Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1905-10-01 / nr. 182
8<k182 aducă puțin cu eroul acestei istorii. Imaginația cucoanei adăogă ceia ce îi lipsea lui Nepomul, mai cu seamă că eroul și el se numea Sebastia, ceea ce aducea mult cu Sava. Singură neputînd a scrie nici o listă de bucate, cucoana Lina admira pe cei ce puteau ținea condeiul in mină. De aici se născu într’însa un fel de cult pentru Sava, care putea scrie ceasuri Întregi, și de altă parte un dispreț adine pentru el ca om practic, care în 15 ani nu s’a putut ridica din postul de arhivar. Sava nu era urît foc, și nu putea să nu-i fie, căci el adevărat seamănă cu caricatura din Viața unui om celebru. Prin caracter Sava i se părea slab, căci nu-i plăcea cearta și fugea de om și ce guceavă. In privința aceasta era departe de cei mai neînsemnați eroi din cărțile citite, cari dacă n’aveau alte calități, cel puțin pumni sănătoși, Sava n’avea putere nici cît o găină. Astfel niște sentimente ciudate se amestecară in inima cucoanei Linei: disprețul cu admirația. * * * Cucoana Lina acum vr’o 15 ani era o copilă naivă (deși era de 17) luată de suflet și crescută într’o familie mare boerească din Moldova. Sub conducerea Melle Ribo, ea învățase puțin franțuzește, a dringăni la piano, a spune poezii, însă a admira pe fratele duducelor, pe Scipione, învățase ea singură fără ajutorul guvernantei. Serile lungi de iarnă copila ținea de urît cucoanei Ilinohei, citindu-i din Marmontil, M-me de Stahl, M-raela Comtesse Dash și altele, dar după lectură, cînd cucoana cu ochii închiși zicea: „Lino, du-te de te culcă !“ se întîmplă că Scipione, care de o vreme încoace perduse somnul, o intimpina la eșirea ei din etajul cucoanei Ilindriei, și biata copilă era nevoită să fie de urît și fiului mamei sale adoptive. Cum s’a făcut, cum s’a dres, nu știu, dar sosi timpul cînd cucoana Ilinca a trebuit să caute Linei pe cineva, ca să o ia de nevastă. Cucoana Linca, tot uitîndu-se la talia fetei, zicea către bătrina sa jupîneasă: ce rușine, ce rușine, ștrengarul de Scipione.... și tocmai în casa mea.... dar vezi, mă rog, nu mă pot supăra pe dînsul.... are întregul caracter al meu, tocmai așa am fost și eu în tinerețe, aveam slăbiciune pentru bărbați ... Cu toate astea însă, nu-i plăceau cucoanei vorbe lungi; peste vr’o două luni Luna cu vrute cu nevrute se făcu M-me Nepomuc, luînd de bărbat pe fiul vechilului Nepomuc, pe Sava Mare era influența familiei boerești : peste o lună Sava Nepomuc s’a pomenit arhivar la un minister, și încă peste cinci luni părinte unei fetițe cu niște ochi negri ca murise, drăgălașă ca un înger, tocmai in chipul lui musiv.... dar nu Nepomuc, căci ăsta avea ochi ca de gîscă și era bălan. DIN LUMEA ARTISTICA Viitoarea stagiune In vederea deschiderei stagiunei s’au luat o serie de măsuri cari s’au menționat în Procesul-Verbal pe care-l reproducem mai jos in întregime: Proces- Verbal Astizi Joi 29 Septembrie anul 1905, Subsemnatul Președinte al Comitetului Teatral din Iași, în urma avisului ce am luat de la majoritatea membrilor ce formează Societatea Dramatică a acestui teatru, in vederea înjghelatrei Programului pentru apropiata deschidere a stagiunei 1905—905, am decis următoarele : Prețurile serale pentru această stagiune, sunt următoarele: Stal I, de la banca I—XII incl.4 lei. Stal II, de la banca VIII-XVI 3 lei. Stal III „ „ , XVII XXIII 2 tei Balcon I, de la banca I—II, 2 lei. Balcon II, de la banca III—IV, 1 leu 50 bani. Galeria, 1 leu. Lojada 6 persoane, 20 lei Loja de 5 persoane, 18 lei. Loja de 4 persoane, 16 lei. Loja de balcon, 8 lei. Comitetul Teatral deschide abonamente pentru alte 12 reprezentații, lăsind la facultatea abonatului a-și alege piesele și a aduce la teatru orice persoane cu cupoanele sale, conformîndu-se numai instrucțiunilor date. Prețurile locurilor în abonamente sunt precum urmează: Stal I, 2 lei. Stal II, 1 leu 50 bani. Balcon I, 1 leu 50 bani. Loja de 6 persoane 10 lei. Loja de 5 pers. 9 lei. Loja de 4 persoane, 8 lei. Loja de balcon, 4 lei. La Stal III, Balcon 11 și Galerii, nu se fac abonamente Abonamentele se vor achita anticipat, socotite pentru toate cele 12 reprezentații, casser teatrului, de către abonat care va primi o serie de 12 cupoane de abonament, din un registru cu marcă. Cupoanele se vor preschimba de Cassier prezentatorului, în ziua reprezentației, eliberîndu-i-se în schimb biletul de intrare, căruia i se va aplica o ștampilă cu prețul în abonament. Comitetul Teatral în cursul stagiunei î și rezervă dreptul cînd va crede de cuviință că o cere interesul teatrului, să ridice prețurile, sau să suspende.valabilitatea abonamentelor, pentru una sau mai multe reprezentații la șir sau la intervale, luîndu-și obligațiunea a anunța publicul prin afișul respectiv și prin un aviz la Cassa de bilete. Dacă la închiderea stagiunei un abonat nu și-a epuizat toate cupoanele, nu i se vor mai restitui banii pe cupoanele neîntrebuințate. Aceste dispozițiuni în ce privește condițiunele abonamentelor se vor tipări în programul stagiunei, în dosul cupoanelor de abonament și prin placarde în interiorul teatrului, pentru a nu se da loc la discuțiuni zădarnice. Programul general se va afișa cel mai tirziu în ziua de 5 a. c. Directorul scenei și Octombrie Regizorul fiind însărcinați cu alcătuirea lui. In privința controlului seral, care lasă atît de mult de dorit, decidem a nu mai admite femei controloare, afară de una singură ca ourrează la loje ; experiența a dovedit cu prisosință, serviciul nefolositor ce-l făceau aceste controloare. Prin urmare, se va angaja un controlor la intrarea principală a parterului; un alt controlor la intrarea de jos a balconului și galeriei; acești doi controlori sunt acei cari trebuesc supraveghiați mai de aproape. Interesul material al Instituției, de care în mare parte depinde și cel moral, cere imperios ca două persoane de încredere și cu milă de avutul Societăței Dramatice, de pildă două artiste retrase la pensie, să-și aibă cîte un biurou instalat la aceste două intrări principale. .D-nul administrator al teatrului este invitat ca in numele nostru să facă propunerea aceasta d-nelor Elena Lașcu și Elena Botez, rugîndu-le a primi însărcinarea aceasta și a conveni cu Domniilor lor asupra condițiunelor în care am putea reuși să instalăm acest sistem de control ideal. In multe teatre din străinătate se obicinuește ca unii artiști în retragere să dea acest prețios concurs instituției din care au făcut parte. Afară de acei doi controlori arătați mai sus, vor mai fi următorii : Trei controlori jos în interiorul teatrului , una controloră (ourreuză) la loje și trei controlori sus la balcon și galerie. Total : 8 controlori, una controloare și două Doamne supraveghetoare sau inspectoare. Drept care am încheiat acest proces-verbal. Președinte, ss. 1. Kirilăriția țigaretei, întrebă pe unul și pe altul dar nimeni nu știa de țigaretă. Atunci unui general îi sugerează ideia și propune că toți ofițerii din arată să treacă individual înaintea regelui și să-și întoarcă buzunarele chiar în față spre a dovedi fiecare nevinovăția lui. Rînd pe rând trec ofițerii în fața regelui întorcînd buzunarele până la cel din urmă, caree era un tînăr sublocotenent. Acesta trece în fața regelui, salută respectuos fără a-și întoarce însă buzunarele și adresează următoarele cuvinte : Sire ! Jur pe cuvîntul meu de onoare ca ofițer și am cinstit că nu am luat țigareta, buzunarele însă nu se pot întoarce. Maiestatea Sa il crezu, ofițerii ceilalți toți erau siguri că sublocotenentul era în posesiunea țigaretei. Serata se sfirși și toți plecară pe la casele lor. A doua zi servitorii prezintă Regelui țigareta perdută, pe care ei o găsiră în cutele de la perdelele ferestrelor se vede că căzuse de pe masă fără să observe cineva. Regele își amintise imediat da sublocotenent și trimise după dinsul să-l cheme la palat. Sublocotenentul se prezintă Regelui, salutînd iarăși respectuos și așteptînd ordinul Regelui. Acesta ’l întrebă : — D-le Sublocotenent să’mi spui te rog de ce aseară cînd am perdut țigareta d-ta nu ai intors buzunarele pe cînd toți ceilalți se întorsese. Sublocotenentul care însă nu știa de soarta țigaretei îi răspunse: — Maiestate, acuma că suntem în patru ochi vă pot spune, ceea ce aseară nu puteam și anume: — Eu am o mamă văduvă, 2 surori și un frate mai mic, de toți aceștia trebue sa îngrijesc eu și sa le procur existența din micul meu salar, astfel că mie nu’mi dă mina ca să măninc le restaurante, ci mă hrănesc cum pot, și ca dovadă pot să vă arît acum (’și întoarse buzunarele cari erau pline de unsoare și în cari se mai găsea o bucată de cîrnaț și fărîmături de pîine) și astfel nu puteam să fac de ris corpul ofițresc al cărui cap e Majestatea Voastră. Atunci Regele bătu pe Sublocotenent pe umere și dete ordin casierului regal să plătească din caseta sa particulară familiei sublocotenentului cite 500 mărci pe lună cît va trai. Tidar Această lege s’a votat de Senat, în ședința de la 28 Maiu anul 1905, și s’a adoptat cu unanimitate de 52 voturi. Președinte: C. Boerescu. Secretar: Const. Niculescu-Dorobanțu, (L. S. S.) Art. II. Promulgăm această lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin „Monitorul Oficial“. Art. III. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor și cel al justiției sunt insărcinați cu executarea presentului decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Septembrie 1905. CAROL. Ministrul agriculturei, industriei, comoroiului, și domeniilor, Ion N. Lahovari. Ministrul justiției, A. A. Badarea. No. 4,195. Această lege a fost de inițiativă parlamentară datorită d-lui Gh. Ghibănescu, deputatul colegiului al 3-lea de Fălciu. FELURIMI împăratul și ofițerul Un bătrân povestește următorul fapt petrecut în casa Regelui Wilhelm I al Germaniei: La o serată ce se ținea pe vremuri în palatul Regal, în una din odăile laterale cu salonul de dans, Regele Wilhelm inconjurat de mai mulți ofițeri, discuta cu dinști diferite chestiuni : Isprăvindu-și țigara de fumat, Regele își pune țigareta de chihlimbar pe masă și trecu în salonul de dans spre a se amusa. Intr’un timp si vine pofta să fumeze iarăși o țigară, trecu din nou in odaia respectivă răsucește o țigară și caută țigareta pe care o pusese pe masă ; insă spre mirarea lui nu o mai găsi. Regele mirat foarte mult de dispa evenimentul Pentru locuitorii din iad. Fülein Monitorul Oficial de azi publică următoarele : CAROL I, * Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al Romăniei, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor sub No. 55 631/905, Am decretat și decretăm: Art. I. Corpurile legiuitoare au adoptat și Noi sancționări ce urmează : LEGE Art. unic.Guvernul este autorizat a da locuitorilor din satele Zberoaia și Scoposeni, comuna Grozești, județul Fălciu, împroprietăriți la 1864 și 1879, și cumpărătorii de loturi mici, locurile disponibile din moșia Statului Ghermănești, la punctele numite : Gîlcea, în întindere de 197 ht. și Roșasca, în întindere de 99 ht., luînd în schimb o aceiași întindere din pămîntul locuitorilor care se va găsi cu totul neproductiv, din causa revărsărilor apelor Jijiei și Prutului, după ce mai întiis se va restitui Statului tot plusul de teren ce se va găsi în delimitarea împroprietariților la 1864 (Zberoaia) și însurățeilor la 1879 (Zberoaia-Poncești), din care pentru întinderea de 30 ht., 924 m. p., din delimitarea Zberoaia, este deja proces pendinte cu Statul. Pămînturile ce se dau In schimb locuitorilor Își păstează calitatea de pămînt de împroprietărire, potrivit art. 132 din Constituție. Această lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 23 Maiu anul 1905, și s’a adoptat cu unanimitate de 63 voturi. Președinte: Gr. Triandafil. (L. S. A. D.) Secretar, L. Antoniu. Desvăhim statuie! lui Vasile Alexandri — Textul pergamentului — Numai cîteva zile ne mai despart de ziua cînd toată suflarea romînească va sărbători amintirea marelui nostru poet Vasile Alexandri. Dăm aci textul acestui pergament. Iată-1 : —„ In anul Mîntuirei 1905, luna Octombrie 14, în al 40 lea an curgători de fericită Domnie a M. Sale Carol I Regele României și a soției Sale M. Sa Regina Elisabeta, Principe Moștenitor Alteța Sa Regala Principele Ferdinand și soția Sa Principesa Maria cu Augustai Lor fii Principii Carol, Elisabeta, Maria, Neculae, Primat al României D. D. Iosif Gheorghian și Mitropolit Moldovei și Sucevei D. D. Partenie Clinceni; Miniștri ai Regatului: D. D. Gh. Gr. Cantacuzino, General G. Manu, General Iacob Lahovary, Take Ionescu, I. Lahovary, I. Grădișteanu, Al. Bădăreu, M. Vlădescu. S’a ridicat aici în Iași statua nemuritorului poet Vasile Alexandri, născut In orașul Bacău la 1821, Iulie în 21 și mort în 1890 August in 22 la Mircești. începătura și urzitura ridicărei acestei statui se datorește Consiliului comunal de Iași, în anul 1890, August în 27, după propunerea Primarului de atunci, d-nul Vasile Pogor, cînd s’au și întocmit în Iași două comitete, sub președința I. P. S. S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu , unul pentru strîngerea prin subscripție publică a fondurilor necesare, alcătuit numai din doamne și anume: Maria A. Catargi, Casandra D. Donici, Natalia General Radovici, Eugenia E. Mavrocordat, Smaranda A. Brîndză, Aglaea P. Rîșcanu, Maria G. Irimescu. Fosta dat ca patrioticul gindi al urzitorilor să fie încununat cu izbînda după 15 ani de nepregetată muncă, a comitetului ce și-a luat frumoasa însărcinare, a Primarilor cari au fost în acest timp in fruntea comunei și cu stăruința mai ales din partea doamnelor din comitet, care prin osîrdia și stăruința lor au sporit cu mult subscrierile oficiale ale județelor și comunelor din întreaga țară. Tot ce e suflare romînească s’a grăbit să ajute cu obolul lor la proslăvirea Celui ce a reînviat versul popular în poezia cultă; Admiratorului și Celui întâi culegător al produselor poetice populare; Scriitorului plin de bun simț în înjghebarea limbei literare ; Autorului „ Doinelor “ și „ Lăcrămioarelor * și neasămuitelor „Pastele“; Regelui Poeziei; Celui ce-a cîntat »Deșteptarea Romîniei“, „ Hora Unirei", „ Ostașii Noștri “, „Ginta Latină “ ; Celui ce-a organizat Teatrul Romînesc; Scriitorului care prin neîntrecutele sale opere a îmbogățit scena romină-Autorului lui „ Despot-Vodă “ și „Fintîna Blanduziei“. Ne-asemănatului patriot, care a redactat în 1848 „Dorințele Partidei Naționale“ . Care a luptat pentru Unire și a fost sfetnicul luminat a lui Vodă-Cuză, Bardului reînvierei vitejiei strămoșești , Cîntărețului „Peleșului* și ,Dascălului în Romînie a Carmen G’v Ivei“. Ostenitori intr’u îndeplinirea acestei mărețe fapte fost’a Comitetul alcătuit din d-nii: Vasile Pogor, D. G. Rosetti, Iancu Prăjescu, Gr. Cogălniceanu, locotenent-colonel C. Langa și Nicolae Culianu, A. D. Xenopol și P. Rîșcanu, profesori universitari, sub președența I. P. S. Mitropolit Partenie Clinceni, General comandant al Corpului IV de armată Generalul Leonida Iarca, Primar al Iașilor, Gheorghe Lascar, Prefect al Județului Iași C. Ivașcu și N. N. Cananău, Prefect de Poliție Iași, iar maestru și turnător al stamei, W. Hegel sculptor și Inginer supraveghetor al lucrărilor Anton Savul. * Pergamentul acesta va fi semnat de M. M. L. L. Regele și Regina, de A. A. L. S. Regale Principele și Principesa Romîniei, de toți miniștrii și autoritățile menționate în el, după care apoi va fi zidit în soclul statuei. PROGRAMA Recepționei M. S. Regelui la Dorohoi. Iată programa recepțiunei M. S. Regelui și a A. S. R. Principelui moștenitor la Dorohoiu: 1) In ziua de 1 Octombrie orele 9.50 dim. trenul regal în care se află M. S. Regele cu Principele Moștenitor sosește în gara Leorda. Aci vor fi întîmpinați și salutați in numele județului de prefectul jud. și de președintele consiliului județean. 2) îndată ce trenul se ivește în raza orașului muzica militară intonată Imnul regal, iar de pe dealul Trestienei se va trage 101 tunuri; in acelaș timp clopotele de la toate bisericele vor suna. 3) La orele 11 dim trenul întră în gara Dorohoiu. La coborîrea din tren a Regelui Împreună cu Principele Moștenitor o companie de onoare cu drapelul și muzica, dau onorurile militare. Primarul orașului Dorohoiu, care va fi însoțit de d-nii primari ai comunelor urbane Mihaileni și Herța cu consiliile comunale respective, prezintă Regelui prin ea și sarea tradițională, unind bune venire. Pe peronul gării vor lua loc toți reprezentanții din județ cu notabilitățile din județ și oraș și anume, d-nni senatori și deputați, președintele, vicepreședinți și consilieri ai consiliului general al județului Dorohoi, administrația județului in frunte cu directorul prefecturei, reprezentanții clerului din județ și oraș, președintele tribunalului însoțit de magistrații dinudeț și oraș, decanul cu întreg consiliul de disciplina al baroului, dnii directori și profesori ai învățămîntului secundar din oraș și județ, revizorul școlar, directorii și directoarele școalelor primare din județ și oraș, președintele și membrii Ateneului român din Dorohoi, medicii primari de județ, de spitale și de orașe, medicii veterinari, serviciul tehnic în frunte cu d-nii inginer-șef al județului și arhitect al Comunei, administrația financiară în frunte cu d. administrator financiar al județului, reprezentanții Camerei de comerciu, delegația corporației meseriașilor, o delegație de săteni, reprezentanții comerciului și industriei, reprezentanții diferitelor culturi și naționalități din județ. 5) Prefectul județului face prezentările. 6) Cortegiul regal plecînd de la gară precedat de către prefectul județului, primarul orașului și de jandarmi rurali călări va parcurge străzile : Gărei, Carmen Sylva, I. G. Brătianu și Gr. Ghica V. V. In tot acest parcurs trăsura regală va avea la dreapta și la stînga cîte un ofițer de jandarmi rurali călări. Cortegiul regal va fi închis de către jandarmii rurali călări. 7) Regele și Principele Moștenitor vor descinde la biserica catedrală, unde se va oficia un Te-Deum. 8) La intrarea în biserica catedrală Regele va fi primit de protocriul județului, însoțit de cler. 9) După oficiarea Te-Deumului 1905 cortegiul regal, în ordinea stabilită mai sus, continuă a parcurge străzile Gr. Ghica și Popa Ștefan, oprindu-se la Palatul Administrativ, unde Regele va fi primit de prefectul județului, împreună cu d-nii: președinte, vice-președinți și consilierii județeni. 10) In saloanele Palatului Administrativ se va face recepțiunea reprezentanților autorităților și a notabilităților din județ și oraș. Prezentările se fac de prefect. 11) Pe toate stradele pe unde va trece cortegiul regal, trotuarele vor fi ocupate de consiliile comunale, personalul sanitar și tehnic, învățători rurali cu elevii, reprezentanții sătenilor din județ, barbați și femei. Toate consiliile comunale și școalele vor purta drapelele lor. 12) La ora 1 și 15 după amiază se va servi un dejun în marea sală a palatului administrativ, la care vor lua parte reprezentanții autorităților și notabilităților din județ și oraș. 13) La orele 3 după amiază M. S. Regele vizitează gimnasiul „Gr. Ghica V. V.“, Ateneul român și biblioteca populară, cazarma, spitalul județean, biserica Sf. Neculae (în restaurațiune, zidită de Ștefan cel Mare la 1495), școala primară de fete No. 2 „Elisabeta“, școala de meserii, palatul comunal (în construcție) oficiul telegrafo-poștal, arestul preventiv. 14) La orele 7.30 seara va avea loc un prînz, la care vor lua parte reprezentanții autorităților și notabilităților din județ și oraș. 15) Orașul va fi decorat, iar seara iluminat, și se vor da focuri de artificii în parcul „Aurora“ și pe dealul Trestienei. Banchetele vor fi servite de marerestaurant al Hotelului Bulevard din București, de sub direcția d-lui Charles Bertola. V VT*. INFORMAȚII . Din cauza epidemiei ce bîntie în orașul nostru, s’au suspendat cursurile de la Conservatorul de muzică și Declamație. 0 D. A. D. Xenopol profesor universitar va suplini mai departe anul acesta catedra de Istorie medie și modernă, la facultatea de litere și filosofie din orașul nostru . D. C. Mihailescu va suplini pe d. Enrico Mezzetti, la catedra de Muzică de la Liceul Național, în locul d-lui A. Zirra, care pleacă la Milano, pentru continuarea studiilor muzicale. D D. Pavel Grigoriu a fost numit copist la tribunalul din Dorohoiu, în locul d-lui Dimitrie Rotărescu pus în disponibilitate. O In ziua de 15 Octombrie a. c, Consiliul general al județului nostru, va fi convocat în ședință ordinară. ° In vederea înființărei unei oassei, de economie In dispărțirea a II -a, * dspre care am vorbit, inițiatorii vor ținea o întrunire Duminică, spre a se consfătui. ° In viitoarele ședințe Comunale, ce vor avea loc In cursul lunei Octombrie, Consiliul Comunal va lua în discuție chestia canalizărei orașului. ° Din comuna Deleni se comunică că locuitorul Neculai a Grigoresei, era dimineață pe cînd se ducea să macine niște popușoi la moară, a încetat din viață. Deoarece unii pretind că numitul locuitor ar fi fost otrăvit, s’a ordonat o anchetă. O Aseară elevii școalei de gimnastică a d-lui V. Negrutz au ținut să facă o manifestație atletului Petru Zebic, care a plecat la Vaslui. Atletul a fost condus la gară cu muzică și facle aprinse ; trăsura în care a luat loc atletul și d. V. Negruzi era trasă de mulțime. O Mîne-seară Sîmbată are loc la Coloseul Regal prima reprezentație a trupei de operetă de sub conducerea d-lui Marinescu cu concursul divetei NORA. Biletele pentru această reprezentație care începe cu frumoasa operetă „Azilul Fecioarelor“ se ieau de pe abum de la agenția teatrală „Thalia (Maximovici). ” O Cu începere de mîine comisiunele de recensămînt general încetează de a mai funcționa. De mîine comisiunile de apel, vor FOIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL MIHAI CERCHEZ Din viața pescarilor Dobrogeni IV — Un foc n’ar strica, am înlemnit Deodată se opri da, un foc, un foc bun, ca să’i ardă tot ce are, iar trebui și lui... Luminat acum în privința răsbunărei și hotărît cum să’și răsbune, îndreptă pașii spre casă. Mă-sa îl aștepta cu mîncare; nu luase toată ziulica nimica în gură, dar și acum, cînd s’a pus la masă, nu putu înghiți nici o lingură de ciorbă. Văzîndu-i prăpădit de desperare, bâtrîna nu mai plingea și căuta să-l mai măngie puțin. — Va da el, bunul Dumnezeu, nu ne vom prăpădi, mai sunt și oameni buni pe lumea asta, vorbia bătrina dindu-i părul din ochi. Oameni buni? Cunoaște el destul pe acești oameni buni de pe lumea asta. Toți sunt cîni, știe el, dacă zice astfel ! Cît a umblat ca să găsească 200 de lei, pe la cei mai de treabă negustori din Sulina și Tulcea ! Nici unul n’a vroit să se îndure de dînsul și să’i ajute. Pare că bunii oameni nu știu că Grecul le dea casa pe nedrept ? Și toți tac ! Lasă că știe el ce vorbește ! Se sculă, îmbrăcă un cojocel, puse în buzunar o cutie cu chibrituri, un fuior de oîiți, sărută bătrina, și liniștit eși din casă. Se duse pe urmă pe malul marei, unde noi l’am găsit, așteptînd venirea lui Spiro, încă mult a mai stat Mihai culcat, luna asfințise, și se făcuse un întuneric că la un pas nu vedeai nimica. In sat cu coșii începură a cînta. — Acum e timpul, spuse încet pescarul și se îndreptă spre locuința Grecului.* * * — Aș vroi să știu dacă Mihai Cerchez s’ar fi întors astăzi dimineață? se zice că i s’a împlinit terminul de pușcărie, spuse Andrușca Cosoi, cel mai dibaci pescar din Caterlez, un om cam chior de un ochi și ,ars de soare, pe un cap mare așezat pe un gît gol ca de taur. El și încă trei oameni Caterzeleni erau așezați la o masă mică, rotundă,pe niște scăunele cu trei picioare, dinaintea lor patru cești cu cafea turcească slobozea; niște aburi aromatici. — Da, răspunse Căpitan Iani, un om micuț cu verigi mari de argint în urechi,—a sosit astăzi dimineață împreună cu poșta. Alecu Iepure, care l-a văzut, zice că era foarte mâhnit, n’a vorbit cu niminea, însă nu era beat. — Credea după învățătura ce a primit-o urmă Cosoi—s’a lăsat de leacuri și nu va mai da foc caselor oamenilor; drept vorbind, credeam că dînsul nu se va mai Întoarce la Caterlez, ci se va duce undeva in alt loc să pescuiască pravină, slavă Domnului, e măricică, de ajuns loc pentru toți pușcăriașii cari... — Ba bine făcu Mihai că se întoarse anume la Caterlez — curmă vorba lui Goșoi un alt pescar, care purta numele de Baba, fiindcă era bun și moale ca o femeie—bine a făcut,o zic, Cerchez că s’a întors la Caterlez, nu uitați că cînd s’a întâmplat nenorocirea lui, avea numai douâzeci de ani, era de firea lui cam ferbinte, și pe urmă încă odată nu uitați, că Spiro vroia să-i vîndă casa părintească, această faptă l-a scos din minți. Inchipuiți-va numai, că vouă pentru o datorie, care ați plătit-o de o sută de ori, v ar vinde oasele voastre și v’ar da carna afară, cum vroia să facă Spiro: răspundeți, vă rog, ce ați face d-voastră ? Sa făcu o tăcere. Lulelele începură să lucreze mai tare, și societatea se acoperi cu un nor de fum. — Mihai mi-a fost întotdeauna drag—urmă Baba înainte - era cel mai priceput pescar, era cel mai cinstit de plată, și avea și alta... n’avea slăbiciunea pe care o avem noi cu toții, nu lua în gură nimica spirtos. — Are dreptate Baba,—se amestecă în vorbă al patrulea personagiu, văzînd că nimeni afară de bătrînul pescar nu apără pe nenorocitul Cerchez. Acest al patrulea purta numele de Deva, de meserie era cartofor, insă nimenea nu vroia să mai joace cu dînsul. Juca cu cărți măsluite, dar mai întotdeauna era prins și bătut pănă la moarte. Adevăratul nume îi era Papa Costă, nu știa singur de ce poartă un nume grecesc căci nici Grec nu era și grecește nu știa o boabă. Porecla de Dâra, ce pe rusește însemnează gaură, i-o dădură niște pescari cînd, după o bătae strașnică, îi făcură numai găuri. — Ești o gaură și alta nimica spuneau despre dinsul pescarii, scuipînd cu dispreț, cînd Dera se amestecă în vr’o afacere, luînd întotdeauna partea celui slab. Slab și micuț, Dera cu toată slăbiciunea sa era cel mai mare gîlcevar și bătăuș în sat, și cu toate neajunsurile era iubit de toți, astfel că nici o petrecere nu putea să fie fără dînsul, căci era mare palavragiu și bun cîntăreț. Dâra urmă înainte : — Are dreptate Baba, vă spui eu asta. Mihai Cerchez, măcar că a făcut cinci ani pușcărie, drept, căci Spiro a fost dat peneși rămîne un cine și jumătate și că... In timpul ăsta ușa se deschise și un tînăr uriaș, îmbrăcat în niște straie din care crescuse intră în cafenea-prăvălie. Era brun, cu niște ochi albaștri, foarte buni. Măcar că afară cam ningea, tînărul nu era îmbrăcat după timp, afără de o flanelă albastră cum poartă mateloții,n’avea ceva mai călduros pe dinsul. El trecu pe lingă compania așezată lingă mesuță, o salută fără un pic de surîs pe buze și se apropie de tejghea. Era Mihai Cerchez. Cumpără două chilograme de piroane, și niște merinde. Pănă ce Ghiță băcanul cîntărea lucrurile cerute, în prăvălie domnea o tăcere ciudată. Mihai privea rafturile, butoaile cu măsline și pește sărat, sacii cu făină și cafea. Toate erau la locurile lor, taman ca acum cinci ani, ba chiar și o tablă de fer pe care stau înșirate. „Se cumpără untură de pește și gelatină“ sta la locul ei in fundul dughenei, nimica nu s’a schimbat de la plecarea lui . Societatea întreagă tăcea, parecă lovită de trăsnet. (Va urma).