Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)
1907-01-28 / nr. 276
II, XIV. — Nr* 276 REDACȚIA #81 ADMINISTRAȚIA 44 M^unteanu 44 ZIL. ȘI la toate zilele de Intern Un număr vechiu^SO bani . 1 Teleion li)tr(ni)irî fără n>uz ~x«CC»»s-Pentru mine Duminică, liberalii au convocat o nouă întrunire publică la București, în sala Dacia. De astă dată, pe lingă inevitabilele beltele ale d-nului Sturza, vor lua cuvîntul și alti oratori, cari nu s’au produs încă în seria aceasta de întruniri. Așa, ziarele liberale ne anunță că vor vorbi d-nii: Gh Panu, Stellen, Radovici, Ferichidi șî încă vre-o cîțiva dîn acei, ce pare că se țineau, pour la bonus bouchi cum zice francezul. Ce vor avea de spus acești noui oratori, sau mai bine, noui actori, care vor apărea pe scena întrunire de mine, nu știm. Ceea ce putem însă afirma pozitiv este că atît dl Panu cît și dl Stellan, nu erau hotărîți de a lua cuvîntul în tot șiragul acestor întruniri,—și dacă pentru mine se anunță că ei vor ilustra tribuna din sala Dacia, — aceasta e desigur pentru a cerea sa se ridice oarecum prestigiul și demnitatea partidului, ren sdimcinate prin incidentele ce avata ioc at t ia prima întrunire, cît și pacea de la Craiova, unde cu V. Morțun a fost oprit de a spune o vorbă. Afară de aceasta, inoportuanitatea acestor întruniri, în a fi contribuit ca ele să fie primite cu răceală de opinia publică și de țară, deoarece, nimic extraordinar sau anormal nu survenit în actuala stare de lucruri, care să militeze în favoarea unei mișcări liberale. Neaparat că întrunirea de mîne să poate sa prezinte un interes de curiozitate, prin faptul că la tribuna ei vor aparea figuri mai importante ca greutate politică și putere oratorică. Darul la tot. Din cele doua întruniri antenoare, publicul s’a convins: ca liberalii nu vor putea induce nici de asta dată ceva nou în discuție .Merotipefo acuzațiuni contra guvernului aduse de vorbitorii din întrunirile precedente vor fi poate reeditate sub forme mai mirobolante și mai bombastice,dar nimic mai mult. Ne prindem că impresia definitiva a întrunirei de mine, îndată ce va trece impresia momentului produs de noii vorbitori,—va fi aceiași ca și la primele întruniri. Va lipsi și de asta data miezul, adică simburele consistent în jurul căruia se brodează de ordinar învinuirile ce partidele în luptă își aduc, mai cu samă de care -și mobilizează partidul trupele și se pregătește să între în campanie de resturnare. Așa fiind, evident că ceea ce va remînea și din această ultimă întrunire, va fi un rezultat pur negativ, adică va produce un efect cu totul contrar așteptărei liberalilor, cum de altfel acelaș efect l’au avut și primele două întruniri. Și nici că se poate sa fie de altmintrelea. Guvernul actual nu procură, nici prin un act al seu, opoziției, motive de a se rescula și de a căuta să ridice tare in picioare în contra acestui regim. Faptele guvernului sunt aprobate de întreaga opinie publică, și reformele pe care le-a introdus în stat, au fost bine primite de țară. In așa împrejurare, ce ar putea face altceva liberalii, ca să irite opinia publică, decit să se serve de calomnii care de pe loc, nu pot sa fie decît des a probate de orice spirit luminat . Neapărat dar că rezultatul final nu poate fi dorit de favorabil partidului liberal, iici niște întruniri, fară scop realizabil și mai cu sama faranilor, nu pot să producă decît un astfel de rezultat dele multe înainte la cîteva luni publicăm zilnic știri asupra debandadei care și-a întins domnia asupra colectivității de la Leși,— de câteva luni dovedim zilnic că liberalii ieșeni sunt divizați in două tabere bine distincte, cari duc una contra celuilalt» o luptă »prgă de exterminare, pornita pe d re# t asigurărei in part la supermuțim uneia din cele două vințe Și tot timpul da mâte-va luni, până muca cât »va vre nu n urma, oficiosul liberal locul nea desmințit vecinie, su<induse pa tout tonurile că e « mun d săvrșită ințelegere domnu șle intreb rali !Sjpra conducerii afacerilor politice t a le partidului. Iar noi, cari cunoaștm perfect de bine adevărata situație internă a libralilor noștri primim cu un zmbit ușor toate desmnțiile ce ni se dă luau așteptând cu răbdare, ca timpul și împrejurările să confume dreptatea noastră și sâ desmintă pe acei cari <și facus să »mărrie din laconicele lor desmințiri. Și am avut perfectă dreptate căci răbdarea e o mare calitate pntru cei ce cunosc bine omenii și știu lăsa imprjurările să-și urmeze cursul lor normal !Noi am răbdat, împrejurările și- au urmat í üWfKAWPii IOBA^I Miar Conservator mersul așa fel, încit vina să înttărească cu puterea faptului împlinit aserțiunile pa cari sa facem de luni de zile. Moțiunea votată în ultima întrunire a tineretului liberal și pa care am publicat-o in numărul nostru de ori, se inclise cu pasigiul următor 1 : .Declarăm că nu putem accepta șocate statute și nu putem intra în noua organizare ele club , ne luăm angajamentul a nu iscăli aceste statute și vom lupta pe toate căile cele mai energice pentru a-l îndepărta și a nu se înființa un club nou, bazați pe principiile da mai sus“. Cum cuprinsul acestei moțiuni nu a fost și nu poaite fi desmințit, credem că nu se poate o confirmare mai vădită a sciziunii liberale da la Iași. Mai mult dacât aüt, fraza din paragraful reprodus mai bus ,și vom lupta pe toate căile cale mai energice, investește o seria de scandaluri, menita să facă epocă în istoria colectivității ieșene. Vorba neamțului, nezi fost cum iest, dară mima mai faimosu. Cele multe înainta. FUGITIVE Greșeală ele calcul Socotelile uitat-au Liberalii, cum gîndesc,— A.si în loc să se adune, Ei mai râu se impartese ! M meeSmiim si reformei# Chiar numărul trecut al ziarului nostru am pomenit de cartea cu acest titlu, scrisă de d. Draganof și însoțit a da o prefață a d-lui Victor Bérard. Treptat vom căuta să punem pe publicul nostru în curent cu idiile d-lui Draganof cu privire la mișcarea Bulgarilor în Macedoniei căci cu această mișcare se ocupă cartea. ‘ T ' < In întîiu-i capitol, care poartă titlul: „înțelegerea austro rusă} eroarea da la Miirstzig", cartea spune că întreagă diplomația europeană, chiar și Franța, crede că mișcarea revoluționara bulgară din Macedonia are numai opera ei torva tulburători îndrâzniți. Aceasta e cea mai mare greșala, pe care au creat-o numai cei interesați de a pescuii in ape tulburi, ca Austria; fiindcă, de fapt, zice Draga nof, bandele bulgare nu sunt docit expresiunea intrgului popor bulgar, care astfel prin ele,i-i roat sta suferința și nădejdea .» De alltVl, entiția.» Draganof, dacé •s-a ajuns la aceea că toata diplomația europeana cred« ca, in adevar, mișcarea bandelor bulgare nu pornește din ciar sufletul și nevoile poporului,—s’a a juns« așa credința numai mulțumită insinuărilor iscusite în acest sens ale Austriei și Turciei. Iotuna din aceste puteri cauta a se folsi de tulburări, spre a-și prelungi mandatul nazis reformior și, in cele din urmă), spre a se apropia tot mai mult de ținta-i de a pune mi«s pe Macedonia ; iar a doua, Turcia, tot de apare turbură, și acel înțeles ce îl au ce pentru dipomație, spre a păstra statu quo și stäpâlirea sa acolo La dreptul vorbind, au și izbutit , fiindcă, întreaga Europă înșelată socoti ca e destul să lase pe Rusia și Austria a se ’nțelege între dinsele la 1877, pentru ca turburările să facafisza sau că sa reducă în vederea lui I statu quo. Sa crezu c& reformele, pe icari la făgăduiră atunci acesta două puteri vor liniști Macedonia, fiindcă se credea că acele turburari nu sunt rezultatul organic al unei stări de lucruri a poporului ci numai opera unor tulburători. Dar că mișcarea își are rădăcini în popor iar nu în ambițioși și tulburători dovedește faptul că după anul »1897 liniște tot nu se făcu. Astfel că lin a. 1908 cînd o nouă puternica revoluție era să izbucnească, țarul rus și împăratul Austriei se întîlnesc la Miirslzeg, unda fac un «St pland»referesc, a sa 'mpărți Macedonia în sectoare, cari ea se încredințeze diferitelor puteri și acestea să le conducă fiecare cu ofițeri de-ai săi. Dar, totuși, nici aceste reforme nu sajută nimic , fiindcă, de fapt, amestecul acolo al unor streini, cari nu-și pot da seamă da interesele localnicilor și nici de pricinele adinei ale răscoalei, nu aduse de cu tot neliniște și turburări. Așa că la 1905, insăși Anglia, eare demonstră cu flota sa la Mitiiene, interveni spre a cere să se introducă și alte puteri ca mjlocitoare ale liniștirei in Macedonia. Atunci alte cinci puteri capătă dreptul de a stabili acolo un control financiar comun, printr’o comisie internațională. Deci, urmărind mereu ideea că tulburărila din Macedonia nu ar fi opera poporului însuși ci numai al unor tulburori de meserie, Europa dă marjuzor cu reformele ei, și, de fapt, la 1905, stabilește două programe : unul administrativ, cel da la Murstreg, și unul financiar, cel da la Mitilene. Astăzi, insă, starea lucrurilor, tot tulburi din Macedonia ne dovedește ca nici acest Îndoit program nu a făcut nimic. Nouă dovadă că Europa se înșală asupra cauzelor mișcării da acolo. Prin aceste programa" și iar progama s-a izbutit cel mult ca Austria să se așeze bina, prin agenții săi civili, in Scoplie, și așa sa câștiga un pas mai departe spre ultima ei țintă: Salonicul. Atschel se rostește acest întăi narfîal al părții" .Macedonia și Reformele“. " Dar cei ce cunosc chestia macedoneană, mișcările și tendințele Bulgărilor în Macedonia, înțeleg numai jolscit gindul ce sa ascunde dedesuptul spuselor din acest capitol. Pe cind toată lumea e relativ mulțumită de acțiunea reformatoare a Europei acolo, numai Bulgarii găsesc, in cărți ca aceasta, și în presa chiar a lor, că reformele aceie n’au adus și n’aduci nici un bina ci numai noui confuzii, turburări și vărsâri de sînge. Prin aceste spuse, insă, vor vecinii noștri < să arate, indirect, Europei că Macedonia se va liniști numic noi unor localnici de acolo se va încredința liniștirea ei, și anume diccilor li se va încredința aceasta. Iar scopul pentru care ei provoacă tulburările și pentru cari vor să dovedească că aceie tulburări vin chiar din mresa poporului, este ca astfel, așteaptă ca Europa să dea Macedoniei autonomia cu preponderanța lor în conducerea ei. Bulgarii, cum se vede zilnic în scrierile și presa lor, au mereu din mintea ochilor chipul cum Grecii au ajuns acum aproape să-și alipească insula Creta la regitul lor, printr'un fel de autonomie. Și tot pe aceeași caii urmăresc să ajungă și dânșii a-și alipi Macedonia la Principatul lor { Acesta este rostul și tendința cărții t și In deosebi al acestui capitol din cartea lui Dreganof. r DUMINICA 28 IANUARIE 1907 J áE>aR»EITUL Pe un an 24 lei, pe 8 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei ÎN STRĂINĂTATE, pe un an 30 lei Anunciuri, inserții si reclams GoffiansȘ rândul Inpuff. Ill Telefoxxf OAMENI ȘI LUCRÚRI____ Pentru „Vatra LuminARRII“ Primim din Paris la redacție un program cu acest cuprins : Théâtre du Gymnase—Dousiima Schmedi de Madame—Au profit de Vatra Luîinoasă de S. M. la Reine Elisabeth Carmen Silva.—Oeuvre des Avenges. En Rotmanie, causeria par M Léo Claratie Airs Rohem tens executat ds d. Georges Enesco.—Air de la Vierge cîntat de d na de Nouovina. Poésies zise^de d. de Max. — Sarabande de Zoroastre, Passeplid și Pavane cîntato de d-rele Ixmise și Planche Mante de la „Grande Opera”. Lassitude, Green și Mon réve familiei versuri zise de d-ra Marie Ventura ei încă ceva numere, unele mai bine alese decît cele celte, cari au complectat programul acestei după amieze literare și artistice. Elita intelectuală a Parisului, crema societăței pariziene, venise să’și dea obolul pentru opera de binefacere a Reginei Romîniei, duioasa Carmen Sylva, Regina între Regine In arta poeziei, cintătoarea maeastră a attor frumuseți. Pină'n depărtatul apus destina’« faima bunuinței inimei regeștelor însușiri sufletești ale celei mai duioase regină, blînda mama a suferinzilor și dasmoșteniților soartei. i.i .Vatra Luminoasă* nu e decît urmarea la începutul atîtor opere caritabile și începutul altor ce vor veni în urmă, pe cari Augusta noastră Suverană le-a înființat treptat, punîndu-le sub Inalta-i ocrotire. Daună-zi „orașul lumină”, prin representanții cei mai autorizați ai literilor și artei franceze, aducîndu’și obolul pentru ,Vatra Luminoasă", a sărbătorit în același timp, in Regină și poetă, sufletul cel mai caritabil, alinătoarea btindă și duioasă a durerilor celor ce sunt născuți a suferi ; a sărbătorit pe Aceia care se coboară din înălțimea tronului regal sa arunce o rază de mingiere in mijlocul mizeriei și suferinței. Mircea Aldea 3D în refermele 3. Iul ministu 3D A.. Greceanu PROIECT PE LEGE pentru MODIFICAREA ȘI ADĂUGAREA CÎTORVA ARTICOLE la LEGEA! ORGANIZAREI J»CĂTOR £ STI Proiectul de lega I Art 2.—La titlul I din partea II,j sa sdaogi paragraful si «i articolele 71, 72, 73, 74 75, 76, 77 in cuprindarea următoare : § 6.—Tibcurile de Inaintara Art. 71. Pe lingă condițiunile prevăzute mai sus, nimeni nu poate fi numit într-un loc de judecător de ocol sau de tribunal, președinte sau prim-președinte de tribunal, de consilier, președinte sau prim președinte la Curtea de spăl și de consilier sau procuror la Curtea de casație, dacă nu figurează pe tablourile de înaintare. Această condițiune nu se aplică la numirea foștilor magistrați cari au ocupat una din funcțiunile de mai sus, intr’o funcțiune de acelaș grad. De asemenea nu se aplică la numirea avocaților, profesorilor de drept și funcționarilor Ministerului de Justiție în posturile pentru care întrunesc condițiune de numire. Art. 72.—La 15 Septembrie al fiecărui an, Ministerul Justiției va întocmi cite un tablou de înaintare pentru fiecare grad care va fi in vigoare pină la 14 Septembrie din anul urmator. Tablourile vor cuprinde numai pe magistrații propuși conform regulilor de mai jos. Ministerul va putea insă adăuga în ziua formatrei tablourilor : 1) La tabloul pentru gradul de judecător de ocol, doi magistrați cu dreptul de înaintare la acest grad. 2) La tabloul pentru gradul de judecător de tribunal, cîte un procuror cu grad echivalent din fiecare circumscrițiune de Curte de apel precum și doi magistrați cu dreptul de înaintare la gradul de judecător de tribunal. 3) La tabloul pentru gradul de președinte de tribunal un priro-pro-curor. 4) La tabloul pentru gradul de consilier la Curtea de apel, un magistrat cu dreptul de înaintare la acest grad, precum și un procuror de Curte. 5) La tabloul pentru gradul de consiler la Curtea de casațiune un magistrat cu dreptul de înaintare la acest grad. Instanțele competente vor face propunerile lor ținând seamă de condițiunile de vîrstă și de vechime existentă la 15 Septembrie. Art. 73.—Pentru numirile la gradul de judecător de ocoliscare președinte sau prim-președinte de tribunal va pune la 1 Septembrie al fiecărui an este unul din magistrații din circumscripția lui care întrunește condițiunile art. 59 alin 1. Primii președinți ai tribunalelor ca mai mult de două secțiuni vor face două propuneri. Procurorii cu grad echivalent cu acel de judecător de tribunal pot fi numiți judecători de ocol, chiar dacă nu figurează pe tabloul de înaintare. Art. 74.—Pentru numirile la gradul de judecător de tribunal și judecător sindic, fiecare președinte sau prim-președinte va propune dintre judecători de ocol ai circumscripțiunei lui cari îndeplinesc condițiunile art. 59 al. 2, acelaș număr de candidați ca mai sus. Art 75.—Pentru numirile la gradul de președinte de tribunal, la gradul de prim-președinte de tribunal, precum și la gradul de consilier de Curte de apel, propunerile se vor face, de .Curțile de apel, întrunite in adunare generală, în ziua deschiderei anumi judecătoresc, dintre magistrați din circumscripția Curții cari întrunesc condițiunile prevăzute de lege. Alegerea se face cu scrutin secret și cu majoritate relativa. Pentru gradul de președinte de tribunal, Curtea din București va Organizația odiom scolii DE IHEINJÄSTRALfTE Report prezentatat dlui ministru al instrucțiunii, de prof dr. N. Leon directorul și inspectorul general al învăț, profesional (Urmare). Ele găsesc aicea cea mai strălucită ocazie de a învăța temeinic prin propriea practică, conduse de specialiști de frunte și încercați, >i gateasca simplu și eftin, precum și cele necesare pentru bucătăria cea mai fină. Aceasta școală cuprinde astazi: 1). Cursuri complecta teoretice și practice de arta culinară pentru eieve (uica de atelieri și birtași sau de particulari), care vor să devie proesioniste, viitoare atelierițe sau bir$gițe, respectiv maestre bucătărese. 2) Cursuri pentru formarea de bune gospodine in toate ramurile artei culinare. 8). Cursurile speciale asupra unor anumite materii din arta culinară și economia domesticii.La acesta cursuri pot asista și bărbați, (birtași, fii de atelieri, bucătari etc). 4) Anul acesta ministerul instrucțiunii, a autorizat societatea de a ține un curs de bucătărie pentru formarea de institutoare managere. Recunosc nd dreptul acestei secții ca seminar de arta culinară (Ecole normale ménigere). Unul din cursurile interesante 1i carei am asistat la această școală, este arta de a servi (Sorvierkunde) Acest curs constă în: cunoașterea diferitelor ustensile de masă, numirea, tratamentul, curățirea și întrebuințarea lor practică, aranjamentul unei mese, fie într-un restaurant sau nu o sufragerie particulară, diferitele metode de a servi la masa , la carte, à couvert sau table d’hote, scrierea corectă și explicațiunile terminilor tehnici a unei liste de bucate, compunerea meniurilor. Acest curs se face in o sufragerie spațioasă, în care se sflă întinsfi o masă mare pentru 12 persoane,un bufet pentru argintărie, unul pentru serviciile de porțelan, altul pentru sticărie, o colecție bogată și variată de tot ce există în specialitatea ustensilelor de sufragerie, pentru ca elevele să se poată deprindă cu întrebuințarea lor practică. Seria de eleve care asistau la acest curs, erau în număr de 16. Douăsprezece din ele făceau pe cotnesene (invitate) luind loc la masă pentru a fi servite, învățînd în acelaș timp regulele de politețe la masă, iar restul de patru, servesc sub conducerea d-lui profesor Anton Sirony oberchelner.. Intre elevele cari serviau, era și o doamnă mai în vîrstă. Dl director al școalei Adolf Friess, care asistampreună cu mine la lecție, îmi șoptește că această doamnă este proprietara marelui otel din Salsburg, care rămînând văduvă de curind și dorind a conduce mai departe otelul, urma cursurile acestei școli, pentru a învăța să dirigă singură personalul. La lecția la care am avut plăcerea să asist, se trata modul cum treime să se serviască un dineu. (Aranjarea mesei pentru dineu se făcuse in lecția precedentă). După ce s’a explicat ce se înțelege prin dineu, li s’a făcut deosebirea Intre dineu „à prix fixe“ dineu „table d’hôte* și dineu „â la carte*. S’a cetit meniul care era scris pe tabelă și a Început explicațiile modului de a servi fiecare fel în parte, incepind cu supa. Explicațiile erau de fenul acestora ce urmează : Cînd se servește un dineu la care iau parte numai puține persoane, farfuriile se pun pe masă lingă stăpîna casei, care împarte singură, iar servitoarea o ajută numai să le distribue mai departe. Cînd dineul ce se servește este pentru mai multe persoane, atunci castronul cu supă împreună cu farfuriile, se pun pe o mătisță de serviciu ce se află la o parte. O servitoare sau un chelner, împarte supa, iar alta o distribue la masa invitaților, etc. Li se arată regula cum trebuesc ținuta farfuriile fără a pune degetul pe margini, cum se pun pe masă fără a jena pe musafiri; li se arată cum se ridică farfuriile după ce s’a terminat cu supa, fără a face zgomot cu lingurile etc., cum, dacă felul care urmează e cald, să iasă farfuria lată de sub farfuria de supă, iar dacă va urma un fel rece, se schimbă și ea etc. Trecind la felul al doilea, se arată cum trebue ținută farfuria în mina stingă pe șervet, cum se servește prin partea stingă a musafirului, apropiind încetișor farfuria cu bucate de farfuria Invitatului, pănă nu mai rămîne foc între ele. In caz că servitoarea, nu poate servi în acelaș timp cu peștele respectiv rasol, friptură etc. și sosul,legumele sau salata, și o a doua servitoare nu există, atunci se pune sosiera sau salatiera pe masa la dreapta invitatului care e servit tatiiu, cu rugămintea de a o trece înainte. Li se arată ținuta care trebue să o aibă in timpul serviciului, să nu stea prea drept și depărtat de invitat, ci puțin inclinat, fără a se sprijini ca mina dreaptă de scaunul invitatului Li se arată apoi cum se servește plina, oțelul și undelemnul, salata și compoturile, dulcile, vinurile, cafeaua și lichiorurile. In timpul lecții profesorul face din cinci în cînd observațiuni și dă explicațiuni manierelor elegante care trebue să se păstreze in timpul di*asului, arătindu-le modul special de a mitica peștele, vacii, stridiile etc., modul cum se lasă tacâmurile pe farfurie după ce a terminat de mâncat etc. (Va urma). Prof. Dr. N. Leon « *» m »:»w