Evenimentul, aprilie-iunie 1899 (Anul 7, nr. 1785-1853)

1899-06-11 / nr. 1839

1839 nepăsare se mai ivi și puțin noroc;— dar așa s’a ’ntîmplat după cum a visat ea alt*ă­ dată ? Tot era ceva adevărat în „Frunze veștede“--«veșted*, ăsta era cuvîntul adevărat, nu distrus, ci veștejit, uscat. Se preumblă de cîte­va ori prin odaie. Acum se opri ’naintea unui scrin mare. In el s’aflau primele frunze veștede— un simbol din ceia ce a devenit totul. Cheia era la el, dînsa trase sertarul. Un moment se gîndi, apoi scoase cutica. Aici se afla , buchetul de nuntă, veștejit, la mijloc un trandafir închis, pe jumătate des- a făcut, și ’n jurul lui un rînd de he­­­­liotrop, florile ei adorate, ș’apoi pe j din afară ca împodobire o coroană­­ de boboci de trandafiri. Toat veștejite! ! Nici­odată n’a privit încă buchetul,­­ cu atîta pasiune, ca în clipa asta ’n­­ care văzu tot ce a veștejit, veștejit j întocmai după cum se descrise ’n î mica nuvelă. Nu era ăsta mormintul i ei cu flori veștede ? Ea lăsa buchetul lingă cartea deschi­­­­să și se ’ntoarse la oglinda cea mare. Și dînsa era veștejită ! Părul alb ve­nia cite unul, * și ’n curind va albi totul dacă singura-i fiică care i-a mai remas drag se va agăța de iu­birea de mamă, suferind, rănită, disperată singura mîngîiere care nu cuteza s’o vindece, luptind c’o inimă moartă pe jumătate. — Era fiică-sa care umbla pe-afară? Mîhnirea-i se schimbă ’n neliniște cînd auzi pașii fiică-săi. Vroia din nou să cetiască de pe fața ei proble­ma,—vroia s’observe de era mai mult tristă ori veselă. Pentru ea însă’și exprimarea schimbătoare a feței era vecinic aceiași nedumerire nazală-o vecinică manifestare a ’nșelăciunei amare. Și ușa se deschise, înroșită, radi­oasă, întră fiică-sa fuga. Par’că de odată Intră lumină și căldură ’n o­­daie—odată cu dînsa. — «Mamă!» Nici un cuvînt mai mult. Numai acest «mamă !* Apoi își ascunse fața ’n umerii ei, zise, prinse, strînse pe mă-sa către ea ; în fine vorbi o’o veselie puternică, furtunatecă.... Nu ’ndrăznia să ridice privirea, să ’ngă­­duie pe mă-sa în astă primă fericire sălbatecă, furtunoasă, supremă. Dar ea o văzu cu toate acestea. O văzu printr’aceia ce a trăit însă’și, și strînse copila la inima-i caldă, sinceră. Și pe cînd fata cu capul plecat povestia, se opria, vorbia, căte cu­vinte-mă-sa privia florile veștejite cu ochii plini de lacrămi. Ele-î zim­­biră, îi mirosiau în cale, o întrebau șoptitor dacă ele nu-i amintiau de vesela iubire care venia cu ele , dacă nu se gîndia la acel sărut arzător ce l’a depus în prima zi cînd veni la casa ei și cînd le-a pus în sertar spre eternă amintire. Și iar se­rvi totul dinaintea ei ca și cum ar fi fost în­­deajunsă iubire ’n fundul inimei ei, chiar dacă a fost alt­fel de cum ’și-a închipuit. Chiar dacă iubirea asta și-ar fi avut soarele și razele ei, și d­aca dînsa s’a fi gindit mai mult la umbră. Asta din cauză că el ca și dînsa au preferat în parte mai mult partea umbrită, ast­fel ca copii să fie in partea soarelui. Dar și ei însă­­și au avut destule zile cu soare numai că iubirea furtunatecă din tinerețe a devenit o negare care se adînci mai mult în inimă, de unde din punctul noduros al tuturor nervilori delicați să poată stăpâni o desfășurare a vieței. Și de aceia iubirea nu putea da suprafeței o culoare roșietică. Numai zilele înflorite se veștejiră, tulpina și rădăcinele ’și-au păstrat vieața puternică. Tot a avut grădinarul dreptate cînd a spus că «apoi vin copii». Și nu i se va împlini acuma visul scump ce l’a urzit de cînd copii ei au fost micuți zburdalnici ? Visul pe care cu durere adîncă l’a pus la cele tre­cătoare : să se vadă bunică care mai trăiește o vieață bucuroasă în fiica ei? — »Da da, scumpa mea—te pricep bine; trăiesc din nou in clipa asta, întocmai după cum am fost eu pentru maică-mea* Fiică-sa ’și rădică privirea : «Ah mamă, te văd că iești veselă, fericită..* Apoi privirile lor căzură pe masă. — «Dar ce-i asta mamă... «frunze veștede !*.... nu!—și aici iară frunze veștede ? ! Dînsa zîmbi. Cum ar fi vrut în clipa asta să se fi putut gîndi la a­­semănarea ce abia se făcuse și care era așa de aproape ! Cu băgare de seamă mama luă frunzele veștede acoperindu-le cu un sărut care de­sigur era puternic și cald, dar care era mai inimos și re­cunoscător ca cel dintâi. Apoi le pu­se ’n cutie și sărută pe fiică-sa pe frunte, — «Nu’s frunze veștede, ci amin­tiri vii cari-or­ere­ce?!» . ___________________C. Săteanu. ” CRONICA ZILEI Din Botoșani (De la corespondentul nostru special) Serbarea de la Agafton Duminică 6 Iunie, fiind hramul Monastirei Agafton s’a oficiat un ser­viciu religios, la care a luat parte multă lume din Botoșani și din sa­tele vecine, încă de sîmbătă seara mulțime de trăsuri se îndreptau spre bariera A­­gafton grăbindu-se fie­care ași găsi locuința la monastire. Duminica dimineață, de­și timpul cam posomorit, totu­­și a venit incă multă lume, așa că se cunoaște că e o adevărată sărbătoare. Serviciul religios a durat de la oarele 6—12 a. m. după care parte din public s’a retras la Anhondaric și parte pe la chiliile unde erau in­vitați, spre a dejuna După amiază cu toți și-au dat in­­tîlnire in incîntătoarea poiană situată in centrul pădurei care incunjoară monastirea. Nimic mai plăcut nu este de­cît a te vedea in mijlocul unei păduri inconjurat de arbori trecuți și fal­nici, cu umbra lor adîncă, al­ căror vîrf îndreptat spre cer, par a te face atent asupra creatorului lor. Pretutindeni era numai chef și ve­selie ; mai multe muzici intonau fel de fel de cîntece care mai de care mai frumoase. Animația ce domnește e de nede­­scris. Din numeroasa mulțime ce a asis­tat din Botoșani, am observat pe : D-na col. Paciurea, D-na căpitan Ioanițu, d-na căp. Ștefanovici, d-na Beleik, d-na Argenti, d-na V. Sibila, d-na Eug. Simionescu, d-na­ Iaco­­banu, d-na Emanoil, d-na Vasiliu, d-na Pavlov, D-na Pisoschi, d-na Troteanu, (Stîncești), d-na S. Geor­­gescu, d-na Tăzlăoanu, d-na Co­­drea, d-na Huiban, d-na Popovici, d-na Gulea, d-na Cozleschi. Buchetul de domnișoare era com­pus din: D-rele Enacovici, d șoara lonjanschi, d-ra Emanoil, d-ra­­ Gob­­zac, d-rele Luța și Speranța Botez, d-ra E. Răileanu (Stîncești) d-rele Aurelia și Mița Cristescu, d-ra O­breja, d-rele *Nicolau, d-ra Tăzlă­oanu, d-ra Ionescu, etc. Această animată petrecere ar fi durat incă noaptea tîrziu, dacă o bară de ploaie, ce a căzut la oarele 8 seara n’ar fi imprăștiat lumea. IONEL In­­trada sft. Teodor astă noapte de­­clarindu­se un început de incendiu la casele cu No. 22, datorită nume­­meroșilor vecini care au sosit in aju­tor, incendiul a fost localizat cu de­săvârșire. O Dl. Medic veterinar Buzinchi­an a confiscat din piața Halei de la bă­cănia d-lui Herman Lohman mai multe mezeluri găsindu-le aproape in putrefacție.O Eri a fost adus la parchet indivi­dul I. Ferariu, monstrul criminal din comuna Belcești care a deflorat pe fetita Profira a Ilenei. O Eri a fost chemat la parchet și’n urmă puși in libertate Moise Leizer și Berta Leizer, inculpați că ar fi a­­runcat in stradă un copilaș de șase luni.­ Peste 10 zile se va ține o licita­ție pentru darea in explorare a unei serii de 80 păduri ale statului. Licitația se va ține la Craiova, București, Focșani și Iași. Azi zece curent s­e va­ ține licita­ție la ministerul de dom*enii și la Iași pentru darea in exploatare a 180 păduri.X O știre sosită in Iași anunță că Noak* fostul director a*l Băncei A­­gricole din localitate, care a dela­pidat o sumă însemnată de la acea bancă s’ar fi aflînd in New-York unde a deschis o hală de bere, intr’un car­tier locuit de armeni. De arendat sau de vînzare la fosta Pcxi sti­n • din județul Suceava in depărtare de 1 jum.­oara de gara Heci-Lespezi și 2 care de Fălticeni, in întindere de 422 fălci din care 320 fălci ară­tură, 80 fălci fănaț și 22 fălci, conținând două iazuri cu pește și raci, înzestrată cu acarete foarte bune, se vinde de veci, sau se dă in arendă cu incepere de la 23 Aprilie 1900. Arendașul poate de pe acuma înce­pe arătura de toamnă avînd 90 fălci bătătura, din care 25 fălci bătătu­ră de 2 ani. Doritorii sunt rugați a se adresa pentru ori­ce informații la subscrisul in orașul Fălticeni strada Stefan cel mare No. 25. Condițiile pentru vînzare cît și pentru arendare foarte favorabile. 1. Cernătescu. mmmmmmmmmgB E fflsmsmssmmmmmmg&mL «»mp»TM III«. ••jf­.­'­f. .• *?*•. •■•>¥.- -.4 --•»• •'?--•­* '.vi' 1. a* ^ •.­•'•­­ <■ ». .* t-v-i­*vv •#■?•./ '>•...* ■*. +r JP.­.'V. '% » Apa minerală naturală, tonic-digestivă, reconstituantă AücN­IA—DYPEPSIA —DIABETUL De 4 secole isvorul Saint-Liger la £­o agues este cel mai universal apreciat­­ de către de toți Cea mai bună dintre apele purgative EVENIMENTUL X Posta­ Redacției Ionel. Botoșani. Mulțumesc. Mai trimete. Silueta n’am pri­­mit’o. Rubrica cAlatorilor Sosiți in Iași HOTEL TRAIAN S. Unreich București, M. Popovici T.­Ocna, T. Ștefănescu Tg.­Ocna, G. Greceanu București, S. Hafner, Bo­toșani, H. Costinel Verești, I. Paladi Ungheni, A. Cerbureanu București, M-me Rosinon Folticeni. « In urma unui denunț, d-nul Tache Ionescu a comunicat telegrafic pă­rintelui Pavel Savin directorului Se­minarului, de a interveni pe lîngâ comisiunea examinătoare a elevilor pregătiți în particular, de la Liceul Național de a exclude pe trei elevi ai seminarului, denunțați că s’ar fi prezentat ca pregătiți , în particular contrar regulamentului. Se știe că mai înainte vreme iera permis elevilor de la seminari a se prezenta ca pregătiți în particular, pentru a putea dobândi diploma de bacalauriat, ca în cazul cînd n’ar a­­vea aptitudini pentru cariera preo­­țească, să poată continua studiile în vederea înbrățișerei unei alte ca­riere. Mîini vom da numele acestor e­­levi. X Cite boli nu s’ar evita luîndu-se mica precauțiune de a bea dimi­neață din cînd în cînd un mic pahar de bordeaux cu apa CARABANA. X T Următorii elevi: Gheorghe Has­­naș din clasa a IV, Petrica din cl. V,­declarați conform noului regula­ment de repetenți, au fost admiși de direcția Liceului­ Național a intra în examene. Aseară a fost prins de către ser­gentul din punctu Trg. Cucu, solda­tul dezertor N. Mihalachi din Reg. IV roșiori, tocmai în momentul cînd voia să vîndă niște efecte militare. Corespondentul nostru din Huși ne comunică că iicindu-se o neînțele­gere de la niște frînațe între I. Drai­­can și unchiul seu I. Pa­lade, din com.* Hoceni la un moment dat cearta inasprindu - se, I. Drabcanu punînd mîna pe un topor i-a aplicat în creș­tet o lovitură atît de puternică încît nenorocitul bătrîn după o agonie de cîte­va ore a încetat din viață. Nenorocitul bătrîn în ultimul mo­ment a rugat să­ i se aducă nepotul pentru al­erta de cele ce i-a prici­nuit.O Asta­ dimineață pe la orele 5 un X necunoscut văzînd o fereastră des­chisă la casele locuite de d-nul d. Devia Rainhart din str. Labirint, s’a introdus cu multă precauțiune într’o odaie topilindu-se după o canapea. Necunoscutul care după cît ni­ se spune fara spoit pe față, — asigu­­rîndu-se că nu-i nimenea curățit frumușel, tot ce a găsit, luînd între altele numeroase argintării. Cînd necunoscutul începu­se acum a opera la deschiderea unui saltar deodată locatarii din odaia d’alături auzind zgomot intră in odaie... Surprins și buimăcit misteriosul hoț ca fulgerul a sărit pe fereastră dispărînd. Se crede că acest fur­i e tot acel care a făcut zilele trecute mai multe mici prădăciuni pe strada Socola. S’a luat toate măsurile pentru prinderea îndrăznețului hoț. D-ra Popa cum trecea eri pe str. Procopie un bine repetîndu-se din fundul unei curți, a mușcat-o grav de piciorul drept. x D-nul I. L. Caragiale, eminentul nostru scriitor, depunînd eri jură­­mîntul, și-a ocupat funcțiunea de re­gistrator general al Regiei mono­polurilor Statului,• Eri­s a trimes rectorilor celor două universități din București și Iași cere­rea d-lui Immervol pentru catedra de clinica infantilă din Iași. fr* Direcțiunea căilor ferate, in urma intervenției ministrului de domenii, a admis o scădere de 25 la sută la ta­riful deja scăzut pentru vite expediate in vagoane cu un cat și 2 caturi.­­ Noul arhiereu Botoșăneanul, profi­tând de faptul că I. P. S. S. Mitro­politul Moldovei se află in Capitală, i-a adresat o cerere prin care îl roagă să aprobe ca hirotonisirea P. S. S. in ran­gul de arhiereu să se facă aici in Ca­pitală. . . X Alegerile pentru Camera de comerț din Capitală au fost confirmate ori de cătră d. ministru al domeniilor N. Fleva.O­ n 1899 Un­iversitare - Următorii d-ni studenți au trecut examenele la următoarele cursuri: Economia Politică : d-nii P. Agajean V. Iamandi, D. Jurescu, V. Verdeanu. Drept Penal d-nn Floreș, V. Ia­mandi și Jurescu.­­ La 18 Iunie va incepe la facul­tatea de medicină examenele practice la Botanică la dl profesor L. Cosmo­­vici. La 19 vor începe examenele prac­tice la Zoologie, tot la dl profesor L. Cosmovici. Marți la ora 4 au mai trecut ur­mătorii d­ni studenți examenele, la ur­mătoarele cursuri : — Drept penal d-nii­­ Balamaci. Economia Politică d-nii B. Io­sefson, I. Ma­nolescu, Gh. Rîșcanu, C. Gheorghiu. — Procedura Penală d-nii Sorescu, V. Iamandi și Floareș. Astă­zi vor da următorii : — Procedura Penală d-nii I. Cupa­­rencu, S. T. P. Georgescu, C. Brăescu I. Cristofor. — Drept Penal d-nii Gr. Suțu, A. Comarnescu, O. Huber, I. Vameș, E. C. Aslan, A. Vizanti. • Drept comercial d. Ed. Racovitz Drept Constituțional d-nii D. I. Con­­stantinescu și A. Thiron.­­ Drept inter­ pub­lic dl P. Rîș­canu. Economia Politică d-nii Julius Vel­­ciu, A. Lepadatu, A. Vizanti, C. Pra­­calea, C. Menciu. Drept administrativ d-nii V. Stă­­uceanu și V. Negroponte. Procedura penală d-nii C. Sta­vilă, E. Costin, Agagean, E. Motăș, C. Leon, C. Groholschy.­­ Drept Roman II, dl Gh. Pan­dele. Procedura civilă d-nii D. Tomida, M. Bura­da. A.O Revoluția de la Slatina NOI AM.ANUNȚE Victimele răscoalei Iată lista oficială a morților, răni­ților și arestaților in urma sîngeroa­­selor tulburări din Slatina: Morți Costache Nae Gurănescu de 25 ani din Slatina, suburbia Clocociov, Stoica Ion Frunză de 24 ani, Toma Cărto­­janu de 60 ani, Maxim Gheorghe Du­­țu de 40 ani, Ștefan Radu soldat cu schimbul de 23 ani, Ion Niță Andrian de 33 ani, Marin Gugiu de 37 ani, Dancu Nicolae de 25 de ani, Gheor­ghe Ilie Domiță de 41 de ani. Mai sunt incă cinci morți, a căror identitate nu s’a stabilit incă. Numărul total al morților este 14. Răniții Gh. Radu Ciobariu, Ilie Borzogan, Mitrache Stancu Negrescu, Militaru Dumitru, Costică I. Mereanu, Ilie Gu­giu, Ion Nicolae, Ion Gh. Ilie, Florea Pătru. La unul din răniți nu se poate sta­bili identitatea de­oare­ce nu poate vorbi. Prin urmare numărul răniților a­­flați in spitalul din Slatina se urcă la zece: colonel Dobriceanu și Alexandru Ili­escu. D. Nenițescu este asistat de d. Ște­­fu, procuror general și Ionescu pro­curor. Ancheta continuă. Anton Bacalbașa Lumea de aici e foarte emoționată din cauza evenimentelor petrecute. Procurorul local instruește pe să­tenii răsvrătiți. Arestații declară că Bogdan-Pi­tești, în­­ turneurile sale electorale, s’a dat drept­, fiul domnitorului Cuza și le-a făgăduit că le va da pămînt grație ajutorului Rusiei. In momentul de față liniștea dom­nește pretutindeni. Nimic nou nu se semnalează. Țăranii par dispuși a nu mai re­începe. Anton Bacalbașa Arestații Iată acum și numele instigatorilor arestați, că: Ion Constantin, Marin Dumitru Cuș­Gheorghe Costea, Ion Ciocazan, Preotul R. Prisiceanu și soția sa Ma­ria, Radu Nae și Carol Maistru din Austria. Până aseară au fost arestați 8 ins­tigatori. Arestarea d-lor Bogdan-Pitești și Camil Dumitrescu D. prim-procuror al Capi­talei a primit aseară de la d. procuror din Slatina două mandate de arestare Împotri­va d-lor Bogdan-Pitești și Ca­mil Dumitrescu. Observând că mandatele nu sunt complecte ca formă, d. prim-procuror de acolo să le complecteze și azi să i-le Îna­poieze.♦ Poliția, informată despre sosirea acestor două mandate a trimis agenți să dea de ur­ma d-lor Bogdan și Dumi­trescu pentru că atunci cînd primul­ procuror ’i va cere să’i poată da in grabă. Pe Bogdan-Pitești agenții l’au găsit acasă, bolnav in pat. Pe Camil Dumitrescu l’au căutat in toate părțile și nu l’au putut găsi. Din inform­ațiunile culese de poliție Camil Dumitrescu, prevăzînd că va fi arestat, a fugit din Capitală in ziua pre­cedentă. Unde s’a dus nu se știe. Anchetele de la Slatina Dl. Anton Bacalbașa, directorul Dreptăței ne telegrafiază următoarele : D. Nenițescu, secretarul general al ministerului de interne, a început ancheta cerută de ocultiști asupra alegerei colegiului I de deputați: D-nii Tache Protopopescu, Costică Iliescu, Dim. Brătianu și d-na Mița Trandafirescu nu s’au prezentat spre a susține acuzațiunile cuprinse in telegramele ce au adresat M. S. Re­gelui și d-lui ministru de interne. Răspund la întrebările d-lui Neni­­țescu numai d-nii doctor Stăncescu, Bogdan-Pitești Din TIMPUL: Mai putem adaoga următoarele a­­mănunte pozitive : Din rapoartele oficiale ale polițiilor din Paris și din Geneva resultau că în Aprilie 1891 judecătorul de instrucție din Geneva a lansat un mandat de arestare în contra lui Bogdan-Pitești pentru delictul de escrocherie. In 10 Iulie 1894, in urma unei plîn­­geri colective a mai multor negustori păcăliți pentru suma de vr’o 5000 lei, s’a lansat un nou mandat de arestare in contra lui Bogdan-Pitești, care a fost arestat la Paris. Guvernul elvețian a cerut estrăda­­rea lui Bogdan-Pitești, insă familia a­­cestuia despăgubind pe victime, aces­tea și-au retras plângerea. Bogdan-Pitești a fost pănă acum expulzat din Belgia, din Elveția și din Franța pentru anarh­ism. A fost implicat in afacerea anar­­h­istului Vaillant, insă nefiind probe suficiente in contra sa a putut scapa. Intr’un act oficial al departamentu­lui de justiție și de poliție din Geneva găsim următoarea concluzie in pri­vința lui Bogdan-Pitești: „Somme toute, Bogdan est un es­croc, double d’un anarchiste.“ ♦ * * D. G. Cantacuzino primul ministru și ministru de interne, a fost primit azi in audiență de M. S. Regele, că­ruia i-a făcut un amănunțit raport a­­supra răscoalei de la Slatina. Săteni Răniți Cetimi in Drapelul. Soldații călăreți in timpul cînd au șarjat pe țărani la o distan­ța de 8 k­ilometrii au făcut multe victime. Sunt o mulțime de țărani prin sate cu nar­surile tăiate, cu răni grave pe cap și pe corp făcute cu sabia. Ancheta ar trebui să se întindă și asupra acestui punct. Aflăm cu plăcere că tinerii noștri concetuțari Ioan și Ilii Rotbard au trecut cu un strălucit succes licența in farmacie." După cum am anunțat cei dintâi, in urma h­otărirei d­­lui ministru de război, Bri­gada de roșiori care a făcut diverse manevre pe șesurile din imprejurimele Iașului, astă­zi va părăsi orașul nos­tru, pentru ași lua reședința la Bârlad. Primul regiment va pleca la ora 2, iar secundul la ora 3 și jumătate. EPITROPIA GENERALA Casei Spit si Ospic. sft Spirite Face cunoscut că în ziua de 25 Iunie a. c. ora 2 p. m. se va ține în camera acestei Epitropii licitație pu­blică orală pentru darea în antreprisă a aprovisionărei cu carnea necesară spitalelor și ospiciilor din Iași pen­dinte de această casă pe timp de un an cu începere de la data aprobării definitive a acestei furnisări.­­ Concurenții sunt invitați a se pre­­senta în acea zi însoțiți d­e o garan­ție provisorie in sumă­ de una mie lei în numerar sau efecte. Ori ce informațiuni și condițiuni se pot vedea și liîa în ori­ce zi de lucru în cancelaria Epitropiei servi­t li­ciul administrativ. No. 3835 5 Iunie 1899. G. G. Stere ADVOCAT S’a mutat. Str. Vovidenia No. 1 (Ca­­sele D-rului Rosenthal). De arendat S’ul“1 A se adresa la D-na P. Gane str. Carol 27 Iași. r PROPRIETATEA STATULUI PRANOXIS VICHY Cumptrind « PASTILLE de VICHY« observați a le lua numai fiind presantate în cutii de tinichea și cu un plumb de garanție purtând marca « VICHY ».­­ Epitropii Spitalului Israelit HiUiyadi JalMid­ din Iași. Se aduce la cunosciință generală că in ziua de 27 curente ora 3 p. m. se va ține in cancelaria acestui spital str. alba 43 licitațiune pentru aproviziona­re a 30—35 stînjeni lemne de loc ca­litatea fag și carpăn. Concurenții pentru a fi admiși la li­citație vor depune pănă la ziua licita­ției done palme lemn ca mustră , ga­ranție de 400 (patru sute) lei in efecte. Oferte vor fi sigilate. Caetul de Sarcină se poate vede in cancelaria spitalului in fie­care zi intre orele 9 și 12 dim. "Iași 8 Iunie 189­0 De vinzare maculaturi la Tipogr. „Evenimentul“ Cea mai sigură, cea mai eficace și cea mai plăcut­a din APELE PURGATIVE. -REPUT­AȚIUNE UNIVERSAL/ Aprobată de Academia de medicină din Paris, de cătră Liebig, Bun Franesius. Autorizată de guvern. Unica după aprecierile numeroaselor celebrități în medicină din Franci și străinătate. A se feri de contrafaceri Rugăm a se cere ca toate etichetele și dopurile să nu poarte MEDIC ȘI CHIRURG Doctor L .GHELERTER are onoare a anunța că s’a stabilit in acest oraș str. Primăriei 13 lingă „Po­mul Verde“ Și dă consultațiuni in toate zilele de la­ 8-10 dim. *și 2-4 p. m. Pentru săraci Consultații gratuite, 4

Next