Evenimentul, aprilie-iunie 1899 (Anul 7, nr. 1785-1853)
1899-06-11 / nr. 1839
1839 nepăsare se mai ivi și puțin noroc;— dar așa s’a ’ntîmplat după cum a visat ea alt*ă dată ? Tot era ceva adevărat în „Frunze veștede“--«veșted*, ăsta era cuvîntul adevărat, nu distrus, ci veștejit, uscat. Se preumblă de cîteva ori prin odaie. Acum se opri ’naintea unui scrin mare. In el s’aflau primele frunze veștede— un simbol din ceia ce a devenit totul. Cheia era la el, dînsa trase sertarul. Un moment se gîndi, apoi scoase cutica. Aici se afla , buchetul de nuntă, veștejit, la mijloc un trandafir închis, pe jumătate des- a făcut, și ’n jurul lui un rînd de heliotrop, florile ei adorate, ș’apoi pe j din afară ca împodobire o coroană de boboci de trandafiri. Toat veștejite! ! Niciodată n’a privit încă buchetul, cu atîta pasiune, ca în clipa asta ’n care văzu tot ce a veștejit, veștejit j întocmai după cum se descrise ’n î mica nuvelă. Nu era ăsta mormintul i ei cu flori veștede ? Ea lăsa buchetul lingă cartea deschisă și se ’ntoarse la oglinda cea mare. Și dînsa era veștejită ! Părul alb venia cite unul, * și ’n curind va albi totul dacă singura-i fiică care i-a mai remas drag se va agăța de iubirea de mamă, suferind, rănită, disperată singura mîngîiere care nu cuteza s’o vindece, luptind c’o inimă moartă pe jumătate. — Era fiică-sa care umbla pe-afară? Mîhnirea-i se schimbă ’n neliniște cînd auzi pașii fiică-săi. Vroia din nou să cetiască de pe fața ei problema,—vroia s’observe de era mai mult tristă ori veselă. Pentru ea însă’și exprimarea schimbătoare a feței era vecinic aceiași nedumerire nazală-o vecinică manifestare a ’nșelăciunei amare. Și ușa se deschise, înroșită, radioasă, întră fiică-sa fuga. Par’că de odată Intră lumină și căldură ’n odaie—odată cu dînsa. — «Mamă!» Nici un cuvînt mai mult. Numai acest «mamă !* Apoi își ascunse fața ’n umerii ei, zise, prinse, strînse pe mă-sa către ea ; în fine vorbi o’o veselie puternică, furtunatecă.... Nu ’ndrăznia să ridice privirea, să ’ngăduie pe mă-sa în astă primă fericire sălbatecă, furtunoasă, supremă. Dar ea o văzu cu toate acestea. O văzu printr’aceia ce a trăit însă’și, și strînse copila la inima-i caldă, sinceră. Și pe cînd fata cu capul plecat povestia, se opria, vorbia, căte cuvinte-mă-sa privia florile veștejite cu ochii plini de lacrămi. Ele-î zimbiră, îi mirosiau în cale, o întrebau șoptitor dacă ele nu-i amintiau de vesela iubire care venia cu ele , dacă nu se gîndia la acel sărut arzător ce l’a depus în prima zi cînd veni la casa ei și cînd le-a pus în sertar spre eternă amintire. Și iar servi totul dinaintea ei ca și cum ar fi fost îndeajunsă iubire ’n fundul inimei ei, chiar dacă a fost altfel de cum ’și-a închipuit. Chiar dacă iubirea asta și-ar fi avut soarele și razele ei, și daca dînsa s’a fi gindit mai mult la umbră. Asta din cauză că el ca și dînsa au preferat în parte mai mult partea umbrită, astfel ca copii să fie in partea soarelui. Dar și ei însăși au avut destule zile cu soare numai că iubirea furtunatecă din tinerețe a devenit o negare care se adînci mai mult în inimă, de unde din punctul noduros al tuturor nervilori delicați să poată stăpâni o desfășurare a vieței. Și de aceia iubirea nu putea da suprafeței o culoare roșietică. Numai zilele înflorite se veștejiră, tulpina și rădăcinele ’și-au păstrat vieața puternică. Tot a avut grădinarul dreptate cînd a spus că «apoi vin copii». Și nu i se va împlini acuma visul scump ce l’a urzit de cînd copii ei au fost micuți zburdalnici ? Visul pe care cu durere adîncă l’a pus la cele trecătoare : să se vadă bunică care mai trăiește o vieață bucuroasă în fiica ei? — »Da da, scumpa mea—te pricep bine; trăiesc din nou in clipa asta, întocmai după cum am fost eu pentru maică-mea* Fiică-sa ’și rădică privirea : «Ah mamă, te văd că iești veselă, fericită..* Apoi privirile lor căzură pe masă. — «Dar ce-i asta mamă... «frunze veștede !*.... nu!—și aici iară frunze veștede ? ! Dînsa zîmbi. Cum ar fi vrut în clipa asta să se fi putut gîndi la asemănarea ce abia se făcuse și care era așa de aproape ! Cu băgare de seamă mama luă frunzele veștede acoperindu-le cu un sărut care desigur era puternic și cald, dar care era mai inimos și recunoscător ca cel dintâi. Apoi le puse ’n cutie și sărută pe fiică-sa pe frunte, — «Nu’s frunze veștede, ci amintiri vii cari-orerece?!» . ___________________C. Săteanu. ” CRONICA ZILEI Din Botoșani (De la corespondentul nostru special) Serbarea de la Agafton Duminică 6 Iunie, fiind hramul Monastirei Agafton s’a oficiat un serviciu religios, la care a luat parte multă lume din Botoșani și din satele vecine, încă de sîmbătă seara mulțime de trăsuri se îndreptau spre bariera Agafton grăbindu-se fiecare ași găsi locuința la monastire. Duminica dimineață, deși timpul cam posomorit, totuși a venit incă multă lume, așa că se cunoaște că e o adevărată sărbătoare. Serviciul religios a durat de la oarele 6—12 a. m. după care parte din public s’a retras la Anhondaric și parte pe la chiliile unde erau invitați, spre a dejuna După amiază cu toți și-au dat intîlnire in incîntătoarea poiană situată in centrul pădurei care incunjoară monastirea. Nimic mai plăcut nu este decît a te vedea in mijlocul unei păduri inconjurat de arbori trecuți și falnici, cu umbra lor adîncă, al căror vîrf îndreptat spre cer, par a te face atent asupra creatorului lor. Pretutindeni era numai chef și veselie ; mai multe muzici intonau fel de fel de cîntece care mai de care mai frumoase. Animația ce domnește e de nedescris. Din numeroasa mulțime ce a asistat din Botoșani, am observat pe : D-na col. Paciurea, D-na căpitan Ioanițu, d-na căp. Ștefanovici, d-na Beleik, d-na Argenti, d-na V. Sibila, d-na Eug. Simionescu, d-na Iacobanu, d-na Emanoil, d-na Vasiliu, d-na Pavlov, D-na Pisoschi, d-na Troteanu, (Stîncești), d-na S. Georgescu, d-na Tăzlăoanu, d-na Codrea, d-na Huiban, d-na Popovici, d-na Gulea, d-na Cozleschi. Buchetul de domnișoare era compus din: D-rele Enacovici, d șoara lonjanschi, d-ra Emanoil, d-ra Gobzac, d-rele Luța și Speranța Botez, d-ra E. Răileanu (Stîncești) d-rele Aurelia și Mița Cristescu, d-ra Obreja, d-rele *Nicolau, d-ra Tăzlăoanu, d-ra Ionescu, etc. Această animată petrecere ar fi durat incă noaptea tîrziu, dacă o bară de ploaie, ce a căzut la oarele 8 seara n’ar fi imprăștiat lumea. IONEL Intrada sft. Teodor astă noapte declarinduse un început de incendiu la casele cu No. 22, datorită numemeroșilor vecini care au sosit in ajutor, incendiul a fost localizat cu desăvârșire. O Dl. Medic veterinar Buzinchian a confiscat din piața Halei de la băcănia d-lui Herman Lohman mai multe mezeluri găsindu-le aproape in putrefacție.O Eri a fost adus la parchet individul I. Ferariu, monstrul criminal din comuna Belcești care a deflorat pe fetita Profira a Ilenei. O Eri a fost chemat la parchet și’n urmă puși in libertate Moise Leizer și Berta Leizer, inculpați că ar fi aruncat in stradă un copilaș de șase luni. Peste 10 zile se va ține o licitație pentru darea in explorare a unei serii de 80 păduri ale statului. Licitația se va ține la Craiova, București, Focșani și Iași. Azi zece curent se va ține licitație la ministerul de dom*enii și la Iași pentru darea in exploatare a 180 păduri.X O știre sosită in Iași anunță că Noak* fostul director a*l Băncei Agricole din localitate, care a delapidat o sumă însemnată de la acea bancă s’ar fi aflînd in New-York unde a deschis o hală de bere, intr’un cartier locuit de armeni. De arendat sau de vînzare la fosta Pcxi stin • din județul Suceava in depărtare de 1 jum.oara de gara Heci-Lespezi și 2 care de Fălticeni, in întindere de 422 fălci din care 320 fălci arătură, 80 fălci fănaț și 22 fălci, conținând două iazuri cu pește și raci, înzestrată cu acarete foarte bune, se vinde de veci, sau se dă in arendă cu incepere de la 23 Aprilie 1900. Arendașul poate de pe acuma începe arătura de toamnă avînd 90 fălci bătătura, din care 25 fălci bătătură de 2 ani. Doritorii sunt rugați a se adresa pentru orice informații la subscrisul in orașul Fălticeni strada Stefan cel mare No. 25. Condițiile pentru vînzare cît și pentru arendare foarte favorabile. 1. Cernătescu. mmmmmmmmmgB E fflsmsmssmmmmmmg&mL «»mp»TM III«. ••jf.'f. .• *?*•. •■•>¥.- -.4 --•»• •'?--•* '.vi' 1. a* ^ •.•'• <■ ». .* t-v-i*vv •#■?•./ '>•...* ■*. +r JP..'V. '% » Apa minerală naturală, tonic-digestivă, reconstituantă AücNIA—DYPEPSIA —DIABETUL De 4 secole isvorul Saint-Liger la £o agues este cel mai universal apreciat de către de toți Cea mai bună dintre apele purgative EVENIMENTUL X Posta Redacției Ionel. Botoșani. Mulțumesc. Mai trimete. Silueta n’am primit’o. Rubrica cAlatorilor Sosiți in Iași HOTEL TRAIAN S. Unreich București, M. Popovici T.Ocna, T. Ștefănescu Tg.Ocna, G. Greceanu București, S. Hafner, Botoșani, H. Costinel Verești, I. Paladi Ungheni, A. Cerbureanu București, M-me Rosinon Folticeni. « In urma unui denunț, d-nul Tache Ionescu a comunicat telegrafic părintelui Pavel Savin directorului Seminarului, de a interveni pe lîngâ comisiunea examinătoare a elevilor pregătiți în particular, de la Liceul Național de a exclude pe trei elevi ai seminarului, denunțați că s’ar fi prezentat ca pregătiți , în particular contrar regulamentului. Se știe că mai înainte vreme iera permis elevilor de la seminari a se prezenta ca pregătiți în particular, pentru a putea dobândi diploma de bacalauriat, ca în cazul cînd n’ar avea aptitudini pentru cariera preoțească, să poată continua studiile în vederea înbrățișerei unei alte cariere. Mîini vom da numele acestor elevi. X Cite boli nu s’ar evita luîndu-se mica precauțiune de a bea dimineață din cînd în cînd un mic pahar de bordeaux cu apa CARABANA. X T Următorii elevi: Gheorghe Hasnaș din clasa a IV, Petrica din cl. V,declarați conform noului regulament de repetenți, au fost admiși de direcția Liceului Național a intra în examene. Aseară a fost prins de către sergentul din punctu Trg. Cucu, soldatul dezertor N. Mihalachi din Reg. IV roșiori, tocmai în momentul cînd voia să vîndă niște efecte militare. Corespondentul nostru din Huși ne comunică că iicindu-se o neînțelegere de la niște frînațe între I. Draican și unchiul seu I. Palade, din com.* Hoceni la un moment dat cearta inasprindu - se, I. Drabcanu punînd mîna pe un topor i-a aplicat în creștet o lovitură atît de puternică încît nenorocitul bătrîn după o agonie de cîteva ore a încetat din viață. Nenorocitul bătrîn în ultimul moment a rugat să i se aducă nepotul pentru alerta de cele ce i-a pricinuit.O Asta dimineață pe la orele 5 un X necunoscut văzînd o fereastră deschisă la casele locuite de d-nul d. Devia Rainhart din str. Labirint, s’a introdus cu multă precauțiune într’o odaie topilindu-se după o canapea. Necunoscutul care după cît ni se spune fara spoit pe față, — asigurîndu-se că nu-i nimenea curățit frumușel, tot ce a găsit, luînd între altele numeroase argintării. Cînd necunoscutul începuse acum a opera la deschiderea unui saltar deodată locatarii din odaia d’alături auzind zgomot intră in odaie... Surprins și buimăcit misteriosul hoț ca fulgerul a sărit pe fereastră dispărînd. Se crede că acest furi e tot acel care a făcut zilele trecute mai multe mici prădăciuni pe strada Socola. S’a luat toate măsurile pentru prinderea îndrăznețului hoț. D-ra Popa cum trecea eri pe str. Procopie un bine repetîndu-se din fundul unei curți, a mușcat-o grav de piciorul drept. x D-nul I. L. Caragiale, eminentul nostru scriitor, depunînd eri jurămîntul, și-a ocupat funcțiunea de registrator general al Regiei monopolurilor Statului,• Eris a trimes rectorilor celor două universități din București și Iași cererea d-lui Immervol pentru catedra de clinica infantilă din Iași. fr* Direcțiunea căilor ferate, in urma intervenției ministrului de domenii, a admis o scădere de 25 la sută la tariful deja scăzut pentru vite expediate in vagoane cu un cat și 2 caturi. Noul arhiereu Botoșăneanul, profitând de faptul că I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei se află in Capitală, i-a adresat o cerere prin care îl roagă să aprobe ca hirotonisirea P. S. S. in rangul de arhiereu să se facă aici in Capitală. . . X Alegerile pentru Camera de comerț din Capitală au fost confirmate ori de cătră d. ministru al domeniilor N. Fleva.O n 1899 Universitare - Următorii d-ni studenți au trecut examenele la următoarele cursuri: Economia Politică : d-nii P. Agajean V. Iamandi, D. Jurescu, V. Verdeanu. Drept Penal d-nn Floreș, V. Iamandi și Jurescu. La 18 Iunie va incepe la facultatea de medicină examenele practice la Botanică la dl profesor L. Cosmovici. La 19 vor începe examenele practice la Zoologie, tot la dl profesor L. Cosmovici. Marți la ora 4 au mai trecut următorii dni studenți examenele, la următoarele cursuri : — Drept penal d-nii Balamaci. Economia Politică d-nii B. Iosefson, I. Manolescu, Gh. Rîșcanu, C. Gheorghiu. — Procedura Penală d-nii Sorescu, V. Iamandi și Floareș. Astăzi vor da următorii : — Procedura Penală d-nii I. Cuparencu, S. T. P. Georgescu, C. Brăescu I. Cristofor. — Drept Penal d-nii Gr. Suțu, A. Comarnescu, O. Huber, I. Vameș, E. C. Aslan, A. Vizanti. • Drept comercial d. Ed. Racovitz Drept Constituțional d-nii D. I. Constantinescu și A. Thiron. Drept inter public dl P. Rîșcanu. Economia Politică d-nii Julius Velciu, A. Lepadatu, A. Vizanti, C. Pracalea, C. Menciu. Drept administrativ d-nii V. Stăuceanu și V. Negroponte. Procedura penală d-nii C. Stavilă, E. Costin, Agagean, E. Motăș, C. Leon, C. Groholschy. Drept Roman II, dl Gh. Pandele. Procedura civilă d-nii D. Tomida, M. Burada. A.O Revoluția de la Slatina NOI AM.ANUNȚE Victimele răscoalei Iată lista oficială a morților, răniților și arestaților in urma sîngeroaselor tulburări din Slatina: Morți Costache Nae Gurănescu de 25 ani din Slatina, suburbia Clocociov, Stoica Ion Frunză de 24 ani, Toma Cărtojanu de 60 ani, Maxim Gheorghe Duțu de 40 ani, Ștefan Radu soldat cu schimbul de 23 ani, Ion Niță Andrian de 33 ani, Marin Gugiu de 37 ani, Dancu Nicolae de 25 de ani, Gheorghe Ilie Domiță de 41 de ani. Mai sunt incă cinci morți, a căror identitate nu s’a stabilit incă. Numărul total al morților este 14. Răniții Gh. Radu Ciobariu, Ilie Borzogan, Mitrache Stancu Negrescu, Militaru Dumitru, Costică I. Mereanu, Ilie Gugiu, Ion Nicolae, Ion Gh. Ilie, Florea Pătru. La unul din răniți nu se poate stabili identitatea deoarece nu poate vorbi. Prin urmare numărul răniților aflați in spitalul din Slatina se urcă la zece: colonel Dobriceanu și Alexandru Iliescu. D. Nenițescu este asistat de d. Ștefu, procuror general și Ionescu procuror. Ancheta continuă. Anton Bacalbașa Lumea de aici e foarte emoționată din cauza evenimentelor petrecute. Procurorul local instruește pe sătenii răsvrătiți. Arestații declară că Bogdan-Pitești, în turneurile sale electorale, s’a dat drept, fiul domnitorului Cuza și le-a făgăduit că le va da pămînt grație ajutorului Rusiei. In momentul de față liniștea domnește pretutindeni. Nimic nou nu se semnalează. Țăranii par dispuși a nu mai reîncepe. Anton Bacalbașa Arestații Iată acum și numele instigatorilor arestați, că: Ion Constantin, Marin Dumitru CușGheorghe Costea, Ion Ciocazan, Preotul R. Prisiceanu și soția sa Maria, Radu Nae și Carol Maistru din Austria. Până aseară au fost arestați 8 instigatori. Arestarea d-lor Bogdan-Pitești și Camil Dumitrescu D. prim-procuror al Capitalei a primit aseară de la d. procuror din Slatina două mandate de arestare Împotriva d-lor Bogdan-Pitești și Camil Dumitrescu. Observând că mandatele nu sunt complecte ca formă, d. prim-procuror de acolo să le complecteze și azi să i-le Înapoieze.♦ Poliția, informată despre sosirea acestor două mandate a trimis agenți să dea de urma d-lor Bogdan și Dumitrescu pentru că atunci cînd primul procuror ’i va cere să’i poată da in grabă. Pe Bogdan-Pitești agenții l’au găsit acasă, bolnav in pat. Pe Camil Dumitrescu l’au căutat in toate părțile și nu l’au putut găsi. Din informațiunile culese de poliție Camil Dumitrescu, prevăzînd că va fi arestat, a fugit din Capitală in ziua precedentă. Unde s’a dus nu se știe. Anchetele de la Slatina Dl. Anton Bacalbașa, directorul Dreptăței ne telegrafiază următoarele : D. Nenițescu, secretarul general al ministerului de interne, a început ancheta cerută de ocultiști asupra alegerei colegiului I de deputați: D-nii Tache Protopopescu, Costică Iliescu, Dim. Brătianu și d-na Mița Trandafirescu nu s’au prezentat spre a susține acuzațiunile cuprinse in telegramele ce au adresat M. S. Regelui și d-lui ministru de interne. Răspund la întrebările d-lui Nenițescu numai d-nii doctor Stăncescu, Bogdan-Pitești Din TIMPUL: Mai putem adaoga următoarele amănunte pozitive : Din rapoartele oficiale ale polițiilor din Paris și din Geneva resultau că în Aprilie 1891 judecătorul de instrucție din Geneva a lansat un mandat de arestare în contra lui Bogdan-Pitești pentru delictul de escrocherie. In 10 Iulie 1894, in urma unei plîngeri colective a mai multor negustori păcăliți pentru suma de vr’o 5000 lei, s’a lansat un nou mandat de arestare in contra lui Bogdan-Pitești, care a fost arestat la Paris. Guvernul elvețian a cerut estrădarea lui Bogdan-Pitești, insă familia acestuia despăgubind pe victime, acestea și-au retras plângerea. Bogdan-Pitești a fost pănă acum expulzat din Belgia, din Elveția și din Franța pentru anarhism. A fost implicat in afacerea anarhistului Vaillant, insă nefiind probe suficiente in contra sa a putut scapa. Intr’un act oficial al departamentului de justiție și de poliție din Geneva găsim următoarea concluzie in privința lui Bogdan-Pitești: „Somme toute, Bogdan est un escroc, double d’un anarchiste.“ ♦ * * D. G. Cantacuzino primul ministru și ministru de interne, a fost primit azi in audiență de M. S. Regele, căruia i-a făcut un amănunțit raport asupra răscoalei de la Slatina. Săteni Răniți Cetimi in Drapelul. Soldații călăreți in timpul cînd au șarjat pe țărani la o distanța de 8 kilometrii au făcut multe victime. Sunt o mulțime de țărani prin sate cu narsurile tăiate, cu răni grave pe cap și pe corp făcute cu sabia. Ancheta ar trebui să se întindă și asupra acestui punct. Aflăm cu plăcere că tinerii noștri concetuțari Ioan și Ilii Rotbard au trecut cu un strălucit succes licența in farmacie." După cum am anunțat cei dintâi, in urma hotărirei dlui ministru de război, Brigada de roșiori care a făcut diverse manevre pe șesurile din imprejurimele Iașului, astăzi va părăsi orașul nostru, pentru ași lua reședința la Bârlad. Primul regiment va pleca la ora 2, iar secundul la ora 3 și jumătate. EPITROPIA GENERALA Casei Spit si Ospic. sft Spirite Face cunoscut că în ziua de 25 Iunie a. c. ora 2 p. m. se va ține în camera acestei Epitropii licitație publică orală pentru darea în antreprisă a aprovisionărei cu carnea necesară spitalelor și ospiciilor din Iași pendinte de această casă pe timp de un an cu începere de la data aprobării definitive a acestei furnisări. Concurenții sunt invitați a se presenta în acea zi însoțiți de o garanție provisorie in sumă de una mie lei în numerar sau efecte. Ori ce informațiuni și condițiuni se pot vedea și liîa în orice zi de lucru în cancelaria Epitropiei servit liciul administrativ. No. 3835 5 Iunie 1899. G. G. Stere ADVOCAT S’a mutat. Str. Vovidenia No. 1 (Casele D-rului Rosenthal). De arendat S’ul“1 A se adresa la D-na P. Gane str. Carol 27 Iași. r PROPRIETATEA STATULUI PRANOXIS VICHY Cumptrind « PASTILLE de VICHY« observați a le lua numai fiind presantate în cutii de tinichea și cu un plumb de garanție purtând marca « VICHY ». Epitropii Spitalului Israelit HiUiyadi JalMid din Iași. Se aduce la cunosciință generală că in ziua de 27 curente ora 3 p. m. se va ține in cancelaria acestui spital str. alba 43 licitațiune pentru aprovizionare a 30—35 stînjeni lemne de loc calitatea fag și carpăn. Concurenții pentru a fi admiși la licitație vor depune pănă la ziua licitației done palme lemn ca mustră , garanție de 400 (patru sute) lei in efecte. Oferte vor fi sigilate. Caetul de Sarcină se poate vede in cancelaria spitalului in fiecare zi intre orele 9 și 12 dim. "Iași 8 Iunie 1890 De vinzare maculaturi la Tipogr. „Evenimentul“ Cea mai sigură, cea mai eficace și cea mai plăcuta din APELE PURGATIVE. -REPUTAȚIUNE UNIVERSAL/ Aprobată de Academia de medicină din Paris, de cătră Liebig, Bun Franesius. Autorizată de guvern. Unica după aprecierile numeroaselor celebrități în medicină din Franci și străinătate. A se feri de contrafaceri Rugăm a se cere ca toate etichetele și dopurile să nu poarte MEDIC ȘI CHIRURG Doctor L .GHELERTER are onoare a anunța că s’a stabilit in acest oraș str. Primăriei 13 lingă „Pomul Verde“ Și dă consultațiuni in toate zilele de la 8-10 dim. *și 2-4 p. m. Pentru săraci Consultații gratuite, 4