Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)
1901-10-26 / nr. 226
t Redacția și Administrația IAȘI STRADA LA lIȘNEANU. 44. Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. 10 bani—Seria H. Anil IX, No. 226. TINERI 26 OCTOMBRIE 1901 75 star conservator Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 ani 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 33 lei /MUNCIULI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rîndul. myartúrisirca deficits iúi Voința vrea să dreagă prostul efect al discursurilor d-lor Palladi și Sturdza, din care se vedea că avem a ne teme de un deficit de vre-o cinci milioane. Dar așa cum o drege mai rău o strică. Voința vrea să facă o paralelă între cotitatea încasărilor din cele șapte din urmă luni ale anului financiar prezent, față cu cotitatea aceluiaș fapt de timp din anul financiar trecut. Și ajunge la rezultatul următor : anul trecut cotitatea era de 43, 9 iar anul acesta e de 46. Pe această temă Voința intonează imnuri de triumf. Să vedem dacă are de ce le intona. Dar să cităm textual ce spune Voința. „Încasările în contul exercițiului 1901—1902 la 31 August trecut erau de 79,705,552 lei 27 bani. ggin cursul Urnei Septembrie și în contul acestui exercițiu sau încasat lei 22,413,237 bani 58. In șase luni deci, încasările în contul exercițiului în curs s’au ridicat la suma de lei 102,118,789 bani 85. Plățile în aceste dintîiu luni au fost de lei 92,231,984 bani 30. Deci, la 30 Septembrie trecut încasările execițiului 1901- 1902 prezintau față de plăți un excedent de 9,886,805 lei”. Sofisticarea e abilă. Dar să vedem adevărul. Evaluările budgetare au fost de 218 milioane. Cu toate reducerile și tăerile extreme, cari au făcut atîta zgomot, deoarece s’au produs chiar accidente, ca acel de la Palota, din cauza lor, budgetul cheltuelilor nu s’a putut reduce sub 211 milioane. Ca să fie excedent ar trebui ca încasările să întreacă prevederile. Să vedem dacă lucrul se prezintă astfel și să ne servim chiar de cifrele Voinței. Evaluările încasărilor au fost de 218 milioane. Voința ne arată că încasările pe primul semestru sunt 102 milioane, deci că ele au dat un deficit de șapte milioane. Acesta e adevărul: în prima șase lunie,—lunile cele mai bune pentru fisc,—deficitul s’a pronunțat. In lunile, cari urmează,—luni de toamnă și de iarnă, în care transacțiile și importul sunt nule,—fatalmente , deficitul va crește. Lucrul e , așa de adevărat, încît însuși domnul Palladi l’a recunoscut cînd a cerut să se facă economii,—pe cari le-a fixat ‘ la cinci milioane, ca să nu sperie lumea, dar cari vor întrece această sumă, de va voi să echilibreze budgetul. Dar mai sînt posibile oare economii așa de mari ? Nu. Deficitul, deci, va rămînea și în budgetul acestui an. Cum se explică atunci excedentul fictiv găsit de Voinsța ? Printr’o sofisticare îndrăz teneață. Budgetul cheltuelilor fiind de 211 milioane, pentru primul semestru ar fi trebuit să se cheltuiască 105 milioane și jumătate. Dar plățile, 7 după oficios, sînt numai de 192,231,984 lei 30 bani. S’au a amînat deci plăți pentru mai mult de 13 milioane lei. Se c. vor putea amîna la nesfîrșit “ aceste plăți ? Evident că nu. Deficitul nu va fi întru ni “mic micșorat, u ” Aceste sînt cifre concrete, date chiar de organul d-lui Palladi. Ele nu pot suporta îndoiala. Dar Voința mai întrebuințează un truc, catitățile încasărilor pe anul trecut și anul acesta financiar. Bolmovala aceasta de cifre nu însamnă absolut nimic,—decit, doară, o parigorie de om bolnav. Situația, prin care trecem, e destul de grea. Decît să facă echilibristica de mai sus cu cifrele budgetare, Voința ar face mai bine să ne spue adevărul. Ar costa-o, poate, mărturisirea acestei mistificări , dar tot i s’ar erta mai ușor decît dacă ar continua-o. Niculiță Papadopol și Maiorescu Titu Junimișii au pus pe stradă mari afișe, pentru a anunța o întrunire, pe care o ține „partidul conservator“,—„partidul conservator“ e pus intre două degete arătătoare. Un glumeț zicea : partidul conservator pus la index. Acest afiș e din cele mai complecte,—pentru noi, gazetarii, e o capo d’operă : ni se arată cine va fi in sală , delegații de la București și din județe: cine va fi pe scenă*: domnii P. P. Carp, Titu-Liviu Maiorescu, Al. Marghiloman, C. C. Arion, Const. Olanescu și Delavrancea. Lipsa unui nume* ne-a nimit : domnul C. Baltă, orator care ne încearcă urechile ziua și noaptea, nu-i pus pe listă. De ce? Un singur lucru nu ni se arată , unde ne putem procura biletele. Cît e de complect afișul și tot nu ne spune totul. După obiceiul noului șef, președinte al adunărei va fi cel mai vechiu din junimiștii locali, domnul Niculiță Papadopol. Intr’adevăr, d-sa merită cinstea de a prezida această întrunire pentru asanarea moravurile, din toate punctele de vedere. D-sa are, de altminteri, obișnuința prezidărei : prezida tribunalul în faimoasele vremuri, cind muza populară, cum ar spune domnul Delavrancea, născocea balada vînătorului nocturn : Ghidi, ghidi, Craidon, Te cunoști pe barbișon... Domnul Niculiță Papadopol va conduce cu acelașiact desbaterile, ceea ce nu va putea decit să-i aragă repetitele felicitări ale d-lui Titu-Liviu Maiorescu. Numai să nu-1 tulbure, pe veseul retor, înfățoșarea d-lui Niculiță Rapadopol, est e de puțin severă și să-l facă a căuta pe răposatul Ghiță Mîrzescu. Priar --------------------------------------- pe cale de a o îndeplini tipografii din Iași. Este într’adevăr o prea strînsă legătură între publicistul însuși și modestul zețar, pentru ca cel dintâi să nu simpatizeze cu cel de al doilea. Nu este oare el, lucrătorul tipograf primul martor al gîndirii noastre, primul tovarăș al simțimentelor noastre, primul critic al părerilor noastre, primul mîngîietor al iluziilor și deziluziilor noastre — în clipele cînd, sboară după slavă, se perindează sub ochii și atenția lui—tot ce vreim, ce visăm și ce scriem pentru tipar ? Situația socială a clasei tipografe e dintre cele mai umile—și nu arareori lucrătorul cade victimă specialității sale, victimă răului de plumb, fatalmente legat de profesiunea sa. Cunoaștem muncitori tipografi cari se sting, necunoscuți și stingheri după ani mulți de trudă petrecuți în umbra atelierelor, în merul greu, unde au fost, totuși, soli devotați ai culturii și ai gândirii. Nimeni nu-i poate ajuta, nimeni nu vrea să-i ajute. De aceea ne bucură inițiativa solidarității și calității reciproce pe care încep s-o practice reorganizatorii societății tipografice din Iași. Pressa e datoare să le ureze izbîndă. Clubul conservator din Iași reluîndu-și întrunirile săptămînale toți membrii sînt rugați a se întruni astăzi Joi 25 Octombrie orele 9 p. m. în localul clubului din strada Lăpușneanu. 44. Dațna Tipografii —e lucrători din Iași, dacă e să credem informațiile apărute în ziar, se organizează pentru a întocmi pe viitor breaslă serioasă, alcătuind o grupare temeinică în interesul ei propriu. A trecut de mult vremea cînd putea trezi vre-o emoțiune, sau cel puțin să producă vr'o impresiune, noutatea unei organizări de breaslă sau grupă muncitoare în țeară la noi. Toți acei, care odinioară aveam destulă naivitate pentru a ne entuziasma, am așternut de mult stratul indiferenței preste impresionalitatea noastră în această direcțiune. Cu toate acestea cu toții am păstrat încă o bună doză de interes și simpatie acestei unice categorii—a lucrătorilor tipografi. In special noi ce știa, care zi cu zi ne-am oglindit părerile, reflecțiile, imaginile prin prizma inteligenței lor, cari ne-am făurit simțirile și emoțiile pe plăul muncei lor obositoare, urmărim cu luare aminte năzuințele lor cătră progres — a cărui primă treaptă este organizarea culturală, așa cum se zice că o visează și sunt și statetul Deoarece un „comitet conservator“ anonim convoaci pe cetățeni la întrunire, facem cunoscut amicilor noștri că această convocare nu emană de la noi, ci de la Roaleta politică de subt direcția d-lui P. P. Carp. râspinge asupra proprietarilor asociați, care și fără de aceasta erau atît de horopsiți. Vom reveni. --------------------£ 41 JOCI »10*------------------- Cartelul de la Creditul Urban Intre junimiști și liberali, se pare că sa făcut un cartel pe toată linia. După cartelul de pe terenul politic, a venit cartelul pe terenul economic și financiar. Iată un fapt: Clubul Jocques nu-și mai poate face cheltuelile. Comitetul clubului a fost hotârît să mai încerce încă 6 luni de viață. ’ In acest sens s’a făcut Creditului urban din Iași, asupra căruia sa a adjudecat imobilul în care se afla clubul, o ofertă de închiriere pe 6 luni cu preț de 700 lei. Dl. B. I. Radu a făcut o ofertă scrisă, prin care oferea 2000 lei pe an, pentru apartamentul în ■ care este instalat Jocques club. " Fiindcă această ofertă era făcută pentru clubul conservator, a intervenit președintele nostru d. Grigore Cogălniceanu, și a căzut de acord cu directorul Creditului d. Grigore Buicliu, să se facă contractul pe numele d-sale pe termen de 3 ani cu preț de 2000 lei pe an. Dl. Cogălniceanu a mai convenit să plătească Creditului 1500 lei pentru datoria clubului din trecut și să fie subrogat pentru aceasta în toate drepturile pe care le avea Creditul, asupra mobilelor din apartamentul în chestie. De altfel suntem autorizați de d. Cogălniceanu, a declara că d-sa menține și astăzi în totul oferta făcută. D. Buicliu fie din motive politice, fie din motive că situațiunea sa atîrnă fie la un consiliu, care în majoritate este junimist—fără știrea societarilor însă—a supus oferta d-lui Cogălniceanu aprobărei consiliului. La consiliu s'a prezentat oferta d-lui P. Sion, care în numele clubului junimist, a oferit 2050 lei pe an. S'a aprobat asupra d-sale. Aflăm însă că Creditul va perde cu această aprobare 500 lei, căci d. Buicliu din aceiași condescendență către consiliu, se zice că va rezilia contractul încheiat cu d. D. Rosetti pentru cele 3 odăi, în perete cu Jocquey club. Creditul mai perde și 1500 lei plata dhinei din trecut, pe care ■ o încasa după oferta Cogălniceanu imediat, iar acum va încasa-o, cînd va găsi la mezat cumpărători pentru mobilele clubului Jocquey. In definitiv în loc ca Creditul, ■ să încaseze astăzi 2500 lei, are un contract de închiriere mai mult în portofoliu, grație celebrului cartel. Suntem siguri că și cartelul financiar, va da faliment ca și cel politic. Ne pare rău însă, că falimentul cartelului financiar, se va enstima DIN LOCALITATE — ora 4 d. a — ciYlembri partidului junimist ^ * *din localitate au fost convocați pentru astă seară la ora 8 la Jokey-Club, sediul noului club. JMl, avocat Gh. Baltă, membru c* al partidului junimist va fi numit director al noului club, care va fi instalat în localul desfundatului Club Jokey. J. P. S. S. Mitropolitul Iosif Naniescu sosește mine din București. In telegrama de vestire a sosirei în Iași adresată directorului chiriarhiei S-tei Mitropolii zice : , Astăzi Joi 26 Octombrie cu ajutorul lui Dumnezeu pornesc spre tuși. Să ne vedem sănătoși, Iosif Mitropolit/" ^ _ ■ Urî mare număr de cetățeni sau dat întîlnire la gară pentru a ura bună sosire bătrînului și iubitului nostru înalt prelat. Ja direcția serviciului veteriinar al județului nostru s’a primit o circulară din partea Ministrului de domenii, prin care se cere a i se trimite un tablou de greutatea mijlocie a vitelor. "Primarul comunei Roșcani telegrafiază că învățătorul cătunei Căuești din ziua de 18 Octombrie a dispărut din comună, fără a i se ști de urmă. O bandă de hoți întroducîndu-se în localul primăriei din comuna Pălinești au spart casa de fier, furînd o însemnată sumă de bani, sigiliile, precum și mai multe condici din comuna Gropnița s’a exportat astăz în Rusia 400 vite mari. Deaseminea din comuna Horlești s’a exportat 500 oi. Ty Ministerul de interne face cum cunoscut prefecture orașului nostru că dacă găsesc copii orbi lipsiți de mijloace în cuprinsul judeșițului, să fie trimiși la orfelinatul din Focșani, unde sînt vacante incă cinci locuri in secția pentru copii orbi înființată de curind pe lîngă acest orfelinat. Serviciul de siguranță din Zurich —Elveția, vestește autorităților județului nostru că un îndrăzneț spărgător s-a introdus în localul băncei Rapperswyl, jefuind din tezaur suma de jumătate milion. îndrăznețul spărgător se crede a fi un vestit spărgător internațional Jani Panaghis. Studentul Teodor Ionescu, care fuseseră Marți seara arestat și depus la penitenciar, fiind bănuit că ar fi excrocat pe văduva Sofia Andrievici, a fost pus ieri în libertate în schimbul unei cauțiuni de 300 lei depuse de părintele său. Tft Ministerul de domenii face W U ^cunoscut prefecturei că observindu-se La licitațiuni ca In cazurile de supra oferte se făptuesc diferite abuzuri, permindu-se prin aceasta siguranța ce trebue să aibă orice lcitație, hotărăște ca pe viitor, orice setițiune, prin care se va oferi un preț mai mare decit celeșit la prima licitație să nu fie ținută in samă. Minerimea partidului cruciaților, a ținut aseară o consfătuire în saloanele d-lui avocat P. Sion. Au luat parte 18 membri. Dl. dr. Gh. Bogdan a refuzat să ia parte la această consfătuire. Delapidarea de la £. T- R i In gara Iași.—Denunțul.—Directorul l general înștiințat. —Ancheta. — Amănunte. In urma unui denunț, făcindu-se snspecție și a găsit o lipsă de 3000 ei casierului de bilete din gara Iași. . fiind întrebat de controlor ce a făcut cu banii, casierul a răspuns că banii sunt la o persoană sigură. Amenințat că va fi dat pe mina parchetului, casierul a scos o chitanță a unui de inspector care a luat banii și dăduse in schimb distanță. * Cazul a fost adus la cunoștința directorului general. Atunci d. director a chemat telegrafic pe acest inspector ca să-i ceara explicațiuni. * Acest caz nu este unicul La inspecția de Craiova, casa G. F. R. era furată cu zeci de mii de lei și totuși nu s’a luat nici o măsură. Suntem informați de asemenea că pe la alte gări unde sunt reședințe de inspecție de exploatare, se săvîrșesc asemenea delapidări. Vom reveni JVm publicat în numărul nos**tru de ori că d. De vechi, casier din gara Iași a fost suspendat din serviciu. In urma cercetărilor noastre s’a constatat că d-sa se află casier și mai mult încă superiorii săi și chiar d. Director al C. F. R. il dau de un casier modid. După îndelungi chibzuinți membrii clubului junimist au potorit apariția unei forțe săptăminale. Noul confrate va opera deocamdată săptămînal și va fi botezat cu numele „Tribuna Conservatoare“', organ al partidului junimist. Primul număr va fi pus în vinzare Duminică dimineță. riul An. Naum, profesor universitar, confidentul d-lui P. Carp a primit astăzi o telegramă de la d. P. Carp prin care e înștiințat că toți diriguitorii noului partid junimist, care vor grăi norodului la întrunirea de Duminică, vor sosi Sîmbătă seara cu trenul de 8.45. Ași răspunde bucuros la scrisoarea ta asupra pedepsei cu moarte, căci și eu am destule de spus. Fiindcă, însă, ai promis că ai să continui, mă ocup astăzi de altăceva. Cum îți par ție parodiile, — pastișele. Știi procedeul: o bucată celebră, în special în versuri, păstrînd ritmul, e aranjată pentru a stîrni rîsul. Iată un exemplu : Ce sont Ies cadets de la brâncile, Du blason des Valois jaloux. Ils ont des banquets sur, la planche, Ce sont Ies cadets de la branche. D’un geste bref leur Maître tranche, Le peuple l’adore â, gonoux. Ce sont Ies cadets de la brauche, Du blason des Valois jaloux. Ils viennent de perdre une manche, Mais comptent bien rendre les coups. Entre amis la cloison s’ótanche, Ils viennent de perdre unó manche. Au castel Valois se re tranche, Et Carp s’entoure de grands trouș. Us viennent de perdre une manche, Mais comptent bien rendre les coups. Ils accommodent le dimanche, Carp it la Chambord, savez-vous ? Seul chef de la cocarde blanche, Ils l’accommodent le dimanche, Us boivent sec ä la revanche, Leurs verres tintent de courroux. Ils accomodent le dimanche, Carp it la Chambord, savez-vous ? Leur ménestrel est Delavrancbe, II a des chants pour tous les goúts. : Sa muse en tous les emurs s’épanche. | Leur ménestrel est Delavrancbe, | Changeant d’épaule sa palanche, 11 fut á tous, â, vous, â nous. Leur ménestrel est Delavranche, < II a des chants pour tous les goúts. , ( Exemplul e luat din numărul de ,zi al Independenței și poartă titul: les cadets. E o șarjă, cam soloțească, a frumoasei bucăți din lyrano de Bergerac: Ce sont Ies cadts de Gascogne De Carbon de Castel-Jaloux.... După cum vezi procedeul e ușor. Dar oare nu conține o profanare literară, parodiarea aceasta puțin am stupidă a unor jversuri deliroase ca inspirație și humor, preum sunt frumoase stihuri ale lui (lostand. Frumosul e destul de rar ci jos, ca să nu-1 schilodim cind fi e dat să găsim o sărmătură din Sau spiritul omenesc, e o oglindă, care nu poate reflecta decit diforslind. --------------------------------------------Jt el. Belo — Jivéz/zo că/ie C^Jeia — Bez Vlașca și Teleormanul Nouă celor din Moldova nu e necunoscută această vorbă, care nu se aude nici în Oltenia, cel puțin în părțile Severinului. Locală dar regiunei șese a Munteniei, s’a extins in întrebuințare in întreaga țară, prin ziaristica română. Cine n’a auzit de codrul Vlăsiei ? De codrul Herței ? Prin literatură vorbele se lățesc, se generalizează și deci să nu pară curios că noi, acei din Moldova ne silim a explica rostul și înțelesul istoric al vorbei speciale Munteniei. Județele Vlașca și Teleorman au de capitală Giurgiu și Turnu, și cu această denumire le vedem trecute în vechile budgete de la 1830 încoace, lira și este un lucru cunoscut pentru cei ce s’au obcinuit cu vechile budgete ale Valahiei, că va găsi la rubrica veniturilor indirecte „domeniurile Brăila, Giurgiu și Turnu și Șanalele Dunărei din a III-a distanță" De ce s’au pus în budgete aceste venituri în articol deosebit ? Se știe din istorie că tot litoralul Dunării in jurul cetăților Brăila, Giurgiu și Turnu era proprietate turcească—raiale • începutul rupturii s’a făcut cu pacea de la Cuciuc Cainardji, cu pacea de la București, dar mai ales cu tractatul de la Andrianopol. Pană la 1828 statul iși încasa venituri de la ocupuri și vămi și alte taxe indirecte. Moșiile fiind ori boerești, ori minăstirești, nu era nici un domeniu propriu al statului, de la care să se încaseze venituri din arendare. Intrase domnia puțin prin 1823 in dreptul de arendare a moșiilor mînăstirești, aceasta mai mult pentru a face un control în încasarea veniturilor averilor mănăstirești, cum și in îndeplinirea sarcinilor ce incumbau acestor așezeminte, dar aceasta era o îndrumare spre secularizare. Până la 1828 toate veniturile indirecte se încasau de la locuitorii de pe tot întinsul Munteniei, dz Vlașca și Teleorman, căci erau domenii turcești. Particula bez, foarte des întrebuințată in cancelaria veche, cînd era curentul rusesc, insamnă fără, și nu mai încape îndoială că pentru prima oară s’a luat vorba în înțelesul ei propriu, cum o și avem nn cineva vorbe slavone. Cine nu zice azi beznă, besnă ? Cine nu știe ce-i bazaconie ? Ei bine și în beznă și în bazaconie avem particula bez ; căci besnă, beznă, ne amintește pe slavonul bez-bnie= fără zi, fără lumină, vorba țiganului din poveste „intunerec besnă și putea brînza“ sau „bezna iadului,“ etc. Iar in bazaconie avem pe bazaconie—fără lege, bezzacona. Dar în aceste 2 cuvinte particula bez fiind contopită cu tulpina și-a perdut sensul primitiv, cum și-a schimonosit și forma besnă și basaconie. In vorba ce o aducem mai sus Insă s’a păstrat întreagă : bez Vlașca, și Teleorman, căci vorbele fiind nume proprii nu s’au putut contopi, apoi și întrebuințarea era mai rară și local. Așa in vechiul budget al lui Gr. Ghica din 1776 cetim că unele slujbe aveau o serie de venituri indirecte diz rînduita leafă. Ciți din slujbașii de azi nu practică moda veche fanariotă de a avea venituri extraordinare pe lîngă rinduita leafă ! Acum edificați asupra înțelesului particulei bez, nu ne vine greu a constata că in tot decursul secol al XVIII și primile 3 decenii din secol al XIX cît cancelaria rusască precumpănia in termeni, oamenii oficiali ziceau că veniturile indirecte ale Valahiei se încasau din toată țara de județele Vlașca și Teleorman. Multe venituri din ocup se dădeau în vinzare sau iu credință. Contracții erau avizați că veniturile se vor încasa din toate județele bez Vlașca și Teleorman. Generațiuni întregi de slujbași la visterie au întrebuințat particula bez in înțelesul de fără cum il găsim și nu rusește. De unde și cum s’a născut înțelesul măi nou de peste, pe de- asupra, colac peste pupăză ? Asta-i asta, măi bădică. După cum nu vîntul aruncase pe igan peste gard și l’a silit să se țină de coada cepei, ca să înșele pe român, ci năzuința lui de a scăpa din încurcătură , așa și aici a trebuit să ie o trecere înceată și normală de a un înțeles la altul; căci nimic mai incet și fără salturi ca in evoluțiunea semantică a cuvintelor ! Cum însă particula bez a trecut de a înțelesul de fără la acel de peste ? Atunci cind Vlașca și Teleormanul au încetat de a fi socotite raiale tur-