Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)
1902-01-15 / nr. 287
Hedacția și Administrația IA ST STRADĂ LAPUȘNEANU, 44.I**r Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. ApeȘVENIMENTUL I estă conservator Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 36 lei -------Í*---ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rîndul. P. Pallade global. On ipartțiGț Partidul liberal simte nevoe de reorganizare. Un comunicat al „Secolului“ ne face cunoscut că d. Pallade s’a retras din minister ca să organizeze forțele vii ale partidului liberal, pentru strălucitele victorii viitoare (?!). Până acuma militanții colectiviști se lăudau că partidul lor este cel mai mare și mai bine organizat din țară După comunicatul „Secolului“ ar rezulta că erau organizate numai forțele moarte și că de acum urmează să se organizeze cele vii, întrevederea căror evenimente pare, să fi produs în partidul liberal un sentiment atît de puternic, despre nevoia organizărei partidului, încît să iasă din minister omul cu numele căruia îi legate finanțele colectiviste. Parlade pe care liberalii ni’l prezintau până ieri ca stîlpul ministerului, ca omul indispensabil în oricare guvern iberal ? De cînd au venit la putere, fruntașii liberali veșnic s’au plîns de greutatea de a guverna, în împrejurările prin care trecem. eară despre partidul liberal necontenit ni s’a spus că este animat de cel mai riguros spirit de disciplină față cu șefii și de cel mai înalt sentiment de jertfă personală, pentru binele public. De odată însă greutățile de a guverna au dispărut ca prin farmec; chiar dacă jumătate din ministere ar fi vacante, cazul statului ar merge drumul său regulat și de aceea atențiunea tuturor este îndreptată, spre o altă chestie mult mai importantă și mai urgentă : reorganizarea partidului. Natural că în aceste împrejurări un om de puterea de muncă a d-lui Pallade, e pocat să-și risipească activitatea lui într’un minister, care poate merge și cu șefii de serviciu și de aceia s’a retras, ca să se pue pe organizarea partidului, care nu merge singur! data care ar fi curioasa situație a partidului liberal, după părerea redacției „Secolului“ în care s’a concentrat floarea tineretului liberal. Dar contra cui se pregătește partidul liberal cu această nouă organizare ? Contra adversarilor politici, contra partidului conservator! Cum? mai există acel partid conservator, pe care articolele gazetelor liberale și discursurile d-lui Sturdza l’au declarat de atîtea ori mort. Cu alte cuvinte cartelul celor 2 cuscri și cumnați, pentru a distruge partidul conservator, a avut tocmai efectul contrar. Din lupta contra coaliției colectivisto-junimistă, partidul conservatoriera atît de tare, încît d-nul Pallade care e natural să se preocupe de viitorul partiduui mai mult decît d. Sturdza, care știe că își va încheia definitiv activitatea sa politică cu actualul guvern, părăsește cel mai important minister, în ajunul \otărei budgetului ca să iie cu un ceas mai inainte comanda trupelor. D. Pallade ieșit din minister nu rămîne dar un simplu mameluc. Dar este proclamat generalul forțelor vii ale partidului și a început activitatea sa, ca un tactician cunoscut prin convocarea trupelor la... un ceas parlamentar. Până ce va organiza ceva, pe care d. Pallade o are în imaginația sa de viitor șef, d-sa va desorganiza mai întăi ceea ce există. Zilele actualei înjghebări liberale sînt numerate. Partidul conservator va fi nevoit mai curînd decît crede dînsul, să fie succesiunea guvernului liberal. Manifestările politice cari s’au produs de la Septembrie încoace în principalele orașe ale țărei și mai cu samă ultimele alegeri parțiale au dovedit, că partidul conservator n’a perdut timpul. Lupta încordată dusă contra unei coalițiuni monstruoase, a atras spre dînsul marele curente a opiniei publice, contra cărora nici o stavilă nu-i mai poate sta în cale. Va putea lua Pallade partidului conservator, ceea ce i-au dat Sturdza și Carp , simpatia opiniei publice. ? Imposibil. Cine cunoaște psihologia maselor și a curentelor opiniei publice, ușor își poate da sama, că bolnavul Pallade ori va rămîne simplu mameluc, ori se va juca de a generalul forțelor vii ale partidului liberal, nu va putea împedeca triumful apropiat al partidului conservator, mic nu l va abate de la îndeplinirea datoriei sale către țară. Credem că d-nii de la Epoca sunt lămuriți. „Conservatorul“. --------------------KOOOS*----------------Jiri și vis "a văzut în mină o adunare manuscrisă de poezii franceze. După conținutul lor se pare că autorul e un roman, care, după obiceiul multor romîni, scrie— sau scria franțuzește. Am spus scria—căci, probabil, că autorul e mort, înainte de a vă vorbi ceva despre poet sau despre valoarea operei sale, voi cita prima sa bucată: En guise de preface : Je suis brun,—et j'adore et la brune et la blonde, Et j’aime les vieux vins et Ies jeunes baisers, Et Ies olairs diamants qui semblent irrisés Et Ies voyages lointains sur la terre et sur l’onde, Mon amour pour la rime éclatante et profonde, Pour le rhytme des vers qui sonnent, enlacés, Date depuis les ans qui sont deja passés, Du temps de cette enfance oü le beau rire abonde. Je fus précoce Amant, comme eorivain précoce. Imitant Roméo,—moins sa mort atroce,— Je ris et je pleurai d’amour â dix-huit ans Etpuir berqant mon coeur qui s’élance et sucoombe, J'ensevelis eu mots mes reves triomphants,— Tel Romeo couchait Juliette en sa tömbe. Bine a făcut soarta de a secerat așa de timpuriu pe poetul nostru ? Da, nu stau o clipă la îndoială să răspund : da. Admit că spusele sale sunt adevărate, iar nu vorbe, în care reflexul adevărului de-abia se irizează. Dacă așa e, atunci poetul acesta nu mai avea nimic de cerut vieței și viața nu mai avea nimic să-i dea. Corent accio— -------------- Intrtind -KOOODIOOK-S respuns epocei‘‘ yy Voind să se folosească de un interview al d-lui C. Boerescu, în care d-sa ’și-a exprimat părerea personală în chestiunea Olimpicelor. Epoca restă măcește sensul celor zise de d. Boerescu, și vorbește de scuze și de părăsrea campaniei începută de partidul conservator iu această chestiune. Adevărul este astfel : D. C. Boerescu n’a făcut de ele să exprime o opiniune izolată, pe care d-sa o profesează ca jurisconsult de mai mulți ani în chestiunea recunoașteri persoanelor morale străine din partea unui Stat. Această opiniune a fost susținută de eminentul jurisconsult în public și în mai multe rînduri. Era firesc ca d-sa, fiind consecințe ca ideile sale din punctul de vedere juridic, să zică că și un caz special, guvernul liberal a putut să acorde autorizarea prin decret. Este evident că această opiniune ar exclude din partea d-lui Boerescu orice campanie în chestiunea Olimpicelor. Socotim că Epoca va înțelege că n’a avut nici un cuvînt să asemene cazul acesta cu scuzele d-lui Marghiloman și cu atitudinea grupărei junimiste, precum și că nu era loc să vorbească de mijloace demagogice. De altmintrelea, ca să curmăm scurt încercarea organului junimist de a produce confuzie în spirite, repetăm că întrunirea de protestare a partidului conservator, în chestiunea Olimpicelor, va avea loc la 20 ianuarie, în sala Dacia. Comitetul executiv al partidului conservator, când a hotărît să ridice această chestiune, a făcut-o în deplină cunoștință de cauză și au 10 bani—Seria II, An IX, X p. 287. MARTI 15 IANUARIE 1902 nenorociri Soluția, pe care o preconiza domnul Sturdza în chestia financiară nu era o soluție în afară de cugetul omenesc obișnuit. Și altora le venise în minte economii , dacă nu le-au făcut—și, mai ales, în suma cerută de domnul Sturdza e că le-a fost milă de atîțea nenorociți, cari rămîn pe drumuri, fără chip de a-și cîștiga pînea zilnică, în urma suprimării posturilor lor. Le-a fost, de asemenea, grijă ca instituțiunile noastre să nu sufere în urma acestui primitiv chip de a echilibra budgetul. De aceea ambele ramuri conservatoare au căutat soluția în altă direcție, în special Cantacuzino și Take Ionescu au găsit o formulă eclectică, care să cuprindă și economii în sumă citm se puteau face și impozite, cîte se mai puteau impune. D. Sturdza a fost mai hapsin,nemilos, ca un primitiv, care fascinat de o țintă nu mai consideră dacă spre a o atinge nu trece peste cadavre. D-sa s'a ținut de cuvînt și a lăsat pe drumuri o cohortă de nenorociți. Toți am primit sacrificiul în liniște, până și acei nenorociți. Dar se credea că primitivul mânuitor de foarfece se va mulțumi cu această hecatombă. Ne-am înșalat. Domnul Sturdza anunță incă 3,200,000 lei economii, iar comisiunea budgetară este dispusă a face noui economii peste cele prevăzute în proectul de budget, economii pănă la 5 milioane de lei, ce s'ar realiza în parte însemnată asupra budgetului ministerului instrucției și asupra budgetului căilor ferate. Aceasta e prea mult. Dacă tot meșteșugul d-lui Sturdza constă în a tăia din pînea fiecăruia spre a echilibra budgetul, va ajunge un timp cînd nici d-sa nu va mai avea ce tăia, nici oamenii ce mînca. Cetățenii să-l nevoiască a face loc altora, care să dea ală soluție, ce va fi salvarea. JKarcial. Ultima oră DIN LOCALITATE — Ora 4 d. a.— Suntem fericiți să anunțăm cetitorilor noștri că primul nostru articol de fe care Luni va fi scris de ilustrul nostru istoric A. D. Xenopol, care astfel va colabora regulat la ziarul normalX Membrii Consiliului Sanitar al ș* * '’orașului au fost convocați în ședință pentru mline Marți 15 Ianuarie ora 8 seara. La ordinea zilei cite-va chstiuni importante, vJM i se anunță că un funcționar L* 'de la una din instituțiunele noastre știind că două femei au fost condamnate la amenzi s’a prefăcut in agentul fiscal și a încasat acele amenzi. In urmă s’a descoperit lucrul și funcționarul amenințat cu proces a restituit banii. Fostul diacon al capelei române din Baden-Baden, Sf. Sa diaconul Cristofor Diaconescu, actualmente aflător la M-rea Neamț, a dăruit bisericei din comuna Brănești, un rind de vase bisericești de argint masiv poleite cu aur, precum și un charte elegant chivot tot de argint 1/1 Petrov sub- revizor școlar a predat noului director al școalei M. Kogălniceanu, registrele și, borderourile casei de economii școale, registre ce au fost luate în păstrarea revisoratului cu prilejul anchetei făcute contra d-lui G. Țincu. Din urma dorinței exprimate de I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu, întregul cler al catedralei mitropolitane a oficiat cu un deosebit ceremonial In palatul mitropolitan taina sfintelor mosle, pentru îndreptarea și ușurarea suferinelor trupești a octogenarului arhipăsitor al plaiurilor Moldovei și Sucevei. In urmă bătrînul și iubitul nostru prelat, în mijlocul unei profunde emoțiuni a celor de față, a primit sfinta în părtășanie. Bătrînul prelat după ce a declarat că se simte slab de tot, a binecuvînta pe cei de față. Se telegrafiază parchetului cu fata Virvara Dorobăneanu din com. Holboca, născînd un prunc de sex masculin, și fiindu-i rușine de gura atului l’a zugrumat. ^s Muma Vîrvarei împreună cu criminalai au fost arestate. Le ziua de mîine 15 Ianuarie d. Obreja, administratorul domeniilor comunei a fost înlocuit prin d Victor Bejan. Numirea d-lui Bejan este o răsplată pentru faptul că a votat cu colectiviști la alegerile generale, aceasta conform scrisoarei d-lui Neron Lupașcu prefect de Vaslui, care a fost publicată de ziarele Evenimentul și Patriotul. Recomandația d-lui Neron Lupașcu n'a fost suficientă pentru cei de la București, și d. Pennescu a crezut a-l răsplăti dîndu-i o funcție retribuită cu 250 lei lunar. înlocuirea d-lui Obreja a surprins în mod dureros pe toți funcționarii comunei, căci d. Obreja era un funcționar vechiu și absolut cinstit. Comitetul „Soc. cantinelor școlare“ aduce viile sale mulțumiri d-lui V. Vlădoianu propietaru moșiei Cîrjoaia, care a dăruit pentru întreținerea cantinei școlare din com. Cotnari pe fiecare lună 2 strijini de lemne, 400 kilograme porumb și 400 kilograme cartofe. utoritățile din Piatra-N. au cerut prefecturei noastre de județ a aresta pe bătrînul N. Ciobanu, care a fost delegat de parohia bisericei Siliștea pentru a umbla în țară cu o pantahază, pentru stringerea fondurilor trebuitoare restaurărei bisericei din com. Bistrița comuna Siliștea. Se zice că in sarcina numitului gospodar «’ar fi descoperit neregularități. I In procesul dintre Comuna Iași d. inginer Bejan, comuna va fi aparată de d-nii avocați Gh. Săndulescu și C Stere. 1-nul N. Corjescu licențiat în drept de la facultatea juridică din Paris, s’a înscris în baroul din localitate, depunînd astăzi legiuitu jurămînt In fața d-lui I. Burada primul președinte al Curții de Apel. 111 Petrache Missir, fruntașul grupărei junimiste, după cum am anunțat va pleca în cursul acestei săptămini la Constantinopol în cunoscuta misiune cu privire la tractatele de comerț. După cît suntem informați d. P. Missir pentru acest serviciu a binevoit a primi rotunda sumușoară de 20,000, colare. Astăzi a avut loc cu o deosebită pompă inaugurarea școalei de agricultură din comuna Ulmul, cor. Belcești. D. N. Cocolea institutor din Tg Frumos, a obținut un concediu de 4 zile. Deasemenea au obținut concedii d-ra S Ciurea învățătoare din com. Bucium., C. Miron din Bucium și V. Longhin întitutor la școala primara M. Kogălniceanu. — Revizoratul școlar a înaintat astăzi ministerului [instrucțiunei rezultatul anchetei cu privire la diferendum iscat între primarul comunei Bucium și un d. învățător din numita comună. — Dl. revizor Gh. Musteață a plecat în inspectarea școalelor din Plasa Bahlui-Cărligătura. Se telegrafiază parchetului că săteanul Gh. Toma din cotunul Picorul Lupului com. Bîrnova, pe cînd tăia un lemn într’un parchet, un copac prăvălindu-se l’a prins dedesubt, strivindu-i țeasta capului. Nenorocitul satean după o agonie de un sfert de oră ș’a dat obștescul sfîrșit. toți d-nii profesori care s’au înscris pentru a ținea cursuri libere, au fost convocați pentru astăseară orele 8 p. m. în saloanele d-lui, dr. C. Thiron. Jiul. Cocea este rugat a respunde dacă e sau nu adevărat că d-sa întrebuințează doi gardiști de ai comunei ca servitori. Dacă da, atuncea nu crede d-sa că acești oameni plătiți din banii comunei au altă menire de cit a face pe servitorii d-sale ? In curînd postul de eclesiarh de la catedrala Sf-tei Mitropolii va rămînea vacant prin dimisiunea diaconului Varlaam Arghirescu, care va părăsi Iașul pentru a-și continua studiile la facultatea de teologie de pe lingă Universitatea din Capitală I-nn I. Dimitriu profesor de muzică la „Seminarul pedagogic“ și diaconul I. Stupcanu de la „Liceul externat“ au fost mutați unul în locul celuilalt după a lor cerere. Isi dunarea generală a Camerei de Comerț, in sesiunea de Ianuarie a fost convocată pentru ziua de 28 Ianuarie. La ordinea zilei sunt mai multe chestiuni de o insemnătate deosebită curtea de Apel secția I-a luînd in cercetare procesul de alimente intre d-nele Docan și Sturdza, a respins ambele apeluri și a confirmat sentința tribunalului prin care se acordă 1000 lei pe lună pentru alimente, cu trei candidații prezentați . Simbătă pentru trecerea examenului de doctoratul al II-lea au fost admiși. Astăzi depune examen ultima serie de trei. SCENA Zadarnic Drama d-lui Vojen a dat naștere la înflăcărate discuții. Această observație singură ne arată că reprezintă oarecare valoare, deoarece nu se discută decât ceea ce merită discuția. Liberalul a publicat două dări de samă, poate cam în pripă înjghebate, deoarece nici numele persoanelor nu sunt exact redat. Așa pe eroina principală criticii de la Liberalul au botezat-o Liana, pe cînd ea se numește Leliana Fiori. Amănuntul acesta surprinde mai ales la d. Barberis, care a tradus piesa, surprinde, zic, fiind-că arată o meditare foarte expeditivă și deci sentința așa de aspră e intru ctiva scăzută din valoarea ei O operă de artă nu se judeca așa de... extemporal, încît să nu-ți poți memoriza macar numele eroilor piesei. întâiul critic găsește că piesa d-lui Vojen e „o anomalie“, că poetul e „un dezechilibrat, care nu are ce căuta pe scenă“, că doamna Ganariu ,,din manierile ei e numai o cochetă nu tocmai rafinată. N’are un trecut, care să o îndreptățească la aceasta ; se conduce de preceptul că „femeea nu trebue să fie o mașină de făcut copil“, insamnă a nu ține samă de convențiunile sociale, care nu iartă cosmopolitismul în artă“. „Curat naționalism ! Apoi ca temă găsește că „avem scene lungi, lungi cu tirade filosofice, fisiologice, sociologice care dezgustă publicul în mod îngrozitor“. Ceva mai jos: „scenele scurte, așa că ne arată cu drept cuvînt că d. Vojen nu e deprins cu literatura dramatică, unde bogăția și lungimea scenelor e o calitate“. Socot că putem trece la al doilea critic D. Barberis preludează : „Prin urmare, critica acestei piese ar cere o pană magistrală , dar, prin faptul că sub-semnatul din deferență către d. Xenopol am tradus-o in limba Italiană, mă simt dator a publica un mic studiu asupra valoarei artistice a lucrării, spre a Înlătura bănuiala că împărtășesc întru cîtva ideile autorului. Nu discut dar, deocamdată, tecnica operei, ci voi examina lucrarea numai din punctul de vedere al moralităței“. Fie. Dar traducerea mai ales din deferență nu arată împărtășirea ideilor autorului: „D. Barberis discută mai ales din punctul de vedere a moralităței. Și iată cum sintetizează critica sa: „In fine, tot se găsește în piesa d-lui Vojen, afară de un caracter noul și simpatic publicului, care să precumpănească impresia penibilă ce o lasă celelalte caractere, lipsește un punct de sprijin al cunoștinței omenești, iar spectatorul nu poate respira o clipă din cauza mediului în care-1 menține autorul, de la Început și pănă la sfirșit“. Vom arăta că domnul Barberis greșește. Intr’adevăr, de ce natură unt caracterele mamei, surorei, care se sacrifică pentru a scapa pe fiu din mocirlă, a tatului, bătrînul militar, ce nu știe să cumpănească onoarea, a lui Arțar, tînărul logodnic, care veghează asupra lui Marcel Duca ca un frate mai mare, chiar a femeei adultere, care sacrifică totul pentru iubirea ei pătimașă ? De altminteri, d. Barberis, care e un literat, trebue să cunoască ancheta Întreprinsă de un ziar parizian astă-vară. Paul Hervieu și Marcel Prévost se ridică cu asprimenn contra formulei prea ușoare de a face artă după calupul cunoscut al lui Scribe,—în care se află un scelerat cu barbă roșă și un caracter frumos,“ o inocentă. După peripeții palpitante, virtutea triumfă și vițiul e pedepsit.—Hervieu și Prévost se ridică cu putere în contra personajului simpatic. „Eu fac artă, nu negustorie. Nu caut să alternez frumos lacrimile cu surîsul, să zgudui încetișor sufletul omenesc pentru ca apoteoza virtutei să pară mai pipărată, aplauzele să curgă in ropot—și a doua zi, burghezul care caută o emoție „à fleur d’âme,“ o emoție ce nu tulbură digestia sau forțează creerul să muncească, vine iar la teatru, ca să plingă plăcut.“ Care e rațiunea de art a piesei ? O spune de Barberis: „Neindoenise că, din nenorocire, un așa lanț de josnice mizerii se poate găsi și în realitatea vieței, dar nu e permis a-l desfășura înaintea unui public căruia autorul îi datorește, inainte de toate, respect." Adevărul nu poate fi irespectuos, pentru că e adevărul. De altminteri,.