Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1906-01-14 / nr. 263
J$6.26§ vmi Mj&miVL SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC Cele mai importante știri din lumea întreagă — ■—naaaooan ■ -------- Funcționarii și politica Petersburg 25 Ianuarie.— Consiliul de miniștri s’a pronunțat asupra partitarei funcționarilor guvernului în politică, în sensul următor: funcționarii sunt liberi să aibă orice părere politică și să aparțină oricărui partid politic afară de partidele subversive. Plecare Budapesta 25 Ianuarie. Cornitele Julius Andrassy a plecat aseară la Viena. Plecarea Reginei Madrid 25 Ianuarie. Ziarul „Globo“ zice că d. Moret va însoți probabil pe regina Sîmbătă la San Sebastian. Marchizul de Tovar, ambasadorul Spaniei pleacă azi cu misie specială din partea regelui la Roma. Dezmințire oficială detinge 25 ianuarie. Din sorginte oficială muntenegreană se desminte cu energie zgomotul răspîndit de „ Vossische ze Jung” după care s’ar fi întemeiat o alianță sârbo-muntenegreană contra Austro-Ungariei precum și știrea tendențioasă cum că Muntenegrul ar fi încheiat în Italia un împrumut de răsboi. Asemenea se desminte sgomotul unei mobilizări a armatei a cărei tendință ar fi îndreptată contra Herzegovina. Călătoria regelui Spaniei . Biarritz 25 Ianuarie. Regele Spaniei va sosi incognito aici. Se va duce la vila Mourisot, unde se află prințesa de Battenberg și va lua dejunul. Delegații marocani Algesiras 25 Ianuarie. Delegații marocani au declarat că trebui să refere sultanului asupra chestiunii distrugerei mărfurilor confiscate și asupra acelei a armelor de vinătoare și de lux. Conferința a însărcinat di pe contele Tattenbach, representantul Germaniei, și pe dnii Malmnussi, Caballero și Regnault să elaboreze un chestionar in afaceri producerei impostelor. Noi membri ai Academiei franceze Paris 25 Ianuarie. D-nii Ribot și Maurice Barres au fost aleși membri ai Academiei franceze. Deces Bruxelles 25 Ianuarie. Arhiepiscopul Malmes Grossem a murit. Pensiile lucrătorilor Paris 25 Ianuarie. Camera a discutat azi proectul pentru pensiile lucrătorilor adoptată la articolul 4 care zice că lucrătorii străini vor fi supuși aceluiași regim ca cei francezi. Desmințire Paris, 25 Ianuarie. O depeșă a guvernatorului Indochinei desminte formal lupta anunțată de unele ziare între trupele chinezești și indochineze. Relațiile franco chineze sunt cordiale. Audiențe la împărat Viena 25 Ianuarie.Împăratul a primit după amiază pe Goluchowsky, Pitriec Burian și Fejervary, în audiența comună care a durat două ore. Constantinopol, 25 Ianuarie. După informațiile turcești, albanezii din înprejurimile Djakovei, au intrat dounäzi în oraș și au ocupat oficiul telegrafic. Au fost trimise trupe. Liniștea restabilită. Protestări Constantinopol, 25 Ianuare. Consulul general grecesc din Salonic a protestat printr’o notă verbală inspectorului general contra ultimelor arestări făcute de poliție, întrunirea conference Algesiras 25 Ianuare.—Conferința s’a întrunit la orele 3. De la ultima ședință, comisia specială a redactat chestionarul său în 23 articole, care vor servi de masă la discuție. Desmințire Petersburg. 25 Ianuarie — Știrea dată de ziare după care ministrul agriculturei d. Kutier și-ar fi dat demisia, nu e întemeiată. Liniște restabilită tău, Cara se bucură de durerea altuia, uu-i Indîrji, peste acesta eu n'am aici o putere. Vino afară să ne privim opera. Merseră pe o stradă dosnică și văzură o scară proptită pe o casă și un om ce se uita fricos în toate părțile urca pe ea. — O să-l lași? întrebă Oscar, poate o să omoare pe cei ce dorim acolo fără grije. — Fii liniștit, fiul e , hoția a fost făptuit, dar miezul nopții înapoia nelegiuitului virtutea și el înapoiază ce a furat. Merseră înainte văzînd totul fără să-i poată cine va vedea. — Ce voci sunt acelea care plîng în acea clădire mare ? — Sunt hoți și omoritori în închisoare, se roagă. Intrară într’o cameră unde ardea o lampă. O femeie frumoasă cu părul despletit era îngenunchiată lingă leagănul copilului ei adormit, îl săruta și plîngea. După ușe un om, care își întindea, roșind, mîna spre femeia, și mama își acoperea ochii. — Cine ’s ăștia, Honestus? — Omul acela e seducătorul, care a venit la ceasul, cînd îl chemase femeia prietenului său. Bastonul meu fermecat a fost iute ; căința a eșit înaintea zilei, mama cere copilului său să-i ierte crima comisă față cu tată seu, iar seducătorul se deștepte, plîngînd de frumosul păcat. Merseră pe un loc împodobit cu pomi. Din toate casele alergau mii de oameni și soldați, cu drapelele făltăind, tobele sunau, se auzeau bubuituri, ciocnituri de arme și învișeală pretutindeni — Ce s’a întîmplat ? întrebă Cei ce au eșit din case suntimbați, pungași, înșelători, chestori și ticăloși pe care farmec tuții ’i-a isgonit din ascunzător puterea, nedeprinsă cu virtute tremurînd înaintea ei, și-a fritele să întîmpine năvala ei. S’a făcut dimineață, dar fii nopții a rămas. Nici un car pe nici un țăran nu mai striga, mai auzea nici un ciocan piața era goală. — De ce această liniște Han — Oamenii nu mai au nici ființă falsă, ei sunt mulțumiți odihnesc. înaintea unei brutării zăceau gînd oameni care în zadar ce pune cu bani. Pâinea se împa deja gratis la săraci. Sute de care zăceau pe stradă. — Cine sunt acești nenoi Honestus. — * știa’s spioni, care mai bin murit de foame decit să se mai nească cu rușine. Veniră înaintea palatului regi care nu era păzit, Regele nu se temea de nimeni, de cînd nimei nu se mai temea de el. Intrară intru unde se odihneau servi, curții și-l văzură cu lacrimi în Un bătrîn sa aruncă plîngînd cioarele unui tînar și zise, iar că te-am defăimat. Intrară în sala regelui. Regele sta pe tron și o fi strecurîndu-se prin mulțime se la picioare și-i strigă : nu-i e nevinovat, și cel mai credine regelui, galben la față zise : stăpine, te-am înșelat!“ Regele se cobori plîngind tron. Honestus și Oscar fugiră din Merseră de-alungul Jiului și cadavrul unei fete tinere. Osca aruncă privirile in altă parte. — Nenorocita zise Honestus, rea blestemată i-a lipit vnoce disperată de pierderea celei maimoașe podoabe a ei și a căutat tea în valuri. Veniră la punte. Acolo sta nar înalt și palid, aruncind oricînd spre cer, cînd spre fundul și era așa de îndurerat, totuși săi erau svritați. Oscar se simți spre tînar cu putere. — Cine este acest tînăr, tată — Fugi, fugi, striga Honostul glas disperat, și plinge Oscar , te-ai făcut om. — Orama, tată și spune-m\ este acest tînăr chinuit ? — Apropie ta, Oscar, vezi ai obraji cii de palizi sunt. Odată ii avea roșii ca purpura și au devenit palizi cînd auzi de subjugare. Vezi acești săraci cu îs de sishi și de lihniți. Altă dată erau plini de vlagă în lupta pentru libertate și drept. Privește In acest ochita stins ; odată a scinteiat, aprins da pentru a aprinde inima insuși cerui unei fete blinde. Și el era așa de puternic și bun , dar cine’i destul de și de bun in fața ispitei, puternic Viclenii poftitori de putere Bau urmărit pentru a’l conrupe Ei Bau purtat de la glumă la prostie, da aci la falsitate și la crimă. Această ureche altă dată deschisă numai la glasul virtuții s’a furișat hoțește spre a auzi șoapta scăpare ; acești ochi au devenit mîrșavi; această limbă care nu căuta decit iubire și prietenie, a devenit otrăvitoare, înțepătoare. Atunci și-a trădat pe cel mai bun amic care a murit ori pe eșafod. Ultima sărutare a celui trădat o primit trădătorul și îi șopti în ureche, răz ] bună-ma! Diavolul 11 văzu văzînd apoi batjocoritor și sara chefui cu răsplata păcatului. c Atunci a căzut peste el Îngrozitatorul miez al nopții pe care eu, Oscar, ascultînd rugăciunea ta, ți l’am dăruit, sila pască, au aruncat-o jos. Pălăria și bagajul victimei au fost găsite într’un vagon de clasa a II-a care fusese oprit la Agen. Poliția a început cercetările și se credin a se fi dat de urma celor doi indivizi care au mai avut de a face cu parchetul din Châteauroux și care au fost văzuți călătorind cu același tun și’n aceiași direcție ca și vie tiara. Cel mai vechi tune. Cu ocazia tăarei tunelului Simplon profesorul Berthelot, reamintește o lucrare identică ce fusese începută acum 25 de veacuri. In Cartea Regilor se spune că Ezechill care a domnit în anul 700, inainte de era creștină, prevăzu Ierusalimul cu un șanț de apă, care trebuia să treacă printr’o colină; galeria trebui să fie acea numita Shiivab„ care aducea apa rîulețului Moria. Situ tat la răsăritul orașului, după cum a tensionează evanghelia lui Ioan Ezechit, cu săparea tunelului, și ar fi produs , dînd un parcurs subteran apei ce atai înainte curgea printr’un canal ne-acoperit, să prevadă cu apă orașul chiar și caz de asediu. In anul 1880 s’a descoperit de cițiva copii, cari se scăldau în acea galerie, o inscripție în caractere ebraice vechi. Din această inscripție rezultă că colina fu atacată de cele două părți opuse de către cioplitori cari sfîrșiră prin a auzi sunetul loviturilor și al vocilor și cu întîlnirea lor faptul mai este întărit și de urmele datelor ce se mai văd pe păreții tunelului. Se crede totuși că de multe ori, in timpul săpărei, s’au luat direcțiuni greșite, asta ne mai dovedește că evreii nu cunoșteau vr’un instrument analog busolei. Tunelul e drept și lung de 531 metri, muncitori se întilniră la jumătatea drumului. Secțiunea variază la lățime între 60 și 92 centimetri, pe cînd înălțimea la una din întăriri este de 3 metri, poate că s-a găsit vre-o spărtură în colină și din cealaltă extremitate măsoară numai 1 metru și 30 centimetri. Inginerii au încercat să mențină în timpul săpării nivelul orizontal, ceea ce probează că posedau instrumente adoptate pentru ajungerea acestui scop. Spre polul sud în balon New-York-Herald publică un interesant interview cu renumitul aeronat, conte Henri de la Vaulx, care și-a pus în gînd sa facă o expedițiune spre polul sud, cu balonul, după cum Santos-Dumont vrea să facă tot o asemenea expediție la polul nord. „Voi face prima parte a călătoriei —a spus contele de la Vaulx— cu vaporul, încercînd să ancorez la un punct oarecare al continentului, ce se crede că înconjură polul sud. In urmă voi întreprinde o serie de expedițiuni, cu balonul. „Voi lua cu mine un balon o cantitate oarecare de alimente, de obiecte indispensabile, cum și o sanie automobilă. După natura terenului ce voi întîlni, voi putea să fac 25—30 kilometri pe zi. Din stofa balonului voi putea să fac ori cinci corturi bine închise. Odată făcută o a doua bază, mă voi întoarce la întâia cu sania. In urmă, voi stabili alte baze, din ce in ce mai aproape, până la pol. Va trebui insă să sacrific un mare număr de baloane*. Se știe că, vecinătățile polului sud sunt și mai puțin cunoscute decit cele de la polul nord. S’au mai făcut cîteva noui descoperiri numai de cînd cu expedițiunea la care a luat parte și compatriotul nostru, savantul naturalist d. Racoviță, discuțiunea unui comun și tacit acord. S’a crezut că schimbul de vederi care a avut loc la 18 Ianuarie asupra chestiunei contrabandei de arme putea să dea o indicație utilă asupra opiniei dominante cu privire la supravegherea dinăuntrul și la coastele Marocului. Chestiunea însă a rămas în picioare. Delegații germani sunt impenentrabili. Ei sunt ca niște adevărați sfinxi. Ei nu au pronunțat un singur cuvînt care se permită a prevedea atitudinea lor, dacă se exceptează declarațiunile conciliante pe care le-au făcut ziariștilor, declarații pe care le știu ei singuri că sunt tot așa de banale ca și de obligatorii. E evident că ei nu vor putea întră in conferință protestînd sus și tare alte idei. Această rezervă și această tăcere apasă incontestabil asupra delegaților care a venit la conferință cu gîndul de a sfirși într’un mod satisfăcător pentru toți buletii exterior In chestia Marocului Cu privire la conferința de la Algesiras în chestia Marocului un ziar Parisian dă următoarele detalii cu deosebire asupra celor cinci zile de la început. In timp ce comitetul de redacție elaborează proectul de represiune a contrabandelor de arme în Maroc, In sensul indicat de către comisiunea plenară în una din ședințele sale, e indispensabil de a da cîteva indicațiuni generale pentru ca opiniunea publică să fie pusă în cunoștința care este situația actuală. In primul loc nimic pe lume mai monoton ca în cele cinci zile de la inceput. Nimic senzațional nu s’a produs, nici în jurul conferinței nici ,n diversele întruniri ale delegaților. Nici un fapt nou nu a modificat situațiunea de la început. Ducele d’Almodovar și d. Revoir de la începutul primei ședințe au proclamat in toată întinderea sa principiul ușei deschise în materie comercială și economică. Acest fapt produce cea mai bună impresie, dar ar fi imprudent de a creda că dificultățile reale ale conferinței sunt excluse. In adevăr aceste dificultăți nici n’au fost încă abordate. Tot ce s’a putut face a fost de a seamina A JR JE IL Înalt Prea Sfințitul Mitropolit D. D. Parthenie dorind a înființa o bibliotecă în noul palat metropolitan din Iași, a dat însuși un număr însemnat de cărți ; a cerut și obținut de la Sfintul Sinod; de la Onor, Minister al Cultelor și Instrucțiunei Publice ; de la Academica Romînă ; de la Comitetul Revistei „Albina“, precum și de la alți autori, importante cărți pentru înzestrarea acestei biblioteci. In acest scop, roagă și pe toți Domnii autori, in orice ramură științifică au participa cu obolul d-lor bine-voitori, la formarea acestei noui biblioteci proprie a Metropoliei Moldovei și Sucevei. ______.mmrmwtmm* ------- așasi N ‘ Serată dansantă Mercuri seara 11 Ianuarie a avut loc în saloanele doamnei Pulcheria Sturdza, de la hotel Binder, o prea frumoasă serată dansantă, la care a luat parte multă lume din societata ieșană. Printre numeroșii invitați, am recunoscut : D-na Pulcheria Sturdza, în gris; d-na Elise D. Mavrocordato, în negru; d na Lucia Donici, în negru; d na maior Stroja, în negru ; d-na Lucia căpitan Negruzzi, în alb cu tul pailetat; d-na I. Pallady, în negru; d-na cornel Socec, într’o splendidă toaleta neagră brodată cu flori de argint; d na Elena Vidrașcu, în negru; d-na Suzana inginer Miclescu, în negru; D-ra Felicia Sturdza, în rose; d-ra Lisette Mavrocordato, in rose; d ra Marie Jane Mavrocordato, în cerișe; d-ra Marion Pallady, în alb ; d-rele Elena și Margareta Catargi, în gris; d-ra Andre Donici, în alb cu pailete ; d-ra Lucia Gane, in rose; d-ra Alice Stroia, în alb; d-ra Emma Emandi, în alb; d-ra Emilia Gane, în mauve; d-ra A Cerchez, in alb; d-ra Maria Diamandy, în alb. Domnii: loan Pallady, Vidrașcu, Cantacuzino, Dimitrie Gali, Ceri hez, Rosetti, Gane (Botoșani), Gh. și Marcel Dahon, E. Sion Epoletul a fost reprezentat prin d-nii: colonel Socec; căpitanii: M. Negruzzi, Șerbescu; locotenenții: Diamandy, Sion, Rosetti; sub-locotenenții: Beldiman, Sturdza, Ghyka, Damian, Drăghici și voluntarii: Const. Mavrocordat, Bogdan și Tăutu. La ora 3 s-a servit supeul, după care apoi a început imediat cotidionul, condus de către d-ra Felicia Sturdza și d. sub-locotenent Sturdza. La orele 6 dimineața, fiecare dintre invitați s’a retras, mulțumind d-nei și d-rei Sturdza de momentele plăcute petrecute. ( ARVETIX REFORTERULUI Pentru Expoziția națională Secțiunile expoziției naționale—Subcomitetele din județul Iași —însărcinarea lor, înlesnirea participanților la expoziție. In raport cu secțiunile din care se va compune viitoarea Expoziție s’a organizat în Capitala județului nostru următoarele sulecomitete, cari să înlesnească locuitorilor din cuprinsul lui să ia parte în număr cit mai mare, să-i îndemne a expune tot ce munca lor produce mai bine și mai frumos. Aceste subcomitete se compun după cum urmează: 1) . Pentru agricultură, silvicultură, horticultura și viticultură, creșterea vitelor și zootehnia , piscicultura și pescuitul : d-nii I. C. Corjescu, D. R. Greceanu, Ștefan Negruzzi, dr Ilie Stroici, dr. Iliescu medicul veterinar al județului, medicul veterinar de zonă, șeful pepinierei Vișan, șeful pepinierei Cotnari, R. Grabovieschi și Leon luster. 2) . Pentru mine și cariere : d nii V. Buțureanu, Cucu Starostescu, inginerul județului, dr. S. Konya și Șorban dir. școalei de Arte și Meserii. 3) . Pentru industrii: d. Gh. D Șerban, președintele Camerei de Comerț, d-na Gheorghiu, dir. școalei profesionale Sf. Sava, d-na Stamati, dir. școalei profesionale „Reuniunea femeilor Române“ și d. Xenofon Vlasto. 4) . Pentru geniul civil și militar, architectura, mecanica și electricitatea, mijloacele de transport, armata , d-nii Inginer Vignali, Iulius Rainicke arhitect și Cucu Starostescu inginerul județului. 5) . Pentru instrucțiune și educațiune. Instrumentele și procedeurile generale ale literilor, științelor și artelor : d-nii C. Climescu rectorul Universităței, V. Teodoreanu, dir. Liceului Național, Neculau dir. Liceului Internat, I. Mitru, dir. școalei normale, Economul P. Savin, directorul Seminarului, Tîrziceanu, dir Școalei Comerciale gr. 1,1. V. Radu, dir. Șc. Comerciale gr. II, directorul Institutelor Unite, Directoara Institutului Humpel și Directoara Institutului liceal de d-șoare. 6 . Pentru Artele Frumoase , d-nii Em. Bardasare, Inginer Vignali, V. Costin profesor la Liceul Internat și D. Fonescu, profesor la Artele frumoase. 7) . Pentru higienă, asistență publică și economia socială : d-nii dr. Proca, profesor de higienă la facultatea de medicină, dr. C. Șumulean, chimist și dr. Roșculetz, medicul șef al județului. 8) Pentru cult: Economul P. Savin, dir. Seminarului, Econom Stamati, protoereul județului, Econom I. Mitescu președ. Consistorului și economul Carp, revizorul eclesiastic. 9) . Pentru trecutul (secțiunea retrospectivă) d-nii : Th T. Burada, Theohari Antonescu profesor la facultatea de litere, Gh. Ghibânescu profesor la școala normală, I. Virlănescu, revizorul școlar, Al. Xenopol profesor Universitar și Econom Stamati, protoereul județului. P. PARLAMENTUL CAMERA Ședința de la 12 Ianuarie Ședința se deschide la carele 2 și 25 m sub președinția d-lui Gr. Triandafil. Prezenți 102 d-nn deputați. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu și Lahovari. Se repetă votul rămas nul în ședința precedentă asupra recunoașterei d-lui Andrei Ionescu și se admite. mp flMjile Se votează indigenatele d-lor V. Lupescu și recunoașterile d-lor Sfetea și Olteanu. Votul asupra indigenatului d-lui Max Bercovici ca și asupra recunoașterei d-lui Ilie Șerban e nul. Ședința se ridică la orele 3 lum. SENATUL Ședința de la 12 Ianuarie Ședința se deschide la orele două și 50 m. sub președinția d lui C. Boerescu. Prezenți 79 d-nn Senatori. Pe banca ministerială d nn G. Gr. Cantacuzino, M. Vlădescu și Iacob Lahovari, D. Stegărescu depune o propunere, semnată de mai mulți d-ni Senatori, ca bustul răposatului Gh. Vernescu, fruntaș conservator, să fie așezat in incinta Senatului. Se cere și se admite urgența. La ordinea zilei indigenate și recunoașteri. Se admite recunoașterea calităței de cetățean român d-lui Tănase Gh. Rizescu, român macedonean, domiciliat în București. Se citește raportul pentru validarea alegerei col. I de Senat din R.Sărat in persoana d-lui I. Alexandrescu. D. M. Ferechide protestează contra acestei alegeri spunînd că s’a călcat principiul legei prin faptul că fiul a luat înainte de alegeri, locul tatălui ca prefect al acelui județ. D. I. Alexandrescu e proclamat senator. Se admit recunoașterile d-lor Anastase N. Dinischiotu, român macedonean, domiciliat în București,Nestor Bojinovici, român macedonean, domiciliat în Drăgășani. Se respinge indigenatul d-lui Natan Rosenthal, din București. Se admit recunoașterile d-lor G. A. Popovici, român macedonean, domicliat in com. Teiu, jud. Argeș, și Titu Gheaja român transilvănean, domiciliat în București. Ședința se ridică la orele 3 și 30 m, anunțîndu-se cea viitoare pe azi la orele obicinuite. Știrile zM £ inocafilate In sala stilei de 29 Ianuarie va avea loc la Teatrul Național, un frumos bal dat în folosul Expozițiunei Naționale din 190 î. Președinția comitetului organizator al balului, o are prefectura județului nostru, reprezentată prin distinsul prefect de județ d. C. Ivașcu, care își dă toate silințele pentru ca balul acesta să fie unul dintre cele mai reușite. Biletele atît pentru locurile de jos, cit și pentru cele de sus, se găsesc de vînzare la redacția ziarului nostru, de unde publicul ieșaa ori și cînd și în ori ce zi, și le poate procura. Duminică 22 Ianuarie d. dr Buzenchi, medicul veterinar primar al orașului, va ținea prima sa conferință, despre „îngrijirea vacelor“, la școala primară de băeți din strada Nicolina. Carnete pentru „Pâinea Săracilor“ sunt depuse la magazinele : Carmet (str. Lăpușneanu), Smirnov (str. Lăpușneanu), Șaraga (vis avis de Tuffli) și Pestomski. Publicul care dorește să cumpere astfel de carnete, pentru ajutorarea sărmanilor, și le poate procura de la sus numitele magazii. Pentru marea expoziție națională, vor fi trimeși 250 de elevi de la Liceul Național, din localitate, iar în ziua de 10 Mai, vor defila, în noua uniformă, înaintea M. 8. Regelui, și care vor participa la expoziție.