Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)

1905-10-01 / nr. 182

8<k182 aducă puțin cu eroul acestei istorii. Imaginația cucoanei adăogă ceia ce îi lipsea lui Nepomul, mai cu seamă că eroul și el se numea Sebastia, ceea ce aducea mult cu Sava. Singură ne­­putînd a scrie nici o listă de bucate, cucoana Lina admira pe cei ce pu­teau ținea condeiul in mină. De aici se născu într’însa un fel de cult pentru Sava, care putea scrie ceasuri Întregi, și de altă parte un dispreț adine pentru el ca om prac­tic, care în 15 ani nu s’a putut ri­dica din postul de arh­ivar. Sava nu era urît foc, și nu putea să nu-i fie, căci el adevărat seamănă cu carica­tura din Viața unui om celebru. Prin caracter Sava i se părea slab, căci nu-i plăcea cearta și fugea de om­ și ce gu­ceavă. In privința aceasta era departe de cei mai neînsemnați eroi din cărțile citite, cari dacă n’aveau alte calități, cel puțin pumni sănătoși, Sava n’avea putere nici cît o găină. Ast­fel niște sentimente ciudate se amestecară in inima cucoanei Linei: disprețul cu admirația. * * * Cucoana Lina acum vr’o 15 ani era o copilă naivă (de­și era de 17) luată de suflet și crescută într’o fa­milie mare boerească din Moldova. Sub conducerea M­elle Ribo, ea în­vățase puțin franțuzește, a dringăni la piano, a spune poezii, însă a ad­mira pe fratele duducelor, pe Sci­­pione, învățase ea singură fără aju­torul guvernantei. Serile lungi de iarnă copila ținea de urît cucoanei Ilinohei, citindu-i din Marmontil, M-me de Stahl, M-rae­la Comtesse Dash și altele, dar după lectură, cînd cucoana cu ochii închiși zicea: „Lino, du-te de te culcă !“ se întîmplă că Scipione, care de o vre­me încoace perduse somnul, o intim­pina la eșirea ei din etajul cucoanei Ilindriei, și biata copilă era nevoită să fie de urît și fiului mamei sale a­­doptive. Cum s’a făcut, cum s’a dres, nu știu, dar sosi timpul cînd cucoana Ilinca a trebuit să caute Linei pe cine­va, ca să o ia de nevastă. Cu­coana Linca, tot uitîndu-se la talia fetei, zicea către bătrina sa jupîneasă: ce rușine, ce rușine, ștrengarul de Scipione.... și tocmai în casa mea.... dar vezi, mă rog, nu mă pot supăra pe dînsul.... are întregul caracter al meu, tocmai așa am fost și eu în tinerețe, aveam slăbiciune pentru băr­bați ... Cu toate astea însă, nu-i plăceau cucoanei vorbe lungi; peste vr’o două luni Luna cu vrute cu nevrute se făcu M-me Nepomuc, luînd de bărbat pe fiul vechilului Nepomuc, pe Sava Mare era influența familiei boerești : peste o lună Sava Nepomuc s’a po­menit arh­ivar la un minister, și încă peste cinci luni părinte unei fetițe cu niște ochi negri ca murise, drăgălașă ca un înger, tocmai in chipul lui mu­siv.... dar nu Nepomuc, căci ăsta a­­vea ochi ca de gîscă și era bălan. DIN LUMEA ARTISTICA Viitoarea stagiune In vederea deschiderei stagiunei s’au luat o serie de măsuri cari s’au menționat în Procesul-Verbal pe ca­­re-l reproducem mai jos in întregime: Proces- Verbal Asti­zi Joi 29 Septembrie anul 1905, Sub­semnatul Președinte al Co­mitetului Teatral din Iași, în urma avisului ce am luat de la majorita­tea membrilor ce formează Societa­tea Dramatică a acestui teatru, in vederea înjghelatrei Programului pen­tru apropiata deschidere a stagiunei 1905—905, am decis următoarele : Prețurile serale pentru această sta­giune, sunt următoarele: Stal I, de la banca I—XII incl.4 lei. Stal II, de la banca VIII-XVI 3 lei. Stal III „ „ , XVII XXIII 2 tei Balcon I, de la banca I—II, 2 lei. Balcon II, de la banca III—IV, 1 leu 50 bani. Galeria, 1 leu. Loja­da 6 persoane, 20 lei Loja de 5 persoane, 18 lei. Loja de 4 persoane, 16 lei. Loja de balcon, 8 lei. Comitetul Teatral deschide abona­mente pentru alte 12 reprezentații, lăsind la facultatea abonatului a-și alege piesele și a aduce la teatru ori­ce persoane cu cupoanele sale, con­­formîndu-se numai instrucțiunilor da­te. Prețurile locurilor în abonamente sunt precum urmează:­­ Stal I, 2 lei. Stal II, 1 leu 50 bani. Balcon I, 1 leu 50 bani. Loja de 6 persoane 10 lei. Loja de 5 pers. 9 lei. Loja de 4 persoane, 8 lei. Loja de balcon, 4 lei. La Stal III, Balcon 11 și Galerii, nu se fac abonamente Abonamentele se vor achita anti­cipat, socotite pentru toate cele 12 reprezentații, casser teatrului, de că­tre abonat care va primi o serie de 12 cupoane de abonament, din un re­gistru cu marcă. Cupoanele se vor preschimba de Cassier prezentatoru­lui, în ziua reprezentației, eliberîn­­du-i-se în schimb biletul de intrare, căruia i se va aplica o ștampilă cu prețul în abonament. Comitetul Teatral în cursul stagi­­unei î și rezervă dreptul cînd va cre­de de cuviință că o cere interesul teatrului, să ridice prețurile, sau să suspende­­.valabilitatea abonamente­lor, pentru una sau mai multe re­prezentații la șir sau la intervale, lu­­îndu-și obligațiunea a anunța pu­blicul prin afișul respectiv și prin un aviz la Cassa de bilete. Dacă la închiderea stagiunei un abonat nu și-a epuizat toate cupoa­nele, nu i se vor mai restitui banii pe cupoanele neîntrebuințate. Aceste dispozițiuni în ce privește condițiunele abonamentelor se vor ti­pări în programul stagiunei, în do­sul cupoanelor de abonament și prin placarde în interiorul teatrului, pen­tru a nu se da loc la discuțiuni ză­­darnice. Programul general se va afișa cel mai tirziu în ziua de 5 a. c. Directorul scenei și Octombrie Regizorul fiind însărcinați cu alcătuirea lui. In privința controlului seral, care lasă atît de mult de dorit, decidem a nu mai admite femei controloare, afară de una singură ca ourrează la loje ; experiența a dovedit cu pri­sosință, serviciul nefolositor ce-l fă­ceau aceste controloare. Prin urma­re, se va angaja un controlor la in­trarea principală a parterului; un alt controlor la intrarea de jos a balconului și galeriei; acești doi con­trolori sunt acei cari trebuesc su­­praveghiați mai de aproape. Intere­sul material al Instituției, de care în mare parte depinde și cel moral, cere imperios ca două persoane de încre­dere și cu milă de avutul Societăței Dramatice, de pildă două artiste re­trase la pensie, să-și aibă cîte un biurou instalat la aceste două intrări principale. .D-nul administrator al teatrului este invitat ca in numele nostru să facă propunerea aceasta d-nelor Elena Lașcu și Elena Botez, rugîndu-le a primi însărcinarea a­­ceasta și a conveni cu Domniilor lor asupra condițiunelor în care am pu­tea reuși să instalăm acest sistem de control ideal. In multe teatre din străinătate se obicinuește ca unii ar­tiști în retragere să dea acest pre­țios concurs instituției din care au făcut parte. Afară de acei doi controlori ară­tați mai sus, vor mai fi următorii : Trei controlori jos în interiorul tea­trului , una controloră (ourreuză) la loje și trei controlori sus la bal­con și galerie. Total : 8 controlori, una controloare și două Doamne su­praveghetoare sau inspectoare. Drept care am încheiat acest pro­­ces-verbal. Președinte, ss­. 1. Kirilă­riția țigaretei, întrebă pe unul și pe altul dar nimeni nu știa de țigaretă. Atunci unui general îi sugerează i­­deia și propune­ că toți ofițerii din a­rată să treacă individual înaintea regelui și să-și întoarcă buzunarele chiar în față spre a dovedi fie­care nevinovăția lui. Rînd pe rând trec ofițerii în fața regelui întorcînd buzunarele până la cel din urmă, caree era un tînăr sub­locotenent. Acesta trece în fața regelui, salută respectuos fără a-și întoarce însă bu­zunarele și adresează următoarele cu­vinte : Sire ! Jur pe cuvîntul meu de onoare ca ofițer și am cinstit că nu am luat țigareta, buzunarele însă nu se pot întoarce. Maiestatea Sa il cre­zu, ofițerii ceilalți toți erau siguri că sublocotenentul era în posesiunea ți­garetei. Serata se sfirși și toți plecară pe la casele lor. A doua­ zi servitorii prezintă Regelui țigareta perdută, pe care ei o găsiră în cutele de la per­delele ferestrelor se vede că căzuse de pe masă fără să observe cine­va. Regele își amintise imediat da sublocotenent și trimise după dinsul să-l cheme la palat. Sublocotenentul se prezintă Regelui, salutînd iarăși respectuos și așteptînd ordinul Re­gelui. Acesta ’l întrebă : — D-le Sublocotenent să’mi spui te rog de ce aseară cînd am perdut țigareta d-ta nu ai intors buzunarele pe cînd toți ceilalți se întorsese. Sublocotenentul care însă nu știa de soarta țigaretei îi răspunse: — Maiestate, acuma că suntem în patru ochi vă pot spune, ceea­ ce a­­seară nu puteam și anume: — Eu am o mamă văduvă, 2 su­rori și un frate mai mic, de toți a­­ceștia trebue sa îngrijesc eu și sa le procur existența din micul meu salar, ast­fel că mie nu’mi dă mina ca să măninc le restaurante, ci mă hrănesc cum pot, și ca dovadă pot să vă a­rît acum (’și întoarse buzunarele cari erau pline de unsoare și în cari se mai găsea o bucată de cîrnaț și fă­­rîmături de pîine) și ast­fel nu pu­team să fac de ris corpul ofiț­resc al cărui cap e Majestatea Voastră. Atunci Regele bătu pe Sublocote­nent pe umere și dete ordin casie­rului regal să plătească din caseta sa particulară familiei sublocotenen­tului cite 500 mărci pe lună cît va trai. Tidar Această lege s’a votat de Senat, în ședința de la 28 Maiu anul 1905, și s’a adoptat cu unanimitate de 52 voturi. Președinte: C. Boerescu. Secretar: Const. Niculescu-Dorobanțu, (L. S. S.) Art. II. Promulgăm această lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigi­liul Statului și publicată prin „Mo­nitorul Oficial“. Art. III. Miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele agricultu­rei, industriei, comerciului și dome­niilor și cel al justiției sunt insărci­nați cu executarea presentului decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Sep­tembrie 1905. CAROL. Ministrul agriculturei, industriei, co­moroiului, și domeniilor, Ion N. Lahovari. Ministrul justiției, A. A. Badarea. No. 4,195. Această lege a fost de inițiativă parlamentară datorită d-lui Gh. Ghi­­bănescu, deputatul colegiului al 3-lea de Fălciu. FELURIMI împăratul și ofițerul Un bătrân povestește următorul fapt petrecut în casa Regelui Wilhelm I al Germaniei: La o serată ce se ținea pe vre­muri în palatul Regal, în una din o­­dăile laterale cu salonul de dans, Re­gele Wilhelm inconjurat de mai mulți ofițeri, discuta cu dinști diferite ches­tiuni : Isprăvindu-și țigara de fumat, Regele își pune țigareta de chihlim­bar pe masă și trecu în salonul de dans spre a se amusa. Intr’un timp si vine pofta să fumeze iarăși o ți­gară, trecu din nou in odaia respec­tivă răsucește o țigară și caută ți­gareta pe care o pusese pe masă ; insă spre mirarea lui nu o mai găsi. Regele mirat foarte mult de dispa­ evenimentul Pentru locuitorii din iad. Fülein Monitorul Oficial de azi publică următoarele : CAROL I, * Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al Romăniei, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nos­tru secretar de Stat la departamentul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor sub No. 55 631/905, Am decretat și decretăm: Art. I. Corpurile legiuitoare au a­­doptat și Noi sancționări ce urmează : LEGE Art. unic.­Guvernul este autori­­zat a da locuitorilor din satele Zbe­­roaia și Scoposeni, comuna Grozești, județul Fălciu, împroprietăriți la 1864 și 1879, și cumpărătorii de loturi mici, locurile disponibile din moșia Statului Ghermănești, la punctele nu­mite : Gîlcea, în întindere de 197 ht. și Roșasca, în întindere de 99 ht., luînd în schimb o aceiași întindere din pămîntul locuitorilor care se va găsi cu totul neproductiv, din causa revărsărilor apelor Jijiei și Prutului, după ce mai întiis se va restitui Sta­tului tot plusul de teren ce se va găsi în delimitarea împroprietariților la 1864 (Zberoaia) și însurățeilor la 1879 (Zberoaia-Poncești), din care pentru întinderea de 30 ht., 9­24 m. p., din delimitarea Zberoaia, este deja proces pendinte cu Statul. Pămînturile ce se dau In schimb locuitorilor Își păstează calitatea de pămînt de împroprietărire, potrivit art. 132 din Constituție. Această lege s’a votat de Aduna­­rea deputaților, în ședința de la 23 Maiu anul 1905, și s’a adoptat cu unanimitate de 63 voturi. Președinte: Gr. Triandafil. (L. S. A. D.) Secretar, L. Antoniu. Desvăhim statuie! lui Vasile Alexandri — Textul pergamentului — Numai cîte­va zile ne mai despart de ziua cînd toată suflarea romînească va sărbători amintirea marelui nostru poet Vasile Alexandri. Dăm aci textul acestui pergament. Iată-1 : —„ In anul Mîntuirei 1905, luna Octombrie 14, în al 40 lea an curgă­tori de fericită Domnie a M. Sale Carol I Regele României și a soției Sale M. Sa Regina Elisabeta, Prin­cipe Moștenitor Alteța Sa Regala Principele Ferdinand și soția Sa Prin­cipesa Maria cu Augustai Lor fii Prin­cipii Carol, Elisabeta, Maria, Neculae, Primat al României D. D. Iosif Ghe­orghian și Mitropolit Moldovei și Su­cevei D. D. Partenie Clinceni; Mi­niștri ai Regatului: D. D. Gh. Gr. Cantacuzino, General G. Manu, Ge­neral Iacob Lahovary, Take Ionescu, I. Lahovary, I. Grădișteanu, Al. Bă­­dăreu, M. Vlădescu. S’a ridicat aici în Iași statua ne­muritorului poet Vasile Alexandri, născut In orașul Bacău la 1821, Iulie în 21 și mort în 1890 August in 22 la Mircești. începătura și urzitura ridicărei a­­cestei statui se datorește Consiliului comunal de Iași, în anul 1890, Au­gust în 27, după propunerea Prima­rului de atunci, d-nul Vasile Pogor, cînd s’au și întocmit în Iași două co­mitete, sub președința I. P. S. S. Mi­tropolit al Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu , unul pentru strîn­­gerea prin subscripție publică a fon­durilor necesare, alcătuit numai din doamne și anume: Maria A. Catargi, Casandra D. Donici, Natalia General Radovici, Eugenia E. Mavrocordat, Smaranda A. Brîndză, Aglaea P. Rîș­canu, Maria G. Irimescu. Fost­a dat ca patrioticul gindi al urzitorilor să fie încununat cu iz­­bînda după 15 ani de nepregetată muncă, a comitetului ce și-a luat frumoasa însărcinare, a Primarilor cari au fost în acest timp in fruntea comunei și cu stăruința mai ales din partea doamnelor din comitet, care prin osîrdia și stăruința lor au sporit cu mult sub­scrierile oficiale ale ju­dețelor și comunelor din întreaga țară. Tot ce e suflare romînească s’a gră­bit să ajute cu obolul lor la proslă­virea Celui ce a reînviat versul popular în poezia cultă; Admiratorului și Celui întâi cule­gător al produselor poetice populare; Scriitorului plin de bun simț în înjghebarea limbei literare ; Autorului „ Doinelor “ și „ Lăcră­mioarelor * și ne­asămuitelor „Pastele“; Regelui Poeziei; Celui ce-a cîntat »Deșteptarea Ro­­mîniei“, „ Hora Unirei", „ Ostașii Noștri “, „Ginta Latină “ ; Celui ce-a organizat Teatrul Ro­mînesc; Scriitorului care prin neîntrecutele sale opere a îmbogățit scena romină-Autorului lui „ Despot-Vodă “ și „Fintîna Blanduziei“. Ne-asemănatului patriot, care a redactat în 1848 „Dorințele Partidei Naționale“ . Care a luptat pentru Unire și­ a fost sfetnicul luminat a lui Vodă-Cuză, Bardului reînvierei vitejiei strămo­șești , Cîntărețului „Peleșului* și ,Dascălului în Romînie a Carmen­ G’v Ivei“. Ostenitori intr’u îndeplinirea acestei mărețe fapte fost’a Comitetul alcătuit din d-nii: Vasile Pogor, D. G. Rosetti, Iancu Prăjescu, Gr. Cogălniceanu, lo­­cotenent-co­lonel C. Langa și Nicolae Culianu, A. D. Xenopol și P. Rîșcanu, profesori universitari, sub președența I. P. S. Mitropolit Partenie Clinceni, General comandant al Corpului IV de armată Generalul Leonida Iarca, Primar al Iașilor, Gheorghe Lascar, Prefect al Județului Iași C. Ivașcu și N. N. Cananău, Prefect de Poliție Iași, iar maestru și turnător al sta­mei, W. Hegel sculptor și Inginer supraveghetor al lucrărilor Anton Savul. * Pergamentul acesta va fi semnat de M. M. L. L. Regele și Regina, de A. A. L. S. Regale Principele și Prin­cipesa Romîniei, de toți miniștrii și autoritățile menționate în el, după care apoi va fi zidit în soclul statuei. PROGRAMA Recepționei M. S. Regelui la Dorohoi. Iată programa recepțiunei M. S. Regelui și a A. S. R. Principelui moștenitor la Dorohoiu: 1) In ziua de 1 Octombrie orele 9.50 dim. trenul regal în care se află M. S. Regele cu Principele Moșteni­tor sosește în gara Leorda. Aci vor fi întîmpinați și salutați in numele județului de prefectul jud. și de președintele consiliului județean. 2) îndată ce trenul se ivește în ra­za orașului muzica militară intonată Imnul regal, iar de pe dealul Tresti­­enei se va trage 101 tunuri; in ace­­laș timp clopotele de la toate bise­­ricele vor suna. 3) La orele 11 dim trenul întră în gara Dorohoiu. La coborîrea din tren a Regelui Împreună cu Principele Moștenitor o companie de onoare cu drapelul și muzica, dau onorurile militare. Primarul orașului Dorohoiu, care va fi însoțit de d-nii primari ai co­munelor urbane Mihaileni și Herța cu consiliile comunale respective, prezintă Regelui prin ea și sarea tra­dițională, unind bune venire. Pe peronul gării vor lua loc toți reprezentanții din județ cu notabili­tățile din județ și oraș și anume, d-nni senatori și deputați, președintele, vice­președinți și consilieri ai consiliului general al județului Dorohoi, admi­nistrația județului in frunte cu direc­torul prefecturei, reprezentanții cle­rului din județ și oraș, președintele tribunalului însoțit de magistrații din­udeț și oraș, decanul cu întreg con­siliul de disciplina al baroului, d­nii directori și profesori ai învățămîntu­­lui secundar din oraș și județ, revi­zorul școlar, directorii și directoarele școalelor primare din județ și oraș, președintele și membrii Ateneului ro­mân din Dorohoi, medicii primari de județ, de spitale și de orașe, medicii veterinari, serviciul teh­nic în frunte cu d-nii inginer-șef al județului și arhitect al Comunei, administrația fi­nanciară în frunte cu d. administra­tor financiar al județului, reprezen­tanții Camerei de comerciu, delegația corporației meseriașilor, o delegație de săteni, reprezentanții comerciului și industriei, reprezentanții diferitelor culturi și naționalități din județ. 5) Prefectul județului face prezen­tările. 6) Cortegiul regal plecînd de la gară precedat de către prefectul ju­dețului, primarul orașului și de jan­darmi rurali călări va parcurge stră­zile : Gărei, Carmen Sylva, I. G. Bră­­tianu și Gr. Ghica V. V. In tot acest parcurs trăsura regală va avea la dreapta și la stînga cîte un ofițer de jandarmi rurali călări. Cortegiul regal va fi închis de că­tre jandarmii rurali călări. 7) Regele și Principele Moștenitor vor descinde la biserica catedrală, un­de se va oficia un Te-Deum. 8) La intrarea în biserica catedra­lă Regele va fi primit de protocriul județului, însoțit de cler. 9) După oficiarea Te-Deumului 1905 cortegiul regal, în ordinea stabilit­ă mai sus, continuă a parcurge străzile Gr. Ghica și Popa Ștefan, oprindu-se la Palatul Administrativ, unde Re­gele va fi primit de prefectul jude­țului, împreună cu d-nii: președinte, vice-președinți și consilierii județeni. 10) In saloanele Palatului Admi­nistrativ se va face recepțiunea re­prezentanților autorităților și a nota­bilităților din județ și oraș. Prezentările se fac de prefect. 11) Pe toate stradele pe unde va trece cortegiul regal, trotuarele vor fi ocupate de consiliile comunale, per­sonalul sanitar și teh­nic, învățători rurali cu elevii, reprezentanții săteni­lor din județ, barbați și femei. Toate consiliile comunale și școalele vor purta drapelele lor. 12) La ora 1 și 15 după amiază se va servi un dejun în marea sală a palatului administrativ, la care vor lua parte reprezentanții autorităților și notabilităților din județ și oraș. 13) La orele 3 după amiază M. S. Regele vizitează­­ gimnasiul „Gr. Ghi­ca V. V.“, Ateneul român și biblio­teca populară, cazarma, spitalul ju­dețean, biserica Sf. Neculae (în res­taurațiune, zidită de Ștefan cel Mare la 1495), școala primară de fete No. 2 „Elisabeta“, școala de meserii, pa­latul comunal (în construcție) oficiul telegrafo-poștal, arestul preventiv. 14) La orele 7.30 seara va avea loc un prînz, la care vor lua parte reprezentanții autorităților și notabi­lităților din județ și oraș. 15) Orașul va fi decorat, iar seara iluminat, și se vor da focuri de arti­ficii în parcul „Aurora“ și pe dealul Trestienei. Banchetele vor fi servite de mare­­restaurant al Hotelului Bulevard din București, de sub direcția d-lui Charles Bertola. V VT*. INFORMAȚII . Din cauza epidemiei ce bîntie în orașul nostru, s’au suspendat cur­surile de la Conservatorul de muzică și Declamație. 0 D. A. D. Xenopol profesor uni­versitar va suplini mai departe anul acesta catedra de Istorie medie și modernă, la facultatea de litere și fi­­losofie din orașul nostru . D. C. Mihailescu va suplini pe d. Enrico Mezzetti, la catedra de Muzică de la Liceul Național, în lo­cul d-lui A. Zirra, care pleacă la Mi­lano, pentru continuarea studiilor mu­zicale. D D. Pavel Grigoriu a fost numit copist la tribunalul din Dorohoiu, în locul d-lui Dimitrie Rotărescu pus în disponibilitate. O In ziua de 15 Octombrie a. c, Consiliul general al județului nostru, va fi convocat în ședință ordinară. ° In vederea înființărei unei oasse­­i, de economie In dispărțirea a II -a, * dspre care am vorbit, inițiatorii vor ținea o întrunire Duminică, spre a se consfătui. ° In viitoarele ședințe Comunale, ce vor avea loc In cursul lunei Oc­tombrie, Consiliul Comunal va lua în discuție chestia canalizărei orașului. ° Din comuna Deleni se comunică că locuitorul Neculai a Grigoresei, era dimineață pe cînd se ducea să ma­cine niște popușoi la moară, a înce­tat din viață.­­ De­oare­ce unii pretind că nu­mitul locuitor ar fi fost otrăvit, s’a ordonat o anchetă. O Aseară elevii școalei de gim­nastică a d-lui V. Negrutz au ținut să facă o manifestație atletului Petru Zebic, care a plecat la Vaslui. Atletul a fost condus la gară cu muzică și facle aprinse ; trăsura în care a luat loc atletul și d. V. Ne­­gruzi era trasă de mulțime. O Mîne-seară Sîmbată are loc la Coloseul Regal prima reprezentație a trupei de operetă de sub conduce­rea d-lui Marinescu cu concursul di­­vetei NORA. Biletele pentru această reprezenta­ție care începe cu frumoasa operetă „Azilul Fecioarelor“ se ieau de pe a­­­­bum de la agenția teatrală „Thalia (Maximovici). ” O Cu începere de mîine comisiu­­­nele de recensămînt general înce­tează de a mai funcționa. De mîine comisiunile de apel, vor FOIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL MIHAI CERCHEZ Din viața pescarilor Dobrogeni IV — Un foc n’ar strica, am înlemnit De­odată se opri da, un foc, un foc bun, ca să’i ardă tot ce are, i­ar trebui și lui... Luminat acum în privința răsbu­­nărei și hotărît cum să’și răsbune, îndreptă pașii spre casă. Mă-sa îl aștepta cu mîncare; nu luase toată ziulica nimica în gură, dar și acum, cînd s’a pus la masă, nu putu în­ghiți nici o lingură de ciorbă. Văzîndu-i prăpădit de desperare, bâtrîna nu mai plingea și căuta să-l mai măngie puțin. — Va da el, bunul Dumnezeu, nu ne vom prăpădi, mai sunt și oameni buni pe lumea asta, vorbia bătrina dindu-i părul din ochi. Oameni buni? Cunoaște el destul pe acești oameni buni de pe lumea asta. Toți sunt cîni, știe el, dacă zice ast­fel ! Cît a umblat ca să gă­sească 200 de lei, pe la cei mai de treabă negustori din Sulina și Tul­­cea ! Nici unul n’a vroit să se îndu­re de dînsul și să’i ajute. Pare că bunii oameni nu știu că Grecul le dea casa pe nedrept ? Și toți tac ! Lasă că știe el ce vorbește ! Se sculă, îmbrăcă un cojocel, puse în buzunar o cutie cu chibrituri, un fuior de oîiți, sărută bătrina, și li­niștit eși din casă. Se duse pe urmă pe malul marei, unde noi l’am găsit, așteptînd veni­rea lui Spiro, încă mult a mai stat Mihai cul­cat, luna asfințise, și se făcuse un întuneric că la un pas nu vedeai ni­mica. In sat cu coșii începură a cînta. — Acum e timpul, spuse încet pescarul și se îndreptă spre locuința Grecului.* * * — Aș vroi să știu dacă Mihai Cer­chez s’ar fi întors astă­zi dimineață? se zice că i s’a împlinit terminul de pușcărie, spuse Andrușca Cosoi, cel mai dibaci pescar din Caterlez, un om cam chior de un ochi și ,ars de soare, pe un cap mare așezat pe un gît gol ca de taur. El și încă trei oameni Caterzeleni erau așezați la o masă mică, rotundă,­­pe niște scău­nele cu trei picioare, dinaintea lor patru cești cu cafea turcească slobo­zea; niște aburi aromatici. — Da, răspunse Căpitan Iani, un om micuț cu verigi mari de argint în urechi,—a sosit astă­zi diminea­ță împreună cu poșta. Alecu Iepure, care l-a văzut, zice că era foarte mâhnit, n’a vorbit cu niminea, însă nu era beat. — Cred­ea după învățătura ce a primit-o­ urmă Cosoi—s’a lăsat de leacuri și nu va mai da foc caselor oamenilor; drept vorbind, credeam că dînsul nu se va mai Întoarce la Caterlez, ci se va duce unde­va in alt loc să pescuiască pravină, slavă Domnului, e măricică, de ajuns loc pentru toți pușcăriașii cari... — Ba bine făcu Mihai că se în­toarse anume la Caterlez — curmă vorba lui Goșoi un alt pescar, care purta numele de Baba, fiind­că era bun și moale ca o femeie—bine a făcut,o zic, Cerchez că s’a întors la Caterlez, nu uitați că cînd s’a în­tâmplat nenorocirea lui, avea numai douâ­zeci de ani, era de firea lui cam ferbinte, și pe urmă încă odată nu uitați, că Spiro vroia să-i vîndă casa părintească, această faptă l-a scos din minți. Inchipuiți-va numai, că vouă pentru o datorie, care ați plătit-o de o sută de ori, v ar vinde oasele voastre și v’ar da carna afa­ră, cum vroia să facă Spiro: răs­pundeți, vă rog, ce ați face d-voastră ? Sa făcu o tăcere. Lulelele începu­ră să lucreze mai tare, și societatea se acoperi cu­ un nor de fum. — Mihai mi-a fost în­tot­dea­una drag—urmă Baba înainte - era cel mai priceput pescar, era cel mai cin­stit de plată, și avea și alta... n’avea slăbiciunea pe care o avem noi cu toții, nu lua în gură nimica spirtos. — Are dreptate Baba,—se ames­tecă în vorbă al patrulea personagiu, văzînd că nimeni afară de bătrînul pescar nu apără pe nenorocitul Cer­chez. Acest al patrulea purta nume­le de Deva, de meserie era cartofor, insă nimenea nu vroia să mai joace cu dînsul. Juca cu cărți măsluite, dar mai în­tot­dea­una era prins și bătut pănă la moarte. Adevăratul nu­me îi era Papa­ Costă, nu știa sin­gur de ce poartă un nume grecesc căci nici Grec nu era și grecește nu știa o boabă. Porecla de Dâra, ce pe rusește în­semnează gaură, i-o dădură niște pescari cînd, după o bătae strașnică, îi făcură numai găuri. — Ești o gaură și alta nimica­­ spuneau despre dinsul pescarii, scui­­pînd cu dispreț, cînd Dera se ames­tecă în vr’o afacere, luînd în­tot­­dea­una partea celui slab. Slab și micuț, Dera cu toată slăbiciunea sa era cel mai mare gîlcevar și bătăuș în sat, și cu toate neajunsurile era iubit de toți, ast­fel că nici o petre­cere nu putea să fie fără dînsul, căci era mare palavragiu și bun cîntă­­reț. Dâra urmă înainte : — Are dreptate Baba, vă spui eu asta. Mihai Cerchez, măcar că a fă­cut cinci ani pușcărie, drept, căci Spiro a fost dat pe­ne­și rămîne un cine și jumătate și că... In timpul ăsta ușa se deschise și un tînăr uriaș, îmbrăcat în niște stra­ie din care crescuse intră în cafe­­nea-prăvălie. Era brun, cu niște ochi albaștri, foarte buni. Măcar că afară cam ningea, tînă­­rul nu era îmbrăcat după timp, a­­fără de o flanelă albastră cum poar­tă mateloții,n’avea ceva mai călduros pe dinsul. El trecu pe lingă compania așeza­tă lingă mesuță, o salută fără un pic de surîs pe buze și se apropie de tejghea. Era Mihai Cerchez. Cumpă­ră două chilograme de piroane, și niște merinde. Pănă ce Ghiță băcanul cîntărea lucrurile cerute, în prăvălie domnea o tăcere ciudată. Mihai privea raf­turile, butoaile cu măsline și pește sărat, sacii cu făină și cafea. Toate erau la locurile lor, taman ca acu­m cinci ani, ba chiar și o tablă de fer pe care stau înșirate. „Se cumpără untură de pește și gelatină“ sta la locul ei in fundul dughenei, nimica nu s’a schimbat de la plecarea lui . Societatea întreagă tăcea, parecă lovită de trăsnet. (Va urma).

Next