Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)

1906-01-14 / nr. 263

J$6.26§ vmi Mj&m­iVL SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC Cele mai importante știri din lumea întreagă — ■—naaaooan ■ --------­ Funcționarii și politica Petersburg 25 Ianuarie.— Consiliul de miniștri s’a pro­nunțat asupra partitarei func­ționarilor guvernului în po­litică, în sensul următor: funcționarii sunt liberi să aibă ori­ce părere politică și să aparțină ori­cărui partid politic afară de partidele sub­versive. Plecare Buda­pesta 25 Ianuarie. Co­rnitele Julius Andrassy a plecat aseară la Viena. Plecarea Reginei Madrid 25 Ianuarie. Ziarul „Globo“ zice că d. Moret va însoți probabil pe regina Sîmbătă la San Sebastian. Marchizul de Tovar, ambasa­dorul Spaniei pleacă azi cu misie specială din partea re­gelui la Roma. Dezmințire oficială detinge 25 ianuarie. Din sor­ginte oficială muntenegreană se desminte cu energie zgomotul răs­­pîndit de „ Vossische ze Jung” du­pă care s’ar fi întemeiat o alianță sârbo-muntenegreană contra Aus­­tro-Ungariei­ precum și știrea ten­dențioasă cum că Muntenegrul ar fi încheiat în Italia un împru­mut de răsboi. Asemenea se des­­minte sgomotul unei mobilizări a armatei a cărei tendință ar fi îndreptată contra Herzegovina. Călătoria regelui Spaniei . Biarritz 25 Ianuarie. Regele Spaniei va sosi incognito aici. Se va duce la vila Mourisot, unde se află prințesa de Bat­tenberg și va lua dejunul. Delegații marocani Algesiras 25 Ianuarie. Delega­ții marocani au declarat că tre­bui să refere sultanului asupra chestiunii distrugerei mărfurilor confiscate și asupra acelei a ar­melor de vinătoare și de lux. Con­ferința a însărcinat d­i pe con­tele Tattenbach, representantul Germaniei, și pe d­nii Malmnussi, Caballero și Regnault să elabo­reze un chestionar in afaceri producerei impostelor. Noi membri ai Academiei franceze Paris 25 Ianuarie. D-nii Ribot și Maurice Barres au fost aleși membri ai Acade­miei franceze. Deces Bruxelles 25 Ianuarie. Arh­ie­­piscopul Malmes Grossem a mu­rit. Pensiile lucrătorilor Paris 25 Ianuarie. Camera a discutat azi proectul pentru pen­siile lucrătorilor adoptată la arti­colul 4 care zice că lucrătorii străini vor fi supuși aceluiași re­gim ca cei francezi. Desmințire Paris, 25 Ianuarie.­ O de­peșă a guvernatorului Indo­­chinei desminte formal lupta anunțată de unele ziare între trupele chinezești și indochi­­neze. Relațiile franco chineze sunt cordiale. Audiențe la împărat Viena 25 Ianuarie.­Împă­ratul a primit după amiază pe Goluchowsky, Pitriec­ Bu­­rian și Fej­er­vary, în audiența comună care a durat două ore. Constantinopol, 25 Ianuarie. După informațiile turcești, al­banezii din înprejurimile Dja­­kovei, au intrat dounäzi în oraș și au ocupat oficiul te­legrafic. Au fost trimise trupe. Liniștea restabilită. Protestări Constantinopol, 25 Ianuare. Consulul general grecesc din Salonic a protestat printr’o notă verbală in­spectorului general con­tra ultimelor arestări fă­cute de poliție, întrunirea conference­ Algesiras 25 Ianuare.—Con­ferința s’a întrunit la orele 3. De la ultima ședință, comisia specială a redactat chestiona­rul său în 23 articole, care vor servi de masă la discuție. Desmințire Petersburg. 25 Ianuarie — Știrea dată de ziare după care ministrul agriculturei d. Kut­­ier și-ar fi dat demisia, nu e întemeiată. Liniște restabilită tău, Cara se bucură de durerea altuia, uu-i Indîrji, peste acesta eu n'am aici o putere. Vino afară să ne pri­vim opera. Merseră pe o stradă dosnică și vă­zură o scară proptită pe o casă și un om ce se uita fricos în toate părțile urca pe ea. — O să-l lași? întrebă Oscar, poate o să omoare pe cei ce dorim acolo fără gri­je. — Fii liniștit, fiul e , hoția a fost făptuit, dar miezul nopții înapoia ne­legiuitului virtutea și el înapoiază ce a furat. Merseră înainte văzînd totul fără să-i poată cine va vedea. — Ce voci sunt acelea care plîng în acea clădire mare ? — Sunt hoți și omoritori în închi­soare, se roagă. Intrară într’o cameră unde ardea o lampă. O femeie frumoasă cu părul des­pletit era îngenunchiată lingă leagă­nul copilului ei adormit, îl săruta și plîngea. După ușe un om, care își întindea, roșind, mîna spre femeia, și mama își acoperea ochii. — Cine ’s ăștia, Honestus? — Omul acela e seducătorul, care a venit la ceasul, cînd îl chemase fe­meia prietenului său. Bastonul meu fermecat a fost iute ; căința a eșit înaintea zilei, mama cere copilului său să-i ierte crima comisă față cu tată seu, iar seducătorul se deștepte, plîngînd de frumosul păcat. Merseră pe un loc împodobit cu pomi. Din toate casele alergau mii de oa­­meni și soldați, cu drapelele făltăind, tobele sunau, se auzeau bubuit­­uri, ciocnituri de arme și învi­șeală pretutindeni — Ce s’a întîmplat ? întrebă Cei ce au eșit din case sun­timbați, pungași, înșelători, ches­­tori și ticăloși pe care farmec tuții ’i-a isgonit din ascunzător puterea, nedeprinsă cu virtute tremurînd înaintea ei, și-a fri­tele să întîmpine năvala ei.­­ S’a făcut dimineață, dar fii nopții a rămas. Nici un car pe nici un țăran nu mai striga, mai auzea nici un ciocan piața era goală. — De ce această liniște Han — Oamenii nu mai au nici ființă falsă, ei sunt mulțumiți odihnesc. înaintea unei brutării zăceau gînd oameni care în zadar ce­ pu­ne cu bani. Pâinea se împa deja gratis la săraci. Sute de c­­are zăceau pe stradă. — Cine sunt acești nenoi Honestus. — *­ știa’s spioni, care mai bin murit de foame de­cit să se mai nească cu rușine. Veniră înaintea palatului regi care nu era păzit, Regele nu se temea de nimeni, de cînd nimei nu se mai temea de el. Intrară­­ intru unde se odihneau servi, curții și-l văzură cu lacrimi în Un bătrîn sa aruncă plîngînd­­ cioarele unui tînar și zise, iar că te-am defăimat. Intrară în sala regelui. Regele sta pe tron și o fi strecurîndu-se prin mulțime se la picioare și-i strigă : nu-i e nevinovat, și cel mai credine regelui, galben la față zise : stăpine, te-am înșelat!“ Regele se cobori plîngind tron. Honestus și Oscar fugiră din Merseră de-alungul Jiului și cadavrul unei fete tinere. Osca aruncă privirile in altă parte. — Nenorocita­ zise Honestus, rea blestemată i-a lipit vnoce disperată de pierderea celei mai­moașe podoabe a ei și­ a căutat tea în valuri. Veniră la punte. Acolo sta nar înalt și palid, aruncind ori­cînd spre cer, cînd spre fundul și era așa de îndurerat, totuși săi erau svritați. Oscar se simți spre tînar cu putere. — Cine este acest tînăr, tată — Fugi, fugi, striga Honostul glas disperat, și plinge Oscar , te-ai făcut om. — O­­rama, tată și spune-m\ este acest tînăr chinuit ? — Apropie ta, Oscar, vezi ai obraji cii de palizi sunt. Odată ii avea roșii ca purpura și au devenit palizi cînd auzi de subjug­a­re. Vezi acești săraci cu­ îs de sishi și de lihniți. Altă dată erau plini de vla­gă în lupta pentru liberta­te și drept. Privește In acest ochita stins ; odată a scinteiat, aprins da pentru a aprinde inima in­suși cerui unei fete blinde. Și el era așa de puternic și bun , dar cine’i destul de și de bun in fața ispitei, puternic Viclenii poftitori de putere Bau urmărit pen­tru a’l conrupe Ei Bau purtat de la glumă la prostie, da aci la falsitate și la crimă. Această ureche altă dată deschisă nu­mai la glasul virtuții s’a furișat hoțește spre a auzi șoapta scăpare ; acești ochi au devenit mîrșavi; a­­ceastă limbă care nu căuta de­cit iubire și prietenie, a devenit otrăvi­toare, înțepătoare. Atunci și-a trădat pe cel mai bun amic care a murit ori pe eșafod. Ul­tima sărutare a celui trădat o primi­t trădătorul și îi șopti în urech­e, răz­ ] bună-ma! Diavolul 11 văzu văzînd apoi bat­­­­jocoritor și sara chefui cu răsplata­­ păcatului. c Atunci a căzut peste el Îngrozitat­o­rul miez al nopții pe care eu, Os­car, ascultînd rugăciunea ta, ți l’am dăruit, sila pască, au aruncat-o jos. Pălăria și bagajul victimei au fost găsite într’un vagon de clasa a II-a care fusese oprit la Agen. Poliția a început cercetările și se credin­ a se fi dat de urma celor doi indivizi care au mai avut de a face cu parchetul din Châteaurou­x și care au fost văzuți călătorind cu același tun și’n aceiași direcție ca și vie tiara. Cel mai vechi tune. Cu ocazia tăarei tunelului Simplon profesorul Berthelot, reamintește o lucrare identică ce fusese începută acum 25 de veacuri. In Cartea Regilor se spune că E­­zechil­l care a domnit în anul 700, inaint­e de era creștină, prevăzu Ie­­rusalim­ul cu un șanț de apă, care trebui­a să treacă printr’o colină; ga­leria trebui să fie acea numita Shii­­vab„ care aducea apa rîulețului Mo­ria. Situ tat la răsăritul orașului, după cum a tensionează evanghelia lui Ioan­ Ezechi­­t, cu săparea tunelului, și ar fi produs , dînd un parcurs subteran apei ce a­tai înainte curgea printr’un canal ne-a­coperit, să prevadă cu apă orașul chi­ar și caz de asediu. In anul 1880 s’a descoperit de ciți­va copii, cari se scăldau în acea ga­lerie, o inscripție în caractere ebraice vechi. Din această inscripție rezultă că colina fu atacată de cele două părți opuse de către cioplitori cari sfîrșiră prin a auzi sunetul lovituri­lor și al vocilor și cu întîlnirea lor faptul mai este întărit și de urmele da­telor ce se mai văd pe păreții tu­nelului. Se crede totuși că de multe ori, in timpul săpărei, s’au luat direcțiuni greșite, asta ne mai dovedește că e­­vreii nu cunoșteau vr’un instrument analog busolei. Tunelul e drept și lung de 531 me­tri, muncitori se întilniră la jumăta­tea drumului. Secțiunea variază la lățime între 60 și 92 centimetri, pe cînd înălți­mea la una din întăriri este de 3 metri, poate că s-a găsit vre-o spăr­tură în colină și din cealaltă extre­mitate măsoară numai 1 metru și 30 centimetri. Inginerii au încercat să mențină în timpul săpării nivelul orizontal, ceea ce probează că posedau instrumente adoptate pentru ajungerea acestui scop. Spre polul sud în balon New-York-Herald publică un inte­resant interview cu renumitul aero­nat, conte Henri de la Vaulx, care și-a pus în gînd sa facă o expedițiu­­ne spre polul sud, cu balonul, după cum Santos-Dumont vrea să facă tot o asemenea expediție la polul nord. „Voi face prima parte a călătoriei —a spus contele de la Vaulx— cu vaporul, încercînd să ancorez la un punct oare­care al continentului, ce se crede că înconjură polul sud. In urmă voi întreprinde o serie de expedițiuni, cu balonul. „Voi lua cu mine un balon o can­titate oare­care de alimente, de obi­ecte indispensabile, cum și o sanie automobilă. După natura terenului ce voi întîlni, voi putea să fac 25—30 kilometri pe zi. Din stofa balonului voi putea să fac ori­ cinci corturi bine închise. Odată făcută o a doua bază, mă voi întoarce la întâia cu sania. In urmă, voi stabili alte baze, din ce in ce mai aproape, până la pol. Va trebui insă să sacrific un mare număr de baloane*. Se știe că, vecinătățile polului sud sunt și mai puțin cunoscute de­cit cele de la polul nord. S’au mai făcut cîte­va noui desco­periri numai de cînd cu expedițiunea la care a luat parte și compatriotul nostru, savantul naturalist d. Racoviță, discuțiunea unui comun și tacit acord. S’a crezut că schimbul de vederi care a avut loc la 18 Ianuarie asu­pra chestiunei contrabandei de arme putea să dea o indicație utilă asu­pra opiniei dominante cu privire la supravegherea dinăuntrul și la coas­tele Marocului. Chestiunea însă a ră­mas în picioare. Delegații germani sunt impenentra­­bili. Ei sunt ca niște adevărați sfinxi. Ei nu au pronunțat un­­ singur cu­­vînt care se permită a prevedea ati­­tudinea lor, dacă se exceptează de­­clarațiunile conciliante pe care le-au făcut ziariștilor, declarații pe care le știu ei singuri că sunt tot așa de banale ca și de obligatorii. E evident că ei nu vor putea în­tră in conferință protestînd sus și tare alte idei. Această rezervă și această tăcere apasă incontestabil asupra delegaților care a venit la conferință cu gîndul de a sfirși într’un mod satisfăcător pentru toți­ buletii exterior In chestia Marocului Cu privire la conferința de la Al­gesiras în chestia Marocului un ziar Parisian dă următoarele detalii cu deosebire asupra celor cinci zile de la început. In timp ce comitetul de redacție elaborează proectul de represiune a contrabandelor de arme în Maroc, In sensul indicat de către comisiunea plenară în una din ședințele sale, e indispensabil de a da cîte­va indica­țiuni generale pentru ca opiniunea publică să fie pusă în cunoștința care este situația actuală. In primul loc nimic pe lume mai monoton ca în cele cinci zile de la inceput. Nimic senzațional nu s’a produs, nici în jurul conferinței nici ,n diversele întruniri ale delegaților. Nici un fapt nou nu a modificat situațiunea de la început. Ducele d’Almodovar și d. Revoir de la începutul primei ședințe au proclamat in toată întinderea sa principiul ușei deschise în materie comercială și economică. Acest fapt produce cea mai bună impresie, dar ar fi imprudent de a creda că difi­cultățile reale ale conferinței sunt excluse. In adevăr aceste dificultăți nici n’au fost încă abordate. Tot ce s’a putut face a fost de a se­amina A JR JE IL Înalt Prea Sfințitul Mitropolit D. D. Parthenie dorind a înființa o bi­bliotecă în noul palat metropolitan din Iași, a dat însuși un număr în­semnat de cărți ; a cerut și obținut de la Sfintul Sinod; de la Onor, Mi­nister al Cultelor și Instrucțiunei Publice ; de la Academica Romînă ; de la Comitetul Revistei „Albina“, precum și de la alți autori, impor­tante cărți pentru înzestrarea acestei biblioteci. In acest scop, roagă și pe toți Domnii autori, in ori­ce ramură ști­ințifică au participa cu obolul d-lor bine-voitori, la formarea acestei noui biblioteci proprie a Metropoliei Mol­dovei și Sucevei. ______.m­mrmwtmm* -------­ a­șasi N ‘ Serată dansantă Mercuri seara 11 Ianuarie a avut loc în saloanele doamnei Pulcheria Sturdza, de la hotel Binder, o prea frumoasă serată dansantă, la care a luat parte multă lume din societat­a ieșană. Printre numeroșii invitați, am re­cunoscut : D-na Pulcheria Sturdza, în gris; d-na Elise D. Mavrocordato, în negru; d na Lucia Donici, în negru; d na maior Stroja, în negru ; d-na Lucia căpitan Negruzzi, în alb cu tul pai­­letat; d-na I. Pallady, în negru; d-na co­rnel Socec, într’o splendidă toa­leta neagră brodată cu flori de ar­gint; d na Elena Vidrașcu, în negru; d-na Suzana inginer Miclescu, în negru; D-ra Felicia Sturdza, în rose; d-ra Lisette Mavrocordato, in rose; d ra Marie Jane Mavrocordato, în cerișe; d-ra Marion Pallady, în alb ; d-rele Elena și Margareta Catargi, în gris; d-ra Andre Donici, în alb cu pailete ; d-ra Lucia Gane, in rose; d-ra Alice Stroia, în alb; d-ra Emma Emandi, în alb; d-ra Emilia Gane, în mauve; d-ra A Cerchez, in alb; d-ra Maria Diamandy, în alb. Domnii: loan Pallady, Vidrașcu, Cantacuzino, Dimitrie Gali, Ceri hez, Rosetti, Gane (Botoșani), Gh. și Mar­cel Dahon, E. Sion Epoletul a fost reprezentat prin d-nii: colonel Socec; căpitanii: M. Negruzzi, Șerbescu; locotenenții: Di­amandy, Sion, Rosetti; sub-locote­­nenții: Beldiman, Sturdza, Ghyka, Damian, Drăghici și voluntarii: Const. Mavrocordat, Bogdan și Tăutu. La ora 3 s-a servit supeul, după care apoi a început imediat cotidionul, condus de către d-ra Felicia Sturdza și d. sub-locotenent Sturdza. La orele 6 dimineața, fie­care din­tre invitați s’a retras, mulțumind d-nei și d-rei Sturdza de momentele plăcute petrecute. ( ARVETIX REFORTERULUI Pentru Expoziția­ națională Secțiunile expoziției naționale—Sub­comitetele din județul Ia­și —însăr­cinarea lor, înlesnirea participan­ților la­ expoziție. In raport cu secțiunile din care se va compune viitoarea Expoziție s’a organizat în Capitala județului nos­tru următoarele sule­comitete, cari să înlesnească locuitorilor din cuprin­sul lui să ia parte în număr cit mai mare, să-i îndemne a expune tot ce munca lor produce mai bine și mai frumos. Aceste sub­comitete se compun după cum urmează: 1) . Pentru agricultură, silvicultu­ră, horticultura și viticultură, creș­terea vitelor și zooteh­nia , piscicul­tura și pescuitul : d-nii I. C. Corj­es­cu, D. R. Greceanu, Ștefan Ne­gruzzi, dr Ilie Stroici, dr. Iliescu medicul veterinar al județului, medi­cul veterinar de zonă, șeful pepinie­rei Vișan, șeful pepinierei Cotnari, R. Grabovieschi și Leon luster. 2) . Pentru mine și cariere : d nii V. Buțureanu, Cucu Starostescu, in­ginerul județului, dr. S. Konya și Șorban dir. școalei de Arte și Me­serii. 3) . Pentru industrii: d. Gh. D Șerban, președintele Camerei de Co­merț, d-na Gheorghiu, dir. școalei profesionale Sf. Sava, d-na Stamati, dir. școalei profesionale „Reuniunea femeilor Române“ și d. Xenofon Vlasto. 4) . Pentru­ geniul civil și militar, architec­tura, mecanica și electrici­tatea, mijloacele de transport, arma­ta , d-nii Inginer Vignali, Iulius Rai­­nicke arhitect și Cucu Starostescu inginerul județului. 5) . Pentru instrucțiune și educa­­țiune. Instrumentele și procedeurile generale ale literilor, științelor și ar­telor : d-nii C. Climescu rectorul Universităței, V. Teodoreanu, dir. Liceului Național, Neculau dir. Li­ceului Internat, I. Mitru, dir. școalei normale, Economul P. Savin, direc­torul Seminarului, Tîrziceanu, dir Școalei Comerciale gr. 1,1. V. Ra­du, dir. Șc. Comerciale gr. II, di­rectorul Institutelor­ Unite, Directoa­­ra Institutului Humpel și Directoara Institutului liceal de d-șoare. 6­ . Pentru Artele Frumoase , d-nii Em. Bardasare, Inginer Vignali, V. Costin profesor la Liceul Internat și D. Fonescu, profesor la Artele fru­moase. 7) . Pentru higienă, asistență pu­blică și economia socială : d-nii dr. Proca, profesor de higienă la facul­tatea de medicină, dr. C. Șumulea­n, chimist și dr. Roșculetz, medi­cul șef al județului. 8) Pentru cult: Economul P. Sa­vin, dir. Seminarului, Econom Sta­mati, protoereul județului, Econom I. Mitescu președ. Consistorului și economul Carp, revizorul eclesiastic. 9) . Pentru trecutul (secțiunea re­trospectivă) d-nii : Th T. Burada, Theohari Antonescu profesor la fa­cultatea de litere, Gh. Ghibânescu profesor la școala normală, I. Virlă­­nescu, revizorul școlar, A­l. Xeno­­pol profesor Universitar și Econom Stamati, protoereul județului. P. PARLAMENTUL CAMERA Ședința de la 12 Ianuarie Ședința se deschide la carele 2 și 25 m sub președinția d-lui Gr. Trian­­dafil. Prezenți 102 d-nn deputați. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu și Lahovari. Se repetă votul rămas nul în șe­dința precedentă asupra recunoaște­rei d-lui Andrei Ionescu și se admite. mp flMjile Se votează indigenatele d-lor V. Lupescu și recunoașterile d-lor Sfetea și Olteanu. Votul asupra indigenatu­lui d-lui Max Bercovici ca și asupra recunoașterei d-lui Ilie Șerban e nul. Ședința se ridică la orele 3 lum. SENATUL Ședința de la 12 Ianuarie Ședința se deschide la orele două și 50 m. sub președinția d lui C. Boerescu. Prezenți 79 d-nn Senatori. Pe banca ministerială d nn­ G. Gr. Cantacuzino, M. Vlădescu și Iacob Lahovari, D. Stegărescu depune o propune­re, semnată de mai mulți d-ni Se­­natori, ca bustul răposatului Gh. Ver­­nescu, fruntaș conservator, să fie a­­șezat in incinta Senatului. Se cere și se admite urgența. La ordinea zilei indigenate și re­cunoașteri. Se admite recunoașterea calităței de cetățean român d-lui Tănase Gh. Rizescu, român macedonean, domici­liat în București. Se citește raportul pentru validarea al­egerei col. I de Senat din R.­Sărat in persoana d-lui I. Alexandrescu. D. M. Ferechide protestează contra acestei alegeri spunînd că s’a călcat principiul legei prin faptul că fiul a luat înainte de alegeri, locul tatălui ca prefect al acelui județ. D. I. Alexandrescu e proclamat senator. Se admit recunoașterile d-lor A­­nastase N. Dinischiotu, român mace­donean, domiciliat în București,Nestor Bojinovici, român macedonean, do­miciliat în Drăgășani. Se respinge indigenatul d-lui Natan Rosenthal, din București. Se admit recunoașterile d-lor G. A. Popovici, român macedonean, do­m­ic­liat in com. Teiu, jud. Argeș, și Titu Gheaja român transilvănean, do­miciliat în București. Ședința se ridică la orele 3 și 30 m, anunțîndu-se cea viitoare pe azi la orele obicinuite. Știrile zM £­ in­­ocafilate In sala stilei de 29 Ianuarie va avea loc la Teatrul Națio­nal, un frumos bal dat în fo­losul Expozițiunei Naționale din 190­ î. Președinția comitetului or­ganizator al balului, o are pre­fectura județului nostru, re­prezentată prin distinsul pre­fect de județ d. C. Ivașcu, care își dă toate silințele pentru ca balul acesta să fie unul dintre cele mai reușite. Biletele atît pentru locurile de jos, cit și pentru cele de sus, se găsesc de vînzare la redac­ția ziarului nostru, de unde publicul ieșaa ori și cînd și în ori ce zi, și le poate procura. Duminică 22 Ianuarie d. dr Buzen­­chi, medicul veterinar primar al o­­rașului, va ținea prima sa conferință, despre „îngrijirea vacelor“, la școala primară de băeți din strada Nicolina. Carnete pentru „Pâinea Săracilor“ sunt depuse la magazinele : Carmet (str. Lăpușneanu), Smirnov (str. Lă­­pușneanu), Șaraga (vis avis de Tuffli) și Pestom­ski. Publicul care dorește să cumpere ast­fel de carnete, pentru ajutorarea sărmanilor, și le poate procura de la sus numitele magazii. Pentru marea expoziție națională, vor fi trimeși 250 de elevi de la Liceul Național, din localitate, iar în ziua de 10 Mai, vor defila, în noua uni­formă, înaintea M. 8. Regelui, și care vor participa la expoziție.

Next