Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)
1903-12-31 / nr. 262
2 Preoți învățători și țărani! in ziua de cu uecemonie curent c sunteți chiemați a vă arăta voințe j, voastră la alegerea unuia din cei 21 candidați la colegiul III de Iași. 1t Unul este d C. Sterea, pohonțullc rusesc, sprijinit de bătăușii suprefec Jiților, pomelnicilor și arendașilor colectiviști pe care îi știți că-s mai ?vr j, pe cît rîia sau lăcusta *> „l' pacostî a mai tri~a Dumnezeu vr . j.» data pe Capul bietei Moldove. j' Al Haileri d. Al. Bădareu, romîniș neaoș din aceasta țară, născut sij< crescut in mijlocul vostru, și pe careți 11 cunoașteți și miei și mari din ajututoarele ce a dat la toți, cîți au avut aș vr’o dată nevoie de sprijinul puternicis al celui mai vrednic și mai bun omil din Moldova.t Preoți, cari din străvechime ați Fost 1 și sunteți încă adevăratul sprijinj’ moral al păturei de jos, cari din vre-Jț murile de neagră urgie pogăneascâ,si cînd ordele de sălbateci sfișiau țara întreagă și copii săi, singuri ați ocrotit cu crucea și puterea lui Christos, turma lăsată in ghiarele lupilor;J cari singuri ați putut vedea mai bine ] suferințele poporului batjocorit de toți venetici si pripășiți din cele 41 colțuri ale lumei, spre a suge viața celui mai viteaz, dar și celui mai blind popor din cire au îmbrățișat Jerucea , cari, întrunind cultura cu experiența oamenilor și vieței noastre de stat, singuri știți mai bine.Joită urgie au revărsat pe capul țâreii acei urmași ticăloși ai vechilor liberali, această listă vecinie flămindă, și lacomă de cîștiguri rușinoase, cari , prin apucăturile lor, caută să distrugă și sufletul și trupul nenorocitului locuitor de la țară. Preoți, teni ai crucei și ocrotitori sufletești ai poporului. Nu ascultați amenințările celor cari vă impun un străin cunoscut abia de ori in țara noastră , care s’a primblat deja prin doate partidele, care a mai fost deja și conservator și junimist și, de toate, și care azi, sub firma de socialist, vă amenință cu subprefecții și vini, să vă mai inșale odată, cum v’a mai înșelat timp de 3 ani, de cind stă la putere, și cînd nimic n’a făcut decit că și-a căpătat o catedră de universitate, dar... și fără carte, și fără parte ! Vă rugăm chiar pe cei cari v'ați deprins a vă crede „liberalii sau cari ați avut din întîmplare vr’odată legături cu vr’o lipitoare colectivistă să luați de pildă pe adevarații liberali, cari au respins pe rusnacul colectivist ca pe un ocultist de cea mai rea speță, să nu vă ademensți de titlurile false ale șarlatanilor și să votați pa conettățeanu‘l pe care îl cunoaște tineri și bătrini, să votați pe profesorul și avocat eminent și fostul primar al lașului Alexandru Bâd&r i ! Învățători ! Cari pentru culture voastră, căpătată cu atîta străduință din frageda voastră copilărie pănă la virsta bărbăției, cari, in schimbul muncei fără preget pentru luminarea poporului, sunteți remunerat astăzi ca vâtăjeii și la scriitorii de pe la judecătorii, cari pentru sforțările voastre desinteresate pentru ridicarea neamului sunteți zilnic dați la judecată, sunteți permutați, surghiuniții amendați și destituiți, cînd n’ați salutat pe un pomelnic sau pi un arendaș colectivist, sau n’ați putut aplica In 24 de ore a 99 a dreaptă formală, venită in capul vr’o unui prieten al d-lui Sterea... cari știți foarte bine emi- a făcut casa rurală, cu care se laudă rusnacul colectivist Sterea, — știți, pentru că vouă și numai vouă și străduințelor voaste se datorește această instituțiune , care știți singuri, cum cameleonul polița Sterea, fost liberal, fost junimist, fost colectivist, socialist, iar junimist ocultist, conservator, iar liberal, iar azi... iar socialist... știți cum individul acesta, care se dă azi drept socialist, învasa acum 5 ani, in tată liniștea, leafa i de ajutor de primar, pe cînd „confrații lui“, adevărații socialiști, zăceau in temniți și erau judecați și condamnați (Ficșinesu și Ranghereanu) de către colectiviști, adecă adevărații prietini ai d-lui Sterea, cari știți, cum acest politician nerușinat, care promite azi totul universal, a refuzat, acum un an de a iscăli dostinea deputatului C Miile pentru acelaș vot universal, învățători ! Oameni culți și apostoli ai luminei, gindiți vă că rusaacul, care ne tratează de sus, ca pe niște belferași ignoranți și ca pe niște il ți t ai învățămîntului,—că rusnacul acesta care a reușit să orbească prostia colectivistă cu puținul bagaj de poreologie rusească, n'a învățat cart nici a 10-a parte cât ați învățat voi, că nu știu buche pentru catedra universitară, pe care a căpsttat-o pre lingușiri și fraude, ce constituie o rușine a învățămîntului din țara noastră, și dacă n’ar avea caetul răposatului profesor Ureche, n’ar putea deschide gura înaintea studenților săi învățători. Oameni culți și conștienți de demnitatea voastră, nu vă lasaț «periați de fraseologiile răsuflate de ale unui rusnav ignorant, nu vă ademeniți de promisiunile minciunoas ale agenților colectiviști, nu vă temeți de amenințările inspectorilor și revizorilor voștri și votați pentru compatriotul vostru Al. Băduian , românul neaoș, mîndria corpului nostru didactic, steam baroului rea inteliguții noastre politice î floaȚa rampa umerii voștri s’a sprijinit țara aceasta , voi ați desțelenit cimpiile și ați desradăcinat pădurile și ați tăiat munții și ați deschis izvoarele și ați stăvilit năniile apelor și ați făcut dintr’o țară săi brttecă, acoperită de păduri șiecareginite și mlaștini, ujr. țiarto numai *r. e.aus loc Turgia păgînească ve.Ja ‘ia’ potopul și cu mînia Dumneeeasca peste pămintul frămîntat cu singele și cu sudoarea voastră, tot voi sgriați cu mic și mare, cu coasa și cu țăpoiul, și alungați pe străini de unde a venit, și cînd a venit turcul, și cînd a venit tătarul, și rusul, și leahul, și căzacul, tot voi ați alergat și tot voi ați dat piept cu lifta străină și ați gonit o cu voia lui Dumnezeu și cu tăria brațelor voastre ! .. Iată că azi s’a propulșit in țara voastră o nouă dihanie, care vă făgduește rachiu dacă 1 votați, și pumni și ciomege și închisori și nemuni, dacă nu-I votați !... Fiți bărbați și luați cu reteveeU pe rusnacul, care vrea să va fure Unturile și vă sparie cu bătăi, du mdu va la urnă ca pe vite! N’aslcultați pe acerb venetic, care nu-i in fura lui, care n’are drept să vă amenința și nu vă poate face nimic. Spuine nimiuni cînd se laudă cu votul i.»iver8al căci anul trecut nici n’n ’vru să audă de votul universal cmd [deputatul Miile l’a rugat să iscă Jiească pentru acest vot \ Spune minciuni cmd se laudă că ei le- a făcut casa rurală, căci știut este ă casa rurala au făcut-o preoții și invațătorii, și n’a fost nevoet de pe Shonțul Sterea și jugănarii lui ! ! Spune minciuni cînd zice că este isoetalist, căci socialiștii nu benchestuesc cu colectiviștii, ci stau eu poporul. N'ascultați și nu vă temiți de zbirii guvernului și votați pe cel careu l cunoașți cu toții, care i crescut șii născut intre voi țărani și plugari luare va făcut atîta bine și care ești I fala neamului vostru , votați cu toții pe fostul primar al lașului Alexanndru Nadăivu. N _________________ iii Duhul „Liberalului“ ‘I Dălăușii socialiști, acei care au împușcat icoanele și au îvîrlit cu balda în Maica D-lui, cumnații Mihai Carp și Garabet Ibrăileanu, fiul t, Linerele preotului Carp și frați del cruce cu d. Sterea, vin și împuiaz !capul sătenilor cu toate gogoșile asemenea beșteilor de sopon, promițind alegătorilor ceea ce n’au neami de neamul socialiștilor. Acești împușcă ’n lună scriu prin gazeta „Liberalul* murdăriile cele mai puturoase, ne-avînd nimic dar pierdut in halul in care să găsesc i-sEi se sic băeți de duh, și în adevăr că au duh, dar duhul lor este ca ș dj cel de la gura canalurilor. Scriu li i-J gazetă că dl Bădareu a împușcat ța ța rănii și dacă lucrul este așa cum lapun, atunci d-voastră alegatori ai ’laiia că dl Badăreu stă închis u pușcărie și legea l-ar opri să - i p[ceară votul.I Acum vă puteți încredința ce te timeiti să puneți pe vorbele lăudăroase ale d-lui Sterea scrise la gazet i-l .Liberulul* și spuse și de copoii lui ăl Vedeți bine cum vă înșală ciulmi cmni gogonate scoase, zic ei Ujde prin cărțile vechi unde s’ar spui,lue ca boerii au fost rei, hrapare din cruzi cu sătenii, pi întrebați pe batrînii voștri și vă vor spune că celele pe urmă sa e Jean tot avea 2 boi, 2—8 vaci, c teiva zeci de oi, o scroafă cu 7 de purcei și toate aceste dobitoace pășitau și umblau slobode pe moșii! .1 Iboerești. Dar pasă-mi-te acum și-ți da gîsca pe balta, ori purcelul 1. I Ibiutc, că îndată to și apuca vata fivul ciocoesc din urma și-ți ea min Jteanul ori sumanul de pe umere Imputindu-ți că i s’a stricat lanu de griu, ori de popușoi. Și ei mi sunt acești Ciocoi? Toți liberad naționali, cari din slugi boerești, aț 1 guns să va ducă ca pe o turmă de oi, laudîndu-se că vă doresc binele î prădind și jefuind în averea țstrei. D-voastrei săteni munciți o viați intreagă și abia, abia dacă puteți lega două paie intr’un curmeiu. Dar uitați-vă și priviți pe d-nni liberali, cei cari, până ieri, alalta ieri e n’aveau un palmac de pămint, de-i i dată ii vedeți cu moșii întinse, trânsuri cu geamuri închise, cu cucoane sulimenite avind degetele și urechile aurite. De unde oameni buni și creștini ai lui D-zeu atita amar de avuții. I-ați cunoscut până ieri că erai niște pîrliți lipiți pămintului, și aum de o dat ciocoi, nu glumă. La voastre și copile voastre știț a citi Iată dh spune un creștin lui D-zeu, reposatul Gheorghe Stoin cartea sa „Suveniri Contimporane“ la capitolul : Emanciparea țiganilor. Deschideți această carte și la pagina 18 citiți despre faptele boerului, Dumitrache Cantacuzin—Pașcanu și ca acesta a fost mulți alții. Iată ce se spune: »poetul despre care e vorba si sitingea prin sentimentele lui frumoase, prin spiritul lui drept și blind prin caracterul său onest, prin patriotismul său neinteresat Poporul de jos îl numia Omul lui D-zeu, iar casa lui, Casa lui Avraam Cel întăi epitet și l’a dobîndit jo** generozitatea cu oare..?.o facere de raci și contrariul s’a poreclit astea pentru că nici iui ea în ea nu se păstraseră mai intacte și mai nealterate obiceiurile patriarhale, virtuțile religioase și îmbelșugarea flirii fanfaronadă. Ei vorbia cu mita, și considera ca bolnavi ia minte, pe ambițioșii cari se ruinau vînătorind funcțiuni și posturi înalte , și departe de a merge pe povîrnișul unei asemenea slăbiciuni se mulțumia cu strălucirea numelui seu de familie, iar cu frumoasa avere, ce moștenise de la părinți și cu aceea ce-i venise ca zestre, se mulțămia să trăiască modest, dar boerește, făcînd bine ori cînd i se presenta pensiunea și lucrînd, nu pentru ca să-și înmulțiască moșiile și palaturile, ci pentru ca să-și crească veniturile prin muncă și mijloace oneste și prin desvoltarea sorginților locale ale proprietăților sale. Boerul nostru,care din cauza sentimentelor sale pure patriotice nu prea era bine nici cu curtea domnească, nici cu cabinetul politicei rusești care cîrmuia pe atuci țara,—i e feria de a face politică cu toți ceilalți boeri din țară. El se ocupă în tăcere de administrarea moșiilor sale, pe care le căutam regia (le lucra singur N. B.) Mai la toate proprietățile lui se vedeau cresc noi herghelii de cai, cirezi de vite cornute și oi de celo mai buna rasa, iar agricultura prosperind prin experiențe și îmbunătățiri diverse. In paralelă cu activitatea lui, Gulfina Profirița (soția sa N. B.) cu o energie rară, se ocupa cu cultura grădinilor, a stupilor, a ffiptăriilor, a fabricațiunilor de velințe, covoare și diverse țesături și broderii, pe cari le esecuta cu ajutorul brațelor numeroaselor sale sclave Dar mai alea despre soarta sclavilor, Cocoana se ocupa cu predilecțiune, după bunătatea de inimă care i-o dăduse D-zeu“. Iată, oameni buni, ce fel au fost adevărații boeri, născuți și crescuți spre a face bine la toți semenii lor. Și dacă au fost și de coi zei, cum spune dl. profesor Garabet Ibrăileanu, care a povestit tot din această carte, apoi aceștia erau ciocoii, adică părinții liberalilor de astăzi, cărora ni-i rușine să-și arăte obirșia, ci de ochii lumei își zic liberali-naționali. Acum ca să vedeți ce fel de oameni sunt liberalii, ascultați ce spune poetul cel mare al Românilor. Mihail Eminescu: Să deschidem cartea și să citim din Scrisoarea III, o poesie de-a lui Eminescu, la pagina 115, versul 16 Iaht ce spune el liberalilor, arătînd cum au fost străbunii noștri : „Rămîneți in umbră simtă, Basarabi, și voi Mușatini. Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spada ați întins moșia voastră De la munte păn’la mare și la Dunărea albastră ! Au prezentul nu ni-i mare ? N-o să-mi deie ce-o să cer N’o să aflu între-ai noștri vre-un falnie juvaer ? Au la Sybaris nu suntem lingă ca piștea spoielii ? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N’avem oameni ce se lupta cu rotorieile șutiți, in aplauzele grele a canaliei de uliți ? Panglicari în ale țării care joacă ca pe funii. Măști cu toate de renume, din comedia minciunii. Aude patrie, virtute, nu vorbește Liberalul De ai crede că viața-i e curita cu cristalul ? Nici vis zi ca înainte-ți sta un stîlp de cafenele Ce își rîde de-aste vorbe inginindu-le pa ele Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget. Cu privirea imponcieata și la om umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un isvor de șiretlicuri. La tovarășii săi spune veninoasele î nimicuri Toți pe buze au virtute, iar in ei monedă calpă, Quintesența de minerii de la creștet pănă in talpă! Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască.. Dintre aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șară in zidirea sfintei solii in cămeși cu mineci lunge și pe capete scufte. Ne fac slegî și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie, Patrioții! Virusușii, ctitorii de așezeminte, Unde spumegă desfrîul in mișări și nu cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca in strane, Șed pe iuemri , Și aplaudă benetio, senîme, dutoce b și jocuri... Cî apoi ia sfatul Țărei se adun să se admire. Voi sunteți urmașii Romei ? niște răi și niște fameni! !8 rușine omenirei să vă zică vouă oameni! Și această ciumă ’n lume și aceste creaturi Nici rușine n’au să iese in amintitele lor guri. Gloria neamului nostru spre a o face de ocară, îndrăznesc ca să răstoarcă pănă și numele tău, țară! Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic rece. Vă mirați, cum de minciuna astăzi nu vi să mai trece? Cind vedem că toți aceia, care vorbe mari aruncă Numai banul și vinează și elștigur fără muncă. Azi cind fraza lustruită nu ne poate înșela. Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este așa V Prea v’ați aratat arama, sfișiind această țară,— Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, Prea v’ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s’arate odată, ce sunteți, niște mișei! Da, cîștigul fără muncă, iată singura pornire, Virtutea e o nerozie! geniul ? o nefericire ! Dar lasați macar strămoșii, ca să doarmă ncolo de cronici Din trecutul de mărire v’ar privi cel mult ironiei. Cum nu vii tu, Țepeș-Doamne, ea putind mina pe ei, Sa-i împărți in două cete, in amintiți și in mișei, Și in două temniți large cu de-a sila să-i aduni, Să dai vic la pușcărie și ia casa de nebuni! Iată cum nemuritorul Mihai Eminescu vă spune cum și ce fel sunt cei de-o teapă cu . Sterea Urechi aveți, și înțelegeți. Ochi aveți vedeți cum d. Sterea cu tovarășii și săi, chiar cînd vă promite votul Universal, vă strînge de gli și vi cheamă la vot pe sprinceană. Voiți robie, votați pe d. C. Sterea. Voiți muncă rodnică, pace și frăție votați pe Al. Badareu. Buturugă, Ionatdt plină de caracter. Om de valoare indiscutabilă, care și-a început educația la țara in sinul poporului țărănesc pe care-l educați voi, și treptat, treptat, a făcut studii strălucite, strălucind astazi printre cetățenii lașului, printre cetățenii intregei țări. Profesor vechi, cu experiență a studiat totdeauna nevoile școalei, nevoile poporului. Din respectul ce-l datorim pentru cariera noastră de învățător, nu cred să se găsească unul printre voi care să nu fie convins pe deplin de meritele și valoarea d-lui Bădăreu. Așa fiind, iubiți colegi, nu lasați influențată voința voastră, libertatea convingerei voastre interne, independența voastră luminată in exercitarea drepturilor voastre cetațenești. Respingeți cu indignare orice presiune din afară, și votați pe candidatul partidului conservator. Nu vă lasați intimidați de acei cari urmăresc interesele personale. Gîndiți-vă la interresele geamului vostru, gîndiți-vă la interesul școalei, gîndiți-vă la interesul poporului romînesc. Interesele școalei vor fi susținute prin realizarea ibunătățirilor ce vă promite candidatul conservator. Interesele poporului vor fi susținute in parlament de dl. Al. Bădăreu prin garanția trecutului seu cinstit și valoarea individualitatei sale sufletești. Ați trecut ca zestre guvernamentală la ochii liberalilor totdeauna, dovediți acum, nnbiß colegi, că cu învățătorii, luminătorii poporului nu ne stă de vorbă prin desconsiderarea Carierei lor, valoarei lor intelectuale. Cu oamenii luminați trebue să stai la vorbă respectîndu-le demnitatea lor, independența in exercitarea drepturilor lor cetățenești. Fiți și acum ca in toate activitățile voastre cetățenești: drepți, cinstiți. Votați pe dl. Bădăreu can vă poate reprezenta cu demnitate interesele in parlament, învățător. Pentru învățătorii din județul Iași Iubiți colegi, Cind viața sufletească a omului se transformă intr’o personalitate plină de caracter, in care bunul simț, nobleță sentimentelor, frumosul și moralul, pe scurt activitatea estetică, logică și morala învinge procesele pur mecanice din sufletul omenesc, atunci apare treapta cea mai însemnată și mai înaltă a educabilitaței omenești. Pentru noi invațatorii, care avem o așa de insemnată menire in progresul civilizației omenești un moment nu trebue sa perdem din vedere ținta educației morale, ca din du-ne sama de idealul ce-l urmărim, după cum am zis mai sus, să căutam ca ideea dreptului și a binelui in toata puritatea și severitatea lor, sa fie adevăratul obiect al voinței. Conduși in totdeauna de ideea dreptului și a binelui, vă întreb, scumpi colegi, educători ai națiunei romînești. •nu e bine să aplicați oricînd vi se prezintă ocazie, cunoștințele ce le aveți ca oameni luminați ce sunteți, in diversele probleme sociale, cînd e vorba de binele poporului, de binele patriei voastre ? Desigur că da, veți respunde toți! Ei bine, iubiți colegi, exercitarea dreptului vostru cetățenesc în alegerea de la colegiul al 3-lea de astăzi poate influența mult asupra binelui poporului. Voturile Voastre, voința voastră în acord cu înțelegerea practica, va determina ideia libertății voastre interne Cercetați conștiința voastră morală, și veți găsi de numai dl. Alexandru sigur, că Bădăreu, candidatul partidului conservator întrunește condițiunile unei per secțti urmare la pagina 5-a. Votarea și ordinea la aleger — Dispozițiunile legei în ființă — Art. 5.—Operațiunile pentru alegerea deputaților, senatorilor consilierilor județeni și consilierilor comunali în orașele reședințe de județ, vor fi presidate de primii-prședinți, președinții și consilierii Curților de Apel. Cînd numărul consilierilor nu va fi de ajuns spre a presida toate secțiunile de votare din circumscripțiunea unei Curți, lipsa se va implini, in primul rind, cu primii președinți și președinții tribunalelor din circumscripțiunea acelei Curți; iar cînd nici acesta n’ar fi de ajuns, cu judecătorii tribunalelor, afară de judecătorii de instrucțiune. Art. 14. Președinții alegerilor vor fi asistați și ajutați, in îndeplinirea insărcinăților lor, de cste doi alegători asistenți și de cite un secretar In caz cînd președintele alegerei crede că stampilară« buletinelor, din pauza numirițîntlor, ar fi prea anevoiasă, el va putea cere să fie ajutat la această unică însărcinare de un judecător desemnat prin tragere la sorți de către primul președinte sau președintele tribunalului local. Art. 15.—Alegătorii asistenți vor îndeplini vrce însărcinare ce li s’ar da de președinte, n’au insă nici vot deliberativ, nici consultativ. Alegatorii asistenți sunt propuși de fiecare colegiu sau secțiune de votare, numai dintre cei cu știința de carte, deodată cu delegații prevăzuți la art. 19 și desemnați precum urmează : Dacă este un singur candidat, el va desemna pe ambii alegători asistenți . Dacă sunt candidați, fiecare va desemna câte un alegător asistent. Dacă sunt trei sau mai mulți candidați, fiecare propune câte unul și primul președinte sau președintele tribunalului local, la orele din ziua cea urmă a timpului util pentru a se propune candidaturile, față cu candidații sau propunătorii lor, daca vor fi, va trage la sorți droi din ei, care vor fi alefgătorii asistenți. Dacă in ziua alegerei, la incepuul operațiunilor electorale, va lipsi vre-un alegător asistent, el se va desemna de candidatul al cărui alegător asistent va lipsi, cînd este un singur candidat sau sunt candidați; in caz cînd sunt mai mulți candidați, alegătorul ezistent se va trage la sorii de președinte din trei ceilalți alegători desemnați de candidați. Alegătorii asistenți nu vor putea lua parte in operațiunile electorale decît numai dacă candidatul pe care-l reprezintă își menține candidatura. Dacă candidatul se retrage, se va urma ca și in cazul cînd un alegător asistent ar lipsi, îndeplinirea celor prescrise mai sus se va constata prin încheiere de proces-verbal. Art. 16—Serviciul de secretar, in comunele urbane, îl vor îndeplini greierii și ajutoarele Curților de apel, grefierii și ajutoarele tribunalelor. Art. 20 —Va fi cite un local deosebit de votare pentru cîte 750 alegători înscriși. Cind după repartiția alegătorilor de secțiuni, rămîne un prisos, se va forma o nouă secțiune de votare dacă numărul alegătorilor ramas trece peste trei sute; un pas contrariu a a acești alegători vor fi repartizați intre celel’alte secțiuni. Președinții, secretarii operațiilor electorale și alegătorii asistenți, sunt datori a se presenta in ziua alegerii la localurile destinate pentru votare, la orele 8 jumătate dimineață Art. 27.—Nimeni, afară de candidați delegați și alegători asistenți, nu poate intra in sala de votare. Dacă numărul delegaților desemnați trece de zece, se va primi owiecare candidat sau listă de candidați numaî cîte unul din delegați și anume cel dintâi înscris in declarațiune. La inlimplare ea numărul delegaților desemnați in primul rind să ie el însuși mai mare ca zece, prisosul se va elimina prin tragere la sorți. Delegații eliminați, in urma acestor operațiuni, vor fi datoria páráéi imediat sala de votare. In nici un caz, absența alegătorior asistenți, a candidaților sau delegaților nu va putea zădărnici alegerea. Cind un candidat își va retrage candidatura, delegații săi se vor retrage imediat și, dacă numărul delegaților remași este mai mic decît zece, se va reprimi dintre delegații eliminați, tot prin tragere la sorți. Art 28.— înainte de a se deschide operațiunile el electorale, președintele, împreună cu alegătorii asistenți candidații și delegații, râmași in sală, visitează camerile sau comportamentele reservate votarei și examinează urnele pentru depunerea buletinelor de vot. Va o cameră sau un compartiment deosebit de votane la 150 de alegatori; ele vor fi astfel dispuse și construite incît să garanteze pe deplin secretul votului. Vor fi două urne: una de culoare albă ,și cealaltă de culoare neagră. Ele vor fi, după verificare, închise cu două lacăte, ale căror chei le va lua și păstra una președintele și alta cel mai in vrîstâ dintre alegătorii asistenți Urnele vor fi confecționate sub ingrijirea personala a primarului și in mărimea cerută după numărul candidaților și al alegătorilor înscriși. Art. 29.- Scrutinul va fi declarat deschis la orele 9 dimineață. Votarea durează fără întrerupere pănă la orele 12, cînd se suspendă pentru o oră, și apoi se reîncepe și continuă pănă la orele 5 după amiază, chiar in timpul suspendărei însă, președinții, alegătorii asistenți și secretarii sunt ținuți a nu părăsi sala de vot Art. 80 - Spre a incepe votarea pentru alegerea deputaților, senatorilor, consilierilor județeni și consilierilor comunali în orașele reședințe de județ, președintele va aplica pe 50 buletine și în dosul lor ștampila sa personală. Sfârșindu-se acestea, se vor ștampila alte 50 buletine și așa mai departe, pâină la inchiderea scrutinului. Art. 81 —Votarea pentru aceste alegeri se face astfel: Alegătorul se presintă și dă carta sa președintelui. Președintele verifică carta cu lista alegatorilor și, dacă nu se ridică nici o contestațiune, sau dacă găsește nefundate contestațiunile ivite, dă alegăătorului cite un buletin de vot de fiecare candidat sau de fiecare listă de candidați. Alegătorul, primind buletinele de vot, trece intr’una din camerile sau intr’unul din compartimentele destinate votarei ; închide toate buletinle, îndoind mai întâi clapele laterale și apoi clapa pe care stă scris cuvintele . Buletin de vot, le lipește și presinta președintelui mai iutii buletinele candidatului sau candidaților pentru cari votează