Evenimentul, iulie-septembrie 1899 (Anul 7, nr. 1854-1926)
1899-07-01 / nr. 1853 (1854)
ANUL al vn-lea No. 1853 ■ ..................................... .............. .....—I I mi mnmmimi ABONAMENTE: înainte pe un an . . . . ., „ 6 luni ... „ „ 3 luni .... In strainatate un an . . . Un număr În bani REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUSNEANU No. 44 a Iași Lei 24 12 V * -< n ß „ GG UN NUMĂR 10 BANI .... QWgr-^ *^8^gg^^M^^TOWWCT»TOflniWIW^g«E^^^^^^g<^i|||g^Bg8Ba»gWWaB»WmaHCTarnMZCTa8WB«BBI I j ZIAR COTIDIAN JOI 1 IULIE 1899 Anunciuri, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lui 4 ” »» ^ » » „ 2 •» "• 111 „ „ „ 50 » . IV .. .. f>K Manuscriturile vechi nu se inopilesc In număr vechi 60 bani»* A ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA CATUL liu ■iiiinimii iii inni I unii i mm i imiiiii •i'Tii'mir[''iiii''iTTifri T'ini Triii]rr'Ti UN RĂSPUNS In chestia taxei farmaceutice „Universul“ de la 27 Iunie a. c. conține in coloanele primei pagine sub titlul Farmaciștii și Draguiștii, o chestie, acea a taxei farmaceutice, care daca nu ar fi bine lămurită și ar remăne așa cum autorul acelui articol a binevoit a debita, desigur că corpul farmaciștilor din țară și mai cu seamă a celor cu farmacii ce funcționează pe piață, ar trebui să treacă in fața opiniei publice drept spoliatori care sub ochii autorităților, ba mai mult incă sub chiar scutul legei spoliază pe cei ce au nenorocirea să consume medicamente. Nu invinuesc ziarul, dar pe autorul anonim acelui articol. Ca să scrii un articol de gazetă astăzi nu însemnează nimic, greul este ca scriind să nu te servești cu pana din al cărui virf să curgă pasiunea, interesul personal, și in cele din urmă chiar venin. Pentru cel mai naiv care ar fi citit articolul in chetie a putut constata sau necompetența de ași da seamă de ceia ce însemnează taxa farmaceutică, sau dacă a fost nu putința de a cunoaște, apoi fără cel mai mic scrupul ’și-a dat drumul pasiunei, căci ce altceva l’a condus la la afirmațiunele cele mai lipsite de judiciositate ca să nu zic incă stupide. De obiceiu cei lași și poltroni din ascunzătoare ’și îndreaptă loviturile, ca sub scutul întunericului să nu se poată observa dacă pe obraz au paloarea sau roșața. Cînd cineva are curajul să afirme un ce, să iasă la lumină să discute fățiș dar nu ocult. Așa stimabile Doctor (după cum ai subscris articolul in chestie) e și la iveală, punere in fața celor pe care cu atîta nerușinare cauți ai descredita in fața odiniei publice, arată de cine ești ca să știm cu cine perdem timpul astaa vorba, și pentru ca să te scot din ascunzătoarea in care stai, voiu arata ce este farmacistul și taxa farmaceutică. Trebue să știm o dată pentru totdeauna că dacă farmacistul primește monedă in schimbul medicamentelor date unui client este identic și perfect egal cu moneda ce primește dentistul pentru scoaterea unui dinte sau prepararea unei denture, cu moneda ce primește medicul in schimbul unei consultații cînd nu dă un schimb decît un petic de hîrtie scris și cîteodată nici pe acesta; cu moneda ce primește pictorul pentru o pânză zugrăvită; cu moneda ce primește sculptorul pentru o bucată de peatră modelată etc. Și acum binevoește te rog stimabile din ascunzătoare a face o paralelă intre sumele ce încasează fiecare și ceia ce clientul primește in schimb și atunci dacă vei fi de bună credință te vei convinge de ceia ce este farmacist și taxa farmaceutică. Ai zis că „S’ar crede cine știe ce muncă multă trebuie pentru a face o rertă de vreme ce se prețuește așa de mult (0,95; 2,60). De ce nu te întrebi insă cum pentru că Dentistul scoate un dinte o bagatelă de 2 minute, primește 2 sau 4 lei ? Cum și ce muncă pune medicul cănd pentru 5 minute de consultație primește 2, 4, 6 și chiar 10 lei, cănd știut este de oricine că o zi întreagă de muncă se plătește pentru un lucrător de la 1 leu jum. până la 6 lei (meșterul). Cum și pentru ce un tablou de pictură se plătește cu 100 lei 500 lei, 1000 lei și chiar 5000 lei cănd pentru asemenea sumă se poate clădi o casă unde o vară întreagă muncesc 2000 lucrători ? Dacă nu’ți faci aceste întrebări și cu drept cuvînt, apoi nu vezi cătă stupiditate este in afirmațiunea, că este colosala diferență de la costul materii brute și pănă la medicamentul preparat cănd farmacistul sub scutul legii primește 1 leu sau 2 pentru ca a lucrat o receptă ? Ce este farmacistul un simplu vînzător de drogue care să văndă materii preparate după regule anume pretinse de știință și să aibă un beneficiu de 10 30% din costul lor brut ? Cănd cismarul nu te surprinde că pe o pereche de încălțăminte a cărei materie brută costă 8 lei îți încasează 20 și chiar 25 lei. Mai inainte de a termina fiindcă fiu să nu fiu prea lung, recomand autorului in chestie a ține socoteală de anii de studiu a farmacistului, de diploma sa și de respunderea sa , in afară de cheltuelile de administrație și întreținere a farmaciei sale și dacă avănd toate acestea in vedere va mai susține cu ușurință cele publicate in „Universul“ de la 27 Iunie îl voiu ruga incă odată să iasă la lumina aducând cu sine și acel intreg dosar cu dovezile materiale de pacatele farmaciștilor, ce pretinde ce posedă și cu care a avut grijă a ne amenința, crezând că pe căt dânsul e de laș pe atăt corpul farmaciștilor ar putea fi fricoși. Nu cu amenințări stimabile, ci cu argumente se poate lămuri o chestie de orice natură și cu atăt mai mult e cea a taxei farmaceutice. Atât deocamdată. TEL. JELLE A Farmacist SERBAREA Palatul Evenimentului Cu pași repezi mergem spre realizarea acelei mari ibunătățiri de care se va putea făli Evenimentul, acela de a avea palatul seu propriu. Deja Evenimentul posedă un local de redacție, care poate rivaliza cu localurile de redacție cele mai perfecționate, dar nu-i localul seu propriu. Trebuie ca Evenimentul să îndeplinească și această ultimă îmbunătățire, trebuie să fie instalat in palatul seu, in casa sa. Vom ridica dar un palat al Evenimentului, unde va fi instalat exclusiv Evenimentul, cu redacția sa, cu administrația și tip grafia sa. Această clădire va cuprinde in corpul seu și o sală de concerte și spectacole, care cu un preț modest va fi la disposiția publicului. Modalitatea Prin cetitorii sei Evenimentul s’a ridicat și a isbutit să fie azi cel mai răspîndit ziar din Moldova, mulțumită constanței cetitorilor sei, Evenimentul își are azi existența asigurată și a putut să realiseze atâtea îmbunătățiri, așa ca să devie un ziar modern in toată înalta concepțiune a cuvântului. Cu ajutorul cetitorilor noștri ne am gândit să realisăm și marea inbunătățire de care vorbim mai sus. Obligațiunile Evenimentului. Pentru a cimenta și mai mult legăturele intre Evenimentul și cetitorii mei, și a face cu putință fiecăruia de a participa nu numai fără risic dar incă cu un folos vădit și însemnat, la aceasta operă de propășire a Evenimentului, am crezut ca mijloc mai nimerit crearea de obligațiuni privilegiate a ziarului Evenimentul. Aceste obligațiuni sunt rambursurile prin tragerea la sorți in timp de 15 ani, este garantată in insuși proprietatea și toată averea mobilă a ziarului „Evenimentul“ și este transmisbil prin indlasament la ordin. Valoarea obligațiunelor emise va servi exclusiv la îmbunătățirea ziarului și clădirea palatului Evenimentului. Dobinda Aceste obligațiuni comportă o dobândă anuală de 60% plătibilă prin cupoane semestriale la administrația ziarului și in afară de aceasta dă drept la 10 ° C din beneficiarile netto ale ziarului. Această cotă a beneficiarilor, calculată după registrele administrației, va fi distribuită la 15 Februarie, a fiecărui an, la casa ziarului. Folosul Cetitorii noștrii realisează prin urmare un folos indoit. Pe de o parte își asigură un capital care li va aduce o dobîndă însemnată, căci în afară de dobinda de 6%a obligațiunei mai participă cu 30% din beneficiile netto ale ziarului, iar pe de altă parte, ia o parte directă la realizarea Palatului Evenimentului, adecă la realizarea acelei îmbunătățiri pe care fiecare din cetitorii noștri ar dori s-o vadă cu o oră mai înainte * * * Subscripția iedeschisă. Nu ne îndoim de concursul cetitorilor noștri, cari de atîtea ori au dovedit dragostea cu care țin la ziarul lor de predilecțiune, care n’au lăsat să treacă prilej fără a arăta iubirea lor nestrămutată pentru Evenimentul. Numai astfel fiecare va vedea cu ochii sei că „Evenimentul“ remine nedespărțit de orașul său, unde s’a născut, trainis pentru vecie in Iași, apărînd pentru vecie interesele și căușele Iașului și a Moldovei. TRIBUNA LIBERA EV. IMPMITIREI PREMIILOR II ani de cînd părăsind Iașul, a făcut ocolul intregei Românii și abia de la Crăciun s’a reîntors din nou in Iași. Particular: Frumoasa mea iubită-i cîntăreață și a fost bolnavă la Sft. Spiridon 4 luni. Și mai particular: Cînd voi muri, știu că n’are să-mi pară rău, căci am trăit cum am voit zice ea. E de o inteligență și cultură superioară. SILLY. REPORTAUII De la consiliul de război Condamnarea Sub loc. Artenie și locot. Corp. Desbaterele proceselor. - Interogatorile -Rechizitoarele apararei - Derberarca.Hotărîrile. Alaltaeri Luni 28 Iunie, consiliul de resboi din localitate, compus din dl. colonel Petru Stamatopol președinte, maiorii Văitoianu și Tarnoschi și căpitănii Stoianovici și Dragulănescu ca membri au judecat procesele d-lor Sub- Locot. de rezervă Victor Artenie din reg. 12 Cantemir și Locot. de administrație Carp Mihail din Reg. 11 Siret Ministerul public era representat prin dl. Căpitan Chirculescu comisar regal și grefer dl. Poroineanu. La ora 2 p. m. se incep desbaterile procesului dl. Sub Locot in rezervă Victor Artenie dat in judecată pentru faptul de substragere de la datoriile militare, acea de a participa la manevrele din toamna trecută. Dl. Sub-Socot Artenie se apără zicând astă-vară am fost numit ca comptabil la băile Lacu- Sarat de acolo am trimes o cerere depositului de recrutare din Bârlad prin care V am avizat că orice ordine se mi-se trimeată la părintele meu in Barlad și că ordinul de chemare pentru manevre nu Va primit la timp spre a participa la manevre, deci dînsul nu s’a substras intenționat de la datoria sa. Dl Căpitan Chirculescu comisarul regesc in rechizitorul seu arată că sub Socot Artenie cu intenție s’a substras de la manevre, cetind consiliului procesele verbale ale agenților polițienești din capitală cari i-l căutau spre ai da ordinul de chemare la manevră. Apararea representată prin dl Căpitan Gărlea printr’o expunere destul de clară arată consiliului că acuzatului nu i se poate atribui faptul de nesupunere deoarece n’a știut timpul cănd să se prezinte la corp, vina e a șefului depozitului de recrutare care in această ocazie a aratat o nepăsare și trândăvie fenomenală cu toate că avea cerirea sub Socot Artenie că toate ordinele privitoare la el se i se trimeată părintelui seu in Bârlad care e și confesorul reg. 12 Cantemir. Consiliul după o deliberare de 40 minunte condamnă pe sub Socot in rezervă Victor Artenie la una lună inchisoare. Procesul Socot. Carp Mihail La ora 4 jump. m. consiliul incepe desbaterele procesului Socot. de administrație Carp Mihail dat in judecată din ordinul ministrului de resboi pentru neplata sumei de 25 mii lei datoria incă din anul 1897 pentru care numitul fusese dat judecatei și achitat cum și pentru faptul de abuz de autoritate cu niște soldați. Locot. Carp se apără înaintea consiliului că faptul pentru care e tras înaintea consiliului a fost judecat și achitat in 1897 presentînd mai mute acte de nevinovăție. Dl. comisar regesc Cap. Chirculescu in rechisitorul seu aproape de 3 sferturi de oră susține vinovăția lui Carp in materie de drept cerînd condamnarea acuzatului. Apararea era representantă prin d-nn capitan Mihail și Dimitriu din reg. 13 Stefan cel Mare. Dl. căpitan Mihail cel dintâi care a luat cuvântul zice : Nici odată in viața mea, n’am încercat să apăr pe un acuzat de drept, in cazul de față cetind voluminosul dosar al camaradului meu loct. Carp am remas cu drept cuvînt surprins că fapta pentru care e tradus azi înaintea onor. Consiliul a fost deja judecată și achitat incă din 1897. Dl. cap. Mihail arată că cu aceasta s’ar imputa mult consiliului de război care a judecat pe Carp la 1897 Dl. Mihail protestează contra dârei in judecată de oarece nu e vinovat și cere achitarea inculpatului. Cuvîntarea d-lui căp. Mihail a fost plin de vervă. Dl. Căpitan Dimitriu al 2-lea apărător al inculpatului, printr’ pledoarie admirabilă face istoricul acestui nenorocit proces pe tema de drept. Pledoarea d-lui Căp. Dimitriu n’a fost de căt un curs magistral in materie de drept și care din cauza lipsei de spațiu cu regret sunt nevoit ai dacăt se poate de restrâns. Ca și colegul seu căp. Mihail, dl Dimitriu zice că faptul pezentat azi înaintea consiliului de războiu e cu totul straniu și nu cred să se fi prezentat vre odată înaintea justiției militare sau civile, pentru un fapt deja judecat și achitat. Probele de desculpabilitate aduse de aparare se credea la siguranță achitarea lui Carp. La ora 5 jum. . m. consiliul intră in deliberare și după 30 minute pronunță următorul verdict: In numele M. S. Regelui etc. consiliul cu 3 voturi contra 2 achită pe Corp de faptul de abuz de putere și cu 3 voturi pentru și 2 contra îl condamnă la 5 luni închisoare și 2 mii lei amendă pentru faptul de înșelăciune Hotărârea a produs o penibilă impresie intre of ceri. ____ Sesiunea Consiliului Comunal Iunie 28.. Intăia ședință. Aspectul Sălii. Un proces. Baia comunală. Vechi, inscripțiuni. Baia Ura ful extraordina.. Credite suplementare. Budgetul de pensiuni. Se intăia ședință a noului consiliu comunal. In sală multă lume, obicinuita cari au dar averi la comună, cetățeni și curioșii cari nu lipsesc nici o dată. O plăcută surprisă : prezența d-lui Dim. Greceanu, prefect de județ, căruia legea comunalii acordă drepturi mari de privighere asupra intereselor comunei. D. Greceanu are avantagiul ca fost consilier, de a cunoaște nevoile comunei. La ora 8.30 consilierii își ocupă locurile. Sunt prezenți d-nii Bădărău, Mavrodi, dr. Filipescu, Grigoriu, preotul Vasiliu, Brandia, dr. Cusiano, Maximovici, Daraban, Ștefănescu, Petrescu, căpitan Costăchescu, Christofor, D. Al. A. Bădărău, primarele declară ședința deschisă. Instantaneu Noul primar al Iașului și-a făcut studiile in Iași și le-a complectat la Paris. A debutat prin a colabora la „Dacia Viitoare“, prima revistă socialistă scrisă in limba romina. întors in Iași și-a creat curînd o posițiune distingîndu-se ca profesor și avoct. Intrimul Panu găsi un discipol devotat al principiilor radicale, și amindoi au luat parte la multe lupte electorale și de principii cu mult succes. ..Radicalul I a fost cel dintăiu ziar politic militant in Iași, dirijat de d Bădărău. Ziarul apărea Sîmbătă noapte și de multe ori redacția aștepta noaptea întreagă primul articol ce'l trimetea d. Bădărău, era greu până ce scria, dar articolul apărut provoca in totdeauna un succes eclatant. Fuziunea ,cu conservatorii a găsit in d. Bădărău un, partizan sincer și devotat. Procesul Filostrat Cetitorii noștri cunosc peripețiile acestui proces. Pentru a întocmi o grădiniță in strada Cișmeaua-Păcurari, foasta administrație ocupase cu samavolnicie un loc al d-nei Filostrat. În proces se naște și tribunalul acordă d-nei Filostrat cîștig de causă. Se vorba acuma de a se face apel. Consiliul admite apelul și admite in acelaș timp și propunerea d-lui Petrescu, ca in mod subsidiar avocatul comunei să ceară ca d-na Filostrat să fie condemnată a rambursa comunei cheltuelile făcute cu amenajarea locului. Baia Comunală D. Bădărău lămurește consiliul asupra stărei in care să găsește azi baia comunală. Toată lumea se plînge de reaua ei administrațiune și cu toate acestea sunt funcționari mulți plătiți cu lefuri grase. In cele nouă luni de funcționare, baia a produs comunei un deficit de 26.479 lei. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, administrația s’a gîndit să dea baia in arendă și atunci pe lîngă că se va aduce un venit comunei, apoi și baia va fi bine administrată, căci oricită bunăvoință ar avea comuna, ea nu poate face gospodăria băiei. D-sa pune chestia in desbaterea consiliului. D. Mavrodi complectează, cele zise. Pentru a da in exploatare baia, va trebui negreșit să garantăm o cantitate de apă și ne-am gîndit la aceasta. Pe lîngă cei 40 metri cubi de apă de S 3 lupte - FRUMOASA - Ii zic așa, mult mîndrei și neîntrecutei mele iubite, pentru că acest nume i se potrivește mult mai bine decît numele Marie, pe care ’1 poartă. In înlănțuirea acestor rînduri nu voi ști să spun alt despre frumoasa Marie, decît că i este una dintre cele mai cunoscute din Iași. Numele ei acum vre-o cîțiva ani, a făcut să tremure multe inimi și multe suflete le-a aruncat in truda și sbuciumul iubirei. Ii blondă.—Părul lung, bogat și mai fin și moale decît mătasa. Fruntea mare bombată, proeminența ei arată celor ce o văd pentru întâia oară o figură inteligentă și serioasă, una din acele rare și ideale făpturi. Are ochii mari, inteligenți, scînteetori; figura rotunjoară, tenul alb, iar gura frumoasei Mariei este cea mai mîndră din lume. Buze roșii cărnoase, ferbinți, umede pururi, ascund cel mai frumos juvaer din lume cele mai prețioase mărgăritare, înaltă, bine făcută, ea răsare privirilor in splendoarea frumuseței sale ca și o statue de Phidias representînd Frumuseța, Cochetăria și Desevîrșirea. A voiajat foarte mult. In viața ei a suferit mult, mult, dar firea ei blajină și îngăduitoare a știut in totdeauna să tăinuiască acelor cari o imprejuniít cu durerile din inima ei, și intr’un suspin să-și înece jalea. £Wl9mi m* «nicewanssfc«*•w^vaáKwt**■ *>w v «*?«■• (Slociași luptă Cînd adîncită n gânduri privesc in veacuri duse In veacuri ce peritau ca norii deși de fum Ce stând ascunși sub ierna atîtor’ vremi a 111 . . . puse in brasda veșniciei sapulu..e-au ast drum. Mă văd cu zeci de veacuri in urmă printre • ... lume r.? Cífar astăzi setea de aur a muncit Vad lupta intre neamuri ce să-și cîștige un nume Lupan cu singe drumul spre tronul aurit. Văd cum dreptatea incă din vremurile acele Strivită sub piciorul minciunei ’n veci a fost Cum razeleri de aur căzînd pe frunți rebele Prin curceni și’nchisoare găsit'a adăpost. Și azi deși departe de acele timpuri care A veșniciei mare de mult le-a înghițit Acelaș nor de plângeri se ’nalță 'ndepârtare Acelea năzuințe și lupte’n infinit. ' ’ MARIA POPESCU. Dramele zilei. OdesnMejde. O tînără fetiță rusă, din Nijni Novgorod anume Dania Fiodoroviia in etate de 16 ani, speriindu-se acum vre-o două luni in urmă, din pricina unui incendiu isbucnit in casa lor, și a cărui victimă era să fie bătrîna ei bunică, lașa ce se găsea paralizată, căpătă niște figuri și spasme. Trimisă imediat la spital , se crezu că se va însănătoși. Dar revenindu-i acesele acum o sâptămînă, desnădăjduita copilă se spînzura știind că boala ei este fără leac. LEAR. „FIOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE ASCUNSE XXI. Afacerea din Strada Carolinei — Ba da ! dă ! brusc Laurent , vreau să știu până unde mă va urmări această fatalitate ! Și tremurînd de neliniște, luă metrul și îl aplică pe teacă. — Dar se perfect acelaș lucru ! zise dl Thurier , ce spui ? — O Dumnezeule ! zise Laurent cu un suspin dureros. — Ei bine ! dar ce ai ? Laurent încercase să facă această a doua verificare, dar nu mai avu putere. Respinsese brusc lucrurile care erau pe masă. Dl Thurier le luă și făcu singur celelalte experiențe, reportînd . Și tocmai asta. Vezi? Dar Laurent cufundat și prada unei mari tulburări nu vedea nici nu auzea nimic. — De altfel, adause dl Thurier, este o experiență care va rezuma pe toate acestea, și le va confirma după toate probabilitățile. Iată o bucată de lemn, tăiată in formă de lamă după dimensiunile de mai sus , trebuie prin urmare, să umple exact cavitatea din această teacă. Aceste cuvinte atraseră atenția lui Laurent. Văzu pe judecător făcînd experiența indicată: .lama întreagă pătrunse in teacă și intră fără ca să lase cel mai mic loc. — Ei bine ? ce crezi ? întrebă dl. Thurier. Laurent stătu un moment fără să respundă. — Nu ! zise el in sfîrșit cu glasul stins, nimic nu mă va mai putea minuna de acum inainte. Ce s’a făcut cu pumnalul ? Nu știu, dar mi-l vei înfățișa plin cu sînge, îmi vei dovedi că m’am servit de el, îmi vei aduce marturi care vor declara că m’au văzut săvîrșind crima... ce voiu mai avea de spus ? Totul e cu putință acum. — Astfel, zise dl Thurier, in prezența acestei dovezi nouă, crezi că poți tăgădui și acum? — Negreșit, că tăgăduiesc ! Dacă chiar alte dovezi mai de nepriceput și mai îngrozitoare s’ar rîdica n’ași putea să repet decît că sunt nevinovat. Judecătorul ridică din umeri cu nerăbdare. Da, urmă Laurent, înțeleg să nu dai crezemînt protestărilor mele. — Intr’adevăr, zise dl Thurier se destul de firesc. — Cu toate acestea, nu te întrebi și d-ta cum s’au putut îngrămădi toate aceste dovezi in acest chip ? Cum de se naște cîte una nouă la fiecare pas ? Oh ! îmi vine să nnebunesc. Care ie acel geniu răufăcător, care mă urmărește cu atîta asprime ? — Acela, fără îndoială, care te-a împins să comiți această crimă. — Nu, d-le, nu, n’am făcut eu crima ! strigă Laurent. Ei poftim ! îmi pare că toate aceste împrejurări care mă acuză slăbesc și se distrug prin multiplicitatea lor chiar. Binevoește și gîndește , ași fi interprins, așadar să mă compromit, să las pretutindeni dovezi in potriva mea ?. El ! zise dl Thurier, acesta e cazul tuturor vinovaților. Care ie asasinul, care cînd o dovadă se ridică in contra lui să nu se grăbească să strige : Ași fi trebuit să fiu neghiob ! Dacă ași fi săvîrșit această crimă, n’ași fi lăsat aceste semne sau le-ași fi făcut să dispară ! Ie o fatalitate ! sau mai degrabă aceasta dovedește in favoarea mea ! Cu toate acestea, zise Laurent, vei cuveni că aici sunt niște împrejurări așa de curioase ! Pentru ca să nu vorbim de cît de această din urmă constatare, m’ași fi servit eu de un pumnal, pe care-l posedam de mult, pe care servitorul meu și toți cei care au venit aici l’au văzut prin casă ? — Și pentru ce nu ? era poate mai puțin neghidace decît să cumperi, cu două sau trei zile înaintea crimei o altă armă, negustorul ar fi recunoscut-o. — In cazul acela, n’ași fi lăsat teaca aici, ași fi nimicit-o odată cu pumnalul. — Nu te gîndești chiar la toate Poftim! fiindcă ești pe această cale, nu trebuie să te oprești; aibi curajul de a adăugi aceasta ! Oare ași fi fost eu așa de prost incît să pătrund in grădină cu botinele mele cu riscul de ale roade de zid și de a lăsa urme pe pămînt ? Oare nu m’ași fi slobozit mai intăi de acești bumbi de manșetă, care într’o săritură pot să se scoată așa de ușor și să se peardă ? Și de oarece se zice că servitoarea m’a recunoscut, oare nu m’ași fi deghizat, mascat ? (Va urma). 47