajează intru­cît­va pe funcționar. Jelea. Putem oare admite că conști­ința unui funcționar se mlădie după oferta trăsurei­­ Crupenschi. Și judecătorilor li se o­­feră trăsură, cînd au a se transporta. O declarație D. Săndulescu, care tăcuse in tot tim­pul acestei discuțiuni, ia in fine cu­vîntul . — Această dispozițiune a fost luată și acordată in favoarea funcționarului Fonescu și noi nu ne putem de­cît e­­secuta. Eu nu mă unesc cu toate pro­punerile ivite acum. Leafa ce se dă u­­nui funcționar, ie pentru serviciile ce are a le face, de care a luat cunoștință in momentul angajarii sale. Suma de 300 lei ce o primește d. Fonescu se su­­fi­cient plătit pentru serviciul seu. Eu țin și mi's dragi funcționarii, dar nu vreu ca ei să fie boeri, dar voiu ca să fie muncitori oare ce insamnă că pe lîngă leafa de 300 lei, să mai adaugi 150 la drumă, ceia ce insamnă indi­rect a urca leafa la 450 lei. Eu la întocmirea budgetului, poate să fiu in desacord cu administrația com­unală, voia cere suprimarea diurnelor de la funcționari. Un protest D. Sterea, in intervalul cît d. Săn­dulescu vorbea, d. Sterea se apropie de d-nii Jelea și Damaschin, probabil pentru a li da oare­cari explicațiuni in privința trăsurei inginerului șef. Aceas­ta durează o clipă și un protest ener­gic isbucnește. D. Jelea zice că și d. Cucu a fost inginer șef al comunii și n ’avea de­cît 500 lei pe lună și totuși se servea de trăsura sa proprie. D. Damaschin ie și mai energic: — Cînd dv. ați făcut asfaltul dom­nule primar, cea mai mare lucrare din oraș, d. Bogoș era inginer șef și avea numai 500 lei pe lună, fără trăsură. Azi avem un inginer plătit cu 1500 lei pe lună și n’avem nici apă și nici pavaj. Vă rog ca să reduceți diurnele și cred că 500 lei se destulă plata pentru ingi­nerul șef. D. Gane reprimează pe d. Damas­chin, zicîndu-i că ie nou venit și nu știe ce’i la primărie. D. Sterea zice că directorul general C. F. R. ie mai bine plătit ca un mi­nistru, căci sunt funcțiuni de la care se cere să ai ceva, pe care trebuie s’o ai din născare. Damaschin. Se cheltuiește prea mult cu serviciul teh­nic. Neculai Ioan. De două luni ingi­nerul șef nici nu se in Iași. Jock­ey-Clubul Printr’o petiție Jockey-Clubul cere a i se acorda sala teatrului pentru a da un bal, din a căruia folos să instituie un premiu de 6000 lei pentru alergă­rile in Iași. D. Crupenschi crede că se poate a­­corda sala, fiind­că se vorba de un in­teres al orașului. Jelea. Din această cerere ar rezulta ,că o să mai avem alergării de ce atunci a’ți stricat tribunele ? Gane. Nu s’au stricat. Jelea. Odinioară mi-ați spus că s’au stricat. Se admite a se acorda sala pentru bal, cu condițiune a se plăti montatul și desmontatul podului. Costandaerii. Dar dacă in urmă s’ar schimba scopul ? Sterea. Ii vom da in judecată. Bezmăne La ordinea zilei cîte­va cereri de bezmănari, care cer să se impace. D. Dimachi, susține că chestia ie complicată și ar trebui să se facă proces. Gane. E greu. Dimachi. Dar pentru ce avem avocat? la Paianu nu pledează, la cele mici nu, atunci la ce mai plătim avocat. Se admite transacțiunile propuse cu d. Ionescu, Rostenstein și d-na Borcea.­­ Ședința se ridică la ora 11. Rep.K Comisiune de lichidare Goldman Saruman et C­ie pentru exploatare de păduri și fabricare de cherestea aduce la cunoscința onor. Public cum că se vinde prin licitație publică la biuroul de lichidare a d-lor Goldman Șarfman et C­ ie din Piatra­ N. ‘lemne fasonate de clasa I 318 m. c. și a II 397 m. c. in zilele de Duminica in 24 și Luni 25 a lunei c. Doritorii pot lua informațiunile ne­cesare la d. Garfunkel bancher ,Iași. O Cetiti avizul Băncei Populare „Dobrogea“ publicat pe pag. 4. X Se caută o bonă pentru un copil in vrrsta de un an, £ se adresa la Administrația zi­­arului nostru sub inițialele Al. v, alt­fel el își dă demisia și vor veni Conservatorii. Tonul, gesturile și bruscheta cu care era insoțită această declarațiune a pri­mului ministru, a indispus chiar pe cei mai devotați din prietenii sa. Vom cita ca exemplu pe dl. Sena­tor Radu Porumbaru­ de la Bacău, unul din cei mai devotați amici ai d-lui Sturza și in special a familiei Bra­­tianu, un om care de obicei nu în­drăznește nici să murmure, dar care de astă dată s’a revoltat și a declarat d-lui Sturza că devotamentul seu nu-l poate duce pănă la sacrificiul ori­cărei demnități personale, pănă l­a desbraca­­rea de ori­ce drept ce are ca senator, d. Sturza considerând senatul ca un birou de înregistrare și arătând astfel un dispreț pentru senatori. D. Porumbsc­i a decla­rat că își dă demisia din delegația senatului și din Senat.­­ D-na Sofia Weisengrun perzind azi intre stradele Golia și Lăpuș­­neanu o punguliță de piele Galbe­nă conținînd suma de 235 lei și anume două bilete a 100, una de 20 și trei piese de cite 5 lei, ro­­gă pe onestei găsitor și binevo­­iască a adu­s la locuința d-sale din str. Golia 44, unde va primi o bună recompensă. Societatea membrilor invețemin­­tului primar din Iași După cum am anunțat, eri a avut loc întrunirea membrilor corpului didactic primar din localitate. întru­nirea a fost pe cît se poate de nu­meroasă. Institutorii din toate un­­gherile orașului a alergat la această intrunire unde văd cele două pri­ncipii mari : cultura și morala, cul­tura lor proprie și ajutor reciproc atît pentru dînși ca frați cît și pen­tru copii lor intru ce privește ins­trucțiunea și educațiunea. Frumóse scopuri și demne de imitat Intre invitați a fest și d­nii insti­tutori in pensiune. Întrunirea au fost presidat de d. G. Grigorescu institutor in retragere și actualmente președinte primei case de Economie. S’au votat statutele după o lungă și liberă discuțiune. Statutele s’au semnat de d-nii mem­bri presenți in numer de 45. Cu toate că in timpul discuțiunei mulți membri s’a retras, lăsînd ade­­siunea lor și s’au retras pentru mo­tive de interese de familie etc. Totuși a mai remas incă 45 mem­­bere cari se semneze cu entusiasm statutu și se constitue definitiv ale­­gindu-și comitetul diriguitor după cum urmează Președinte dl. C. Tincu decanul institutorilor din Iași Vice­președinte V. Munteanu, Casier D-na Gasnea Tincu, Membri d-nu C. Manoilescu și I. Vîrlănescu, Secretar Gr. N. Ro­­iu. Societatea este constituită com­­tetul ales nu lasă nimic de dorit, deci putem afirma cu siguranță că această societate va juca un rol in­semnat in orașul nostru. Noi din par­­tene­ri dorim succes in frumoasele scopuri ce-și propune.________ O AU SOSIT La Bazarul Evenimentului Canari­­ lin Hart rasa Trute originală premiați la mai multe expoziții, cu medalii, de aur și argint, fU Cîntece (ciripiri), in triluri extraordi­nare, precum : clopoței, flaut, căderi de apă, șuerături, necheteturi de cai, cîn­­tecul bruncei de munte, și alte mii, de variații, in triluri lungi. Prețul de la 12­50 lei canarul.­­ Legea minelor a intrat intr’o fază nouă la Senat. Atunci cînd secțiune­a votase deja o sumă de amendamente și era in momentul de a numi delegați, a intervenit d. Sturza, care in mod brusc le-a declarat : că trebue să re­nunțe la ori­ce schimbare și să voteze legea ast­fel cum­ a votat-o Camera fără a modifica o notă, căci 1899 EDIȚIA IV-e Serviciul telegrafic special Revoluția in Macedon- Petersburg În Ianuarie. Mesagerul oficial a­­nunță pregătiri revo­luționare in multe sate din Macedonia. A­­genții revoluționari cu­­treeză satele din Mace­donia propagând răs­coala. Mesagerul nu crede in reieșita Revoluției. Speră că guvernul tur­cesc va acorda mici îm­bunătățiri, iar Rusia și celelalte Puteri nu vor sprijini rev­oluția. Un di­scurs. Birmingham 18 Ianuarie. Lordul Chamberlain a pro­nunțat aci un discurs, la care a aratat simpatia Angliei pen­tru sistemul de colonizare la Americei. O explozie. Marcie 18 Ianuar O explozie de grison­ ln mina de la Tarla, a ucis Ioi lucră­tori. Paris 16 ianuarie. Ziarele Temps și De­­bats critică proectul desetizărei Camerei cri­minale de la revizui­­rea procesului Drey­fus. Ziarele revizioniste cred o apropiată că­dere a guvernului. COR­ESP. Afacerea Dreyfus 1,8& ffliaMes Pastilles Se My O" sait combién les estomacs (féliraG sont parfois génés au theatre, en soirée, au conceifl, par­ies malaises de la digestion : báillements, aigreurs ou pesanteurs d’eslomac. Quelques Pastilles de Vichy-Etat suffisent pour détruire ces malaises. II est vrai que ce bonbon, délicieux au goút, est fabxiqué avec le sei nature! extráit de í’eau des sources de TÉtat franțais, â Vichy, et cela explique qu’il posséde les merveilleuses qualités digestives de ceg sources, si eonnues dans notre pays sous ’es noms de Vichy - Gélestins, Vichy - Hőpital et Vichy« firande - Gri 1 !e-Bazarul,, Evenimentului“ Se primește in de­posit și comission ori­ce fel de mărfuri. Avis la Fabrica­nii și Engrosisti. Gărți de Vizită PE CARTON BRISTOL 2 X^eî­suta CoÉQue Hesel­schaft fir ejectate linternelimm­p 7D NTIRNBERG Representant: Inginer S. M­A­N­ C­U Usina central de Electricitate din Iași STR. ȘTEFAN GEL MARE No. 2 (CASA NEUSCHOTZ) ET. I. Cu onoare aducem la cunoștința onor. Public ioșan că ama des­chis birourile noastre oficiale pentru : Instalațiuni eisericira și in­afisate îl ® ad­e­ 31« raj­a ieșiri © și da asulisiafliiisan­ © Isacriei­­țâței pentru scopuri Inductiviale, punăndu-ne la dispoziția onor. Public pentru executarea sus mențio­natelor instalațiuni. Ca concesionari ai iluminatului electric din o­­rașul Iași, suntem pe de o parte obligați prin contractul nostru de concesiune a executa la cerere ori­ce soi de instalațiuni electrice du­pă tariful instalațiunelor comunale, iar pe de alta, având cel mai ma­re interes ca aceste instalațiuni să fie executate in condițiunile cele mai bune și după regulele teh­nice moderne, oferim­d garanțiile cele mai intinse­ pentru instalațiunile particulare executate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din perso­nal bine instruit și cu o practică îndelungată in astfel de Iaci an­ Avem in­tot­dea­una un depozit insecanat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum și un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pănă la cele mai elegante. Avem in tot­deauna un deposit.. Tot odată facem­ cunoscut onor­ public că am deschis in birourile noastre o sală de expoziție unde se poate vedea o mare v­ar­ațiune de Candelabre, Corpuri de iluminat, Mașini de Încălzit, de călcat, de a­­prins țigări, ventilatoare, etc., toate puse in mișcare prin electricitate, funcționând de la ora 4 -7. Planuri, de vise și ori­ce alte inform­ațiuni relative sunt gr­atuite FACEI ÎNLESNIRI DE PLATA Birourile» sunt deschise de la 8 12 șl de la 2-1. Cu toată stima DIRECTORUL ipg. L. TheotioPSiSma Bnnyadi Jaflii CEA 1#A I BUNĂ DIN APELE PrimjiWE A se cere eticheta purtând numele „anul*Dar $aociernet*1 aceasta apă naturală se vinde in toate drogueriile farmaciile și magazinele,­­ e colonială. APA 1<3 IN ER­ALA NATURALA

Next