Evenimentul, ianuarie-martie 1899 (Anul 7, nr. 1711-1784)
1899-01-19 / nr. 1723
1722 dele lirei, pe care degetele mele nu le vor mai atinge și nu mă voi ispiti mai mult să le redeștept. Acei care în alte rînduri le-au dat ascultare, și cărora le-au plăcut poate vor erta nedesăvîrșirea acestor acorduri de azi, cînd vor afla că de acum înainte ele vor rămînea amuțite, amuțite pentru vecie. In scurtă vreme vor fi date uitărei cu totul, rătăcitoarele și mișcătoarele de inimă note ale lor căci nimic nu mai există din vechile prietenii de alt’dată, și nimic din vechea iubire.— 0 cît de fericită mi-ar fi fost soarta, dacă cel d’întăi, cînt, al meu, de dragoste, ar fi fost în acelaș timp și cel mai dulce dar și cel mai de pe urmă. Tînăra mea musă adio, noi nu trebuie să ne mai întîlnim. Dacă accentele noastre au fost lipsite de căldură și farmec, avem cel puțin mîngîierea că rare ori noi am lasat ca ele să poată fi auzite. Dar totuși să sperăm că măcar acestea, prin care noi pecetluim despărțirea noastră veșnică, fi vor mai încîntătoare. Tînăra mea musă, adio. Traduc ii f mișii INFORMAȚII Eri s’au lipit pe zidurile Iașului listele electorale provizore. Aceste liste pe lîngă că sunt puține, dar in majoritate sunt greșite. Mulți dintre alegători cu drepturi probate, au fost șterși. Alegătorii cu drepturi de astă dată, nu se vor mai adresa Primăriei ci direct Tribunalului spre a fi înscriși. Nici că se poate altfel, cu o asemenea administrație... întrunirea din Tatarași Precum se știe comitetul național studențesc a convocat pe cetățeni la o mare intrunire naționalistă în mahalaua Tatarașilor la școala de băeți No. 1 Cuza Vodă. Deși convocată la orele 3 incă de de la orele 2 sala cea mare a școalei era literalminte plină. La sosirea studenților un formidabil „URA“ isbucnește din piepturile tuuror și toți își descopăr capetele. Lumea adunăndu-se din ce in ce mai mult și sala, deși mare, nefiind îndestulătoare pentru cei adunați, cu toți s’au retras in vastul coridor al școalei unde, improvisîndu-se o tribună, întrunirea a putut avea loc. Un entusiasm de nescris domnea printre cetățeni, cari, fără a exagera, întreceau cu mult numărul de o mie. In fine întrunirea e deschisă de președintele comitetului național, d. Vasile Brăescu, care mulțumește cetățenilor și cere să se reclame de președinte al adunărei pe d. V. Lăghinescu, fost profesor Propunerea e primită cu salve de aplause și d. Lăghinescu mulțumește, ținîd o mică cuvîntare patriotică. Se dă cuvîntul apoi, pe rînd, d-lor : Const Brăescu, C. Florescu, V. Brăescu, Vinografchi meseriaș, D-na Elena D. Sevastos, Orideu Carp și L. Tărăbuță. Frumoasele lor cuvîntări, entusiasmase întreaga sală și nesfârșitele orațiuni ce-au întovărășit patrioticele cuvîntări a oratorilor erau o probă vădită de patrioticele simțiminte a Tătărășenilor. S’au pus in urmă basele unei „ligi de apărare națională“ compusă din studenți și cetățeni, cu scopuri foarte frumoase și care va regula totodată aparițiunea unui ziar naționalist cu numele de „Dezrobirea romînului”. In fine d. V. Brăescu mulțumește asistenților, invitîndu-i să se împrăștie in liniște, căci numai cu pace și voie bună se pot atinge resultate frumoase. Studenții sunt in urmă, duși in triumf. Reporter. Ziarul rusesc „Le Nord“ care apare in Paris, publică sub titlul ,, Românii și Bulgarii“ un lung articol in care discută cauzele pentru care M. S. Regele nostru n’a reîntors cele două vizite ale principelui Ferdinand al Bulgariei. El nu crede că o răceală ar exista intre curtea noastră regală și ceia din Sofia.x asociațîunea generală a artiștilor Ședința de Marți 12 Ianuarie. Membri prezenți: Bardasare, T. Burada, Al. Aurescu, A. D. Atanasiu, Petru Sturza, Gh. Scorpan. Ședința să deschide sub președinția d-lui Bardasare. Se votează in unanimitate de voturi cererile d nei Ecaterina Nădejde și a d-lui Gh. Nădejde propuși ca membri de dl Bardasare. Să hotărăște a se trimite adrese oficiale că au fost admiși cu deosebită plăcere d-nii dl. Dragomir Hurmuzescu, Gh. Lascar, Gh. Nădejde, d-na Ecaterina Nădejde, Gh. Pandele și G. Velescu ca membri ai societății. S’a discutat asupra programului după amează ce să va da in sala Pastia. A să face cunoscut tuturor ce mai au liste din loteria Tintoreanu ca pănă la 1 Februarie să se trimeată societății, căci din această cauză nu se poate face tragerea. X Eri s’a petrecut o scenă mișcătoare la consiliul de resbel. Să cercetă procesul unui soldat, dar in judează pentru cumul de delicte și recidivă. Tînărul și talentatul poet Herovanu, simpaticul nostru confrate se sculă ca se-1 apere. Să făcu o tăcere de mormînt. Vorba înlănțuită și înaripată mișcă intr’atît inimele, incît judecătorii militari, uitînd pentru moment acel decorum a judecătorilor, veniră de strînseră mîna poetul, felicitându-i călduros. Inutil de adăugat că soldatul a obținut minimul pedepsei. Membrii societăței „Cooperative” a meseriașilor Romîni din Iași, mulțumesc din adîncul inimei tuturor persoanelor care au binevoit a da concursul la representația Concentrările Armatei, care au fost dată in beneficiul acestei societăți. Comitetul. Afară a avut loc logodna drei Gabriela Leonardescu, fiica distinsului profesor universitar cu d. Ioani.Popovici, un distins student al facultății de litere. Felicitările noastre. DI NojdD Corespondentul nostru din Adjud ne comunică că: linia feratăj Comănești- Palanca ce urmează se fie gata pentru 1 Ianuariacă mai necesită lucrări din care cauză această linie nu se va pune in circulație decît la pMart. Lucrările continuă cu activitate sub conducerea d-lui inginer Gergescu; tunelul de la Goioasa e deja gata. In spitalul de izolare din Tatarași, eri s’a internat pe copila Stiara Suingiu in etate de 2 ani bolnavă de anghină ?isterici, fiica femeei Savastița Suingu din^ comuna Poeni plasa Codru judlași.O In strada Păcurari la casa cu No. 46 eri a încetat din viață femeia Anica Filipescu in etate de 105 ani. O Complot in contra Sultanului Ziarul „Times“ publică o telegramă din Constantinopol in care se zice că in capitala Turciei s’a descoperit un complot in contra Sultanului. S’au arestat 4 persoane și alte persoane compromise in acest complot au fugit. X Trupa franceză Trupa d-lui Christian va debuta la noi definitiv Joi 28 Ianuarie. La București la teatrul liric, trupa a trebuit să prelungească reprezentațile sale incă cu patru, intr’atîta succesul iei ie mare Ziarele bucureștene numesc pe d-ra Roybet. Mascota teatrului liric din cauza că pînă acum acest teatru n’a putut să vadă in zidurile sale un public așa de numeros și ales. Joi 28 Ianuarie se va da Zaza, piesă in 5 acte de Pierre Berton și Charles Simon, in care d-ra Roybot escelează. După carnetul locațiunei ce l’am putut vedea la agenția teatrală, toate absolut toate legile sunt deja prinse, precum și un mare număr de staturi. EVENIMENTUL VI Sesiunea consiliului comunal 16 ianuarie Ședința se deschide la carele 8 jum. sub președenția d-lui Ganea. Membri prezenți d-ni Săndulescu, Gostandachi Cujbă, Vereanu, Dimachi Jelea, Ureche, Sterea, Damaschin și Grupenschi. Rectificarea budgetului Dacă nu ne inșălam de la constituirea actualului consiliu, asistăm pentru a doua oară la rectificarea budgetului. Primarul explică cererea zicând că nn paragraful extraordinar n’a rămas decît o sumă de 4852 lei și roagă ca să rectifice acest paragraf, adăugindu-se diferite credite din budget ce nu s’au aplicat. Consiliul admite. Se anulează apoi următoarele credite, a căror sume se trec la paragraful extraordinar. 12.000 lei, creditul pentru clădire a două localuri de școli. E și iarnă zice primarele și ințelereți nu se pot clădi. 2.200 Iei, burse pentru ateliere de ciubotarie și tinichigie. Locurile au rămas vacante, zice Primarul și nu s’au mai dat alte, 3000 lei, pentru repararea materialului de la serviciul stradelor. Consiliul admite suprimarea acestor lucrări și așa paragraful extraordinar s’a umplut cu vr’o 29.000 lei. Credite Dar banii nu rămân ladă in comunală, căci imediat chiar Primarul cere se voteze o sumă de credite, care nu mai pot fi amânate* 64 lei 20 bani, reparația la prefectura de Poliție, 16 lei două care de pae pentru așternut in ograda Mitropoliei, 49 lei pentru facerea podului de la Mitropolie, in ziua de Bobotează. 181 lei Inprimate de recenzimînt. Primarul zice că credea că ministrul trimite gratis aceste imprimate, 1779 lei plata medalioanelor ce s’au distribuit la exposiția de la abator. 250 lei un aparat mic-telefonic la grajdiurile comunale, 170 lei facerea unei strane la biserica sf. Neculai de la Sosea, 750 lei 3 aparate micro-telefonice la secțiile polițienește, schimbându-se cele vechi* in sistem nou. Jelea.—Dar cu cele vechi ce s’au făcut. Primarul.—Au intrat in preț. Crupenschi. — Dar cel de la abator cît a costat ? Gane. — A costat mai scump. Crupenschi.—Mi se pare că a costat maieftin. 250 lei raidiotelefon la cabinetul parchetului. Jelea. Dara telefoanele de la parchet tot noi le plătim ? Stereo.—E chestia de siguranță publică. 250 lei telefoane la secția jandarmilor. Crupenschi. Oare nu s’ar fi putut face toate deodată și prin licitație, poate s’ar fi obținut un preț mai avantajos. Starea.—S’au făcut după nevoie. De exemplu, poliția ne-a comunicat că are nevoie de telefoane și noi am dat ordin să se facă. Crupenschi.—Dar văd că toate sunt legate intre ele. 1118 lei instalarea de 5 microtelefoane la pompieri. Crupenschi.—Nu știu dacă toate acestea sunt făcute după legea contabilităței ? Dimachi.—Nu s’ar putea aduce o secție de pompieri in centru ? Săndulescu. Ne ocupăm de aceasta. Socotelile hipodromului Consiliul a votat creditele mai sus arătate și d. Ganea continue : 1.658 lei plata pentru tribunele de la hipodrom. Damaschin. După át sunt eu informat de la alergări nu sa dat nici o socoteală, nici de la venituri și nici de la cheltueli, cer dar să se amîe votarea acestui credit pănă cînd ni se va prezenta bilanțul. Gane. - Sunt socoteli. Damaschin. - Dificitul e mare. Gane Ave am dificil de 3000 ‘lei. Curbă.—Dar cu tribunele ce s’au făcut. Gane. — Dacă dăm un preț mai mare tribunele remăn ale noastre. Jelea. -Noi suntem consilieri noi, nu cunoaștem modul cum s’a procecedat și a*r fi bine ca intăi să ne prezintați o dare de seamă, pentru ca apoi să ne putem in consecința da părerea asupra creditului ce ni se cere. Gane.—Ne obligăm a vă aduce o socoteală. Cît pentru tribunele ele s’au desfăcut și să plătim numai prețul convenit pentru instalațiunea provizorie. Creditul se votează. 2000 lei ajutor de subsistență, 82 lei d-lui Simha Abraham pentru transportat a două vagoane de bolovani, in anul 1897, 250 lei chirie pentru pastrarea mobilierului de la spitalul de izolare. Jelea. — N’ar fi bine a se face o remisă specială, de cît a se plăti tot chirie. Sterea.—Ne gîndim să facem o magasie, 564 lei pentru 141 cercuri de fer la plantațiile din strada Păcurari. Jelea și Crupenschi. — In strada Păcurari... unda ? 1000 lei pentru paragraful diurnelor. Dimachi.=Dec că aici nimeni nare să voteze contra Crupenschi. Ași dori să spun o vorbă in jurul diurnelor. Gane S’a votat. Crupenschi, Pentru diurnele ce prevede anume liga, s’ar putea prevede suma in budget, căci din ea e știută. Gane.Sunt comisiuni pe care le prevede legea. Crupenschi: Tocmai pentru aceasta 3000 lei pentru Azilurile de infirmi și de noapte. Neculai Ioan . Se duce paragraful extraordinar. Se admite un credit de 300 lei societăței Caritatea din paragraful ei extraordinar. Trăsurile Primăriei Primarul cere să se voteze un credit de 400 lei plata d-lui Hociungescu, pentru trăsura de la serviciul tehnic, necesară la constatări. Crupenschi. Cine se Hociungescu ista ? Gane . Funcționar la serviciul tehnic, însărcinat cu autorizațiile. Dimachi: Dar serviciul tehnic n’are trăsuri ? Jelea. Pe cît știu eu serviciul tehnic are o trăsură. Gane. E pentru inginerul șef. D. Jelea protestă. D-sa zice că oricare ar avea cea mai mică afacere la serviciul tehnic plătește transportul și prin urmare crede că trăsura pusă la dispoziția d-lui inginer șef ar putea să servească pentru întregul serviciu. D. Sterea zice că de trăsura șefului inginer se folosesc și ceilalți ingineri și această trăsură nu se odihnește de loc. D. Grupenschi zice că odată ce funcționarul ie angajat pentru un serviciu, el știe că are de făcut acest serviciu, așa că acordarea de diurnețe un lux, consimte să voteze creditul de astădată, dar cere să se ieie măsuri pentru viitor. In special d-sa crede că oricine are nevoie de o transportare pentru autorizații, poate lua cu trăsura pe funcționarul anumit. Gane. Fostul consiliu a crezut că oferta trăsurei angajează intrucîtva pe funcționar. Jelea. Putem oare admite că conștiința unui funcționar se mlădie după oferta trăsurei Crupenschi. Și judecătorilor li se oferă trăsură, cînd au a se transporta. O declarație D. Săndulescu, care tăcuse in tot timpul acestei discuțiuni, ia in fine cuvîntul . — Această dispozițiune a fost luată și acordată in favoarea funcționarului Fonescu și noi nu ne putem decît esecuta. Eu nu mă unesc cu toate propunerile ivite acum. Leafa ce se dă unui funcționar, ie pentru serviciile ce are a le face, de care a luat cunoștință in momentul angajarii sale. Suma de 300 lei ce o primește d. Fonescu se suficient plătit pentru serviciul seu. Eu țin și mi's dragi funcționarii, dar nu vreu ca ei să fie boeri, dar voiu ca să fie muncitori oare ce insamnă că pe lîngă leafa de 300 lei, să mai adaugi 150 la drumă, ceia ce insamnă indirect a urca leafa la 450 lei. Eu la întocmirea budgetului, poate să fiu in desacord cu administrația comunală, voia cere suprimarea diurnelor de la funcționari. Un protest D. Sterea, in intervalul cît d. Săndulescu vorbea, d. Sterea se apropie de d-nii Jelea și Damaschin, probabil pentru a li da oarecari explicațiuni in privința trăsurei inginerului șef. Aceasta durează o clipă și un protest energic isbucnește. D. Jelea zice că și d. Cucu a fost inginer șef al comunii și n ’avea decît 500 lei pe lună și totuși se servea de trăsura sa proprie. D. Damaschin ie și mai energic: — Cînd dv. ați făcut asfaltul domnule primar, cea mai mare lucrare din oraș, d. Bogoș era inginer șef și avea numai 500 lei pe lună, fără trăsură. Azi avem un inginer plătit cu 1500 lei pe lună și n’avem nici apă și nici pavaj. Vă rog ca să reduceți diurnele și cred că 500 lei se destulă plata pentru inginerul șef. D. Gane reprimează pe d. Damaschin, zicîndu-i că ie nou venit și nu știe ce’i la primărie. D. Sterea zice că directorul general C. F. R. ie mai bine plătit ca un ministru, căci sunt funcțiuni de la care se cere să ai ceva, pe care trebuie s’o ai din născare. Damaschin. Se cheltuiește prea mult cu serviciul tehnic. Neculai Ioan. De două luni inginerul șef nici nu se in Iași. Jockey-Clubul Printr’o petiție Jockey-Clubul cere a i se acorda sala teatrului pentru a da un bal, din a căruia folos să instituie un premiu de 6000 lei pentru alergările in Iași. D. Crupenschi crede că se poate acorda sala, fiindcă se vorba de un interes al orașului. Jelea. Din această cerere ar rezulta ,că o să mai avem alergării de ce atunci a’ți stricat tribunele ? Gane. Nu s’au stricat. Jelea. Odinioară mi-ați spus că s’au stricat. Se admite a se acorda sala pentru bal, cu condițiune a se plăti montatul și desmontatul podului. Costandaerii. Dar dacă in urmă s’ar schimba scopul ? Sterea. Ii vom da in judecată. Bezmăne La ordinea zilei cîteva cereri de bezmănari, care cer să se impace. D. Dimachi, susține că chestia ie complicată și ar trebui să se facă proces. Gane. E greu. Dimachi. Dar pentru ce avem avocat? la Paianu nu pledează, la cele mici nu, atunci la ce mai plătim avocat. Se admite transacțiunile propuse cu d. Ionescu, Rostenstein și d-na Borcea. Ședința se ridică la ora 11. Rep.K Comisiune de lichidare Goldman Saruman et Cie pentru exploatare de păduri și fabricare de cherestea aduce la cunoscința onor. Public cum că se vinde prin licitație publică la biuroul de lichidare a d-lor Goldman Șarfman et C ie din Piatra N. ‘lemne fasonate de clasa I 318 m. c. și a II 397 m. c. in zilele de Duminica in 24 și Luni 25 a lunei c. Doritorii pot lua informațiunile necesare la d. Garfunkel bancher ,Iași. O Cetiti avizul Băncei Populare „Dobrogea“ publicat pe pag. 4. X Se caută o bonă pentru un copil in vrrsta de un an, £ se adresa la Administrația ziarului nostru sub inițialele Al. v, altfel el își dă demisia și vor veni Conservatorii. Tonul, gesturile și bruscheta cu care era insoțită această declarațiune a primului ministru, a indispus chiar pe cei mai devotați din prietenii sa. Vom cita ca exemplu pe dl. Senator Radu Porumbaru de la Bacău, unul din cei mai devotați amici ai d-lui Sturza și in special a familiei Bratianu, un om care de obicei nu îndrăznește nici să murmure, dar care de astă dată s’a revoltat și a declarat d-lui Sturza că devotamentul seu nu-l poate duce pănă la sacrificiul oricărei demnități personale, pănă la desbracarea de orice drept ce are ca senator, d. Sturza considerând senatul ca un birou de înregistrare și arătând astfel un dispreț pentru senatori. D. Porumbsci a declarat că își dă demisia din delegația senatului și din Senat. D-na Sofia Weisengrun perzind azi intre stradele Golia și Lăpușneanu o punguliță de piele Galbenă conținînd suma de 235 lei și anume două bilete a 100, una de 20 și trei piese de cite 5 lei, rogă pe onestei găsitor și binevoiască a adus la locuința d-sale din str. Golia 44, unde va primi o bună recompensă. Societatea membrilor invețemintului primar din Iași După cum am anunțat, eri a avut loc întrunirea membrilor corpului didactic primar din localitate. întrunirea a fost pe cît se poate de numeroasă. Institutorii din toate ungherile orașului a alergat la această intrunire unde văd cele două principii mari : cultura și morala, cultura lor proprie și ajutor reciproc atît pentru dînși ca frați cît și pentru copii lor intru ce privește instrucțiunea și educațiunea. Frumóse scopuri și demne de imitat Intre invitați a fest și dnii institutori in pensiune. Întrunirea au fost presidat de d. G. Grigorescu institutor in retragere și actualmente președinte primei case de Economie. S’au votat statutele după o lungă și liberă discuțiune. Statutele s’au semnat de d-nii membri presenți in numer de 45. Cu toate că in timpul discuțiunei mulți membri s’a retras, lăsînd adesiunea lor și s’au retras pentru motive de interese de familie etc. Totuși a mai remas incă 45 membere cari se semneze cu entusiasm statutu și se constitue definitiv alegindu-și comitetul diriguitor după cum urmează Președinte dl. C. Tincu decanul institutorilor din Iași Vicepreședinte V. Munteanu, Casier D-na Gasnea Tincu, Membri d-nu C. Manoilescu și I. Vîrlănescu, Secretar Gr. N. Roiu. Societatea este constituită comtetul ales nu lasă nimic de dorit, deci putem afirma cu siguranță că această societate va juca un rol insemnat in orașul nostru. Noi din parteneri dorim succes in frumoasele scopuri ce-și propune.________ O AU SOSIT La Bazarul Evenimentului Canari lin Hart rasa Trute originală premiați la mai multe expoziții, cu medalii, de aur și argint, fU Cîntece (ciripiri), in triluri extraordinare, precum : clopoței, flaut, căderi de apă, șuerături, necheteturi de cai, cîntecul bruncei de munte, și alte mii, de variații, in triluri lungi. Prețul de la 1250 lei canarul. Legea minelor a intrat intr’o fază nouă la Senat. Atunci cînd secțiunea votase deja o sumă de amendamente și era in momentul de a numi delegați, a intervenit d. Sturza, care in mod brusc le-a declarat : că trebue să renunțe la orice schimbare și să voteze legea astfel cum a votat-o Camera fără a modifica o notă, căci 1899 EDIȚIA IV-e Serviciul telegrafic special Revoluția in Macedon- Petersburg În Ianuarie. Mesagerul oficial anunță pregătiri revoluționare in multe sate din Macedonia. Agenții revoluționari cutreeză satele din Macedonia propagând răscoala. Mesagerul nu crede in reieșita Revoluției. Speră că guvernul turcesc va acorda mici îmbunătățiri, iar Rusia și celelalte Puteri nu vor sprijini revoluția. Un discurs. Birmingham 18 Ianuarie. Lordul Chamberlain a pronunțat aci un discurs, la care a aratat simpatia Angliei pentru sistemul de colonizare la Americei. O explozie. Marcie 18 Ianuar O explozie de grison ln mina de la Tarla, a ucis Ioi lucrători. Paris 16 ianuarie. Ziarele Temps și Debats critică proectul desetizărei Camerei criminale de la revizuirea procesului Dreyfus. Ziarele revizioniste cred o apropiată cădere a guvernului. CORESP. Afacerea Dreyfus 1,8& ffliaMes Pastilles Se My O" sait combién les estomacs (féliraG sont parfois génés au theatre, en soirée, au conceifl, paries malaises de la digestion : báillements, aigreurs ou pesanteurs d’eslomac. Quelques Pastilles de Vichy-Etat suffisent pour détruire ces malaises. II est vrai que ce bonbon, délicieux au goút, est fabxiqué avec le sei nature! extráit de í’eau des sources de TÉtat franțais, â Vichy, et cela explique qu’il posséde les merveilleuses qualités digestives de ceg sources, si eonnues dans notre pays sous ’es noms de Vichy - Gélestins, Vichy - Hőpital et Vichy« firande - Gri 1 !e-Bazarul,, Evenimentului“ Se primește in deposit și comission orice fel de mărfuri. Avis la Fabricanii și Engrosisti. Gărți de Vizită PE CARTON BRISTOL 2 X^eîsuta CoÉQue Heselschaft fir ejectate linternelimmp 7D NTIRNBERG Representant: Inginer S. MAN CU Usina central de Electricitate din Iași STR. ȘTEFAN GEL MARE No. 2 (CASA NEUSCHOTZ) ET. I. Cu onoare aducem la cunoștința onor. Public ioșan că ama deschis birourile noastre oficiale pentru : Instalațiuni eisericira și inafisate îl ® ade 31« raja ieșiri © și da asulisiafliiisan © Isacrieițâței pentru scopuri Inductiviale, punăndu-ne la dispoziția onor. Public pentru executarea sus menționatelor instalațiuni. Ca concesionari ai iluminatului electric din orașul Iași, suntem pe de o parte obligați prin contractul nostru de concesiune a executa la cerere orice soi de instalațiuni electrice după tariful instalațiunelor comunale, iar pe de alta, având cel mai mare interes ca aceste instalațiuni să fie executate in condițiunile cele mai bune și după regulele tehnice moderne, oferimd garanțiile cele mai intinse pentru instalațiunile particulare executate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit și cu o practică îndelungată in astfel de Iaci an Avem intotdeauna un depozit insecanat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum și un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pănă la cele mai elegante. Avem in totdeauna un deposit.. Tot odată facem cunoscut onor public că am deschis in birourile noastre o sală de expoziție unde se poate vedea o mare varațiune de Candelabre, Corpuri de iluminat, Mașini de Încălzit, de călcat, de aprins țigări, ventilatoare, etc., toate puse in mișcare prin electricitate, funcționând de la ora 4 -7. Planuri, de vise și orice alte informațiuni relative sunt gratuite FACEI ÎNLESNIRI DE PLATA Birourile» sunt deschise de la 8 12 șl de la 2-1. Cu toată stima DIRECTORUL ipg. L. TheotioPSiSma Bnnyadi Jaflii CEA 1#A I BUNĂ DIN APELE PrimjiWE A se cere eticheta purtând numele „anul*Dar $aociernet*1 aceasta apă naturală se vinde in toate drogueriile farmaciile și magazinele, e colonială. APA 1<3 IN ERALA NATURALA