Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)

1907-01-28 / nr. 276

II, XIV. — Nr* 276 REDACȚIA #81 ADMINISTRAȚIA 44 M^unteanu 44 ZIL. ȘI la toate zilele de Intern­ Un număr vechiu^SO bani . 1 Teleion li)tr(ni)irî fără n>u­z ~x«CC»»s-Pentru mine Duminică, li­beralii au convocat o nouă întrunire publică la Bucu­rești, în sala Dacia. De astă dată, pe­ lingă ine­vitabilele beltele ale d-nului Sturza, vor lua cuvîntul și alti oratori, cari nu s’au pro­dus încă în seria aceasta de întruniri. Așa, ziarele liberale ne a­­nunță că vor vorbi d-nii: Gh Panu, Stellen, Radovici, Fe­­richidi șî încă vre-o cîți­va dîn acei, ce pare că se țineau, pour la bonus bouchi cum zice francezul. Ce vor avea de spus acești noui oratori, sau mai bine, noui actori, care vor apărea pe scena întrunire­ de mine, nu știm. Ceea ce putem însă afirma pozitiv este­ că atît dl Panu cît și dl Stellan, nu e­rau hotărîți de a lua cuvîntul în tot șiragul acestor întru­niri,—­și dacă pentru mine se anunță că ei vor ilustra tribuna din sal­a Dacia, — a­­ceasta e de­sigur pentru a cerea sa se ridice oarecum prestigiul și demnitatea par­tidului, ren sdim­cinate prin incidentele ce avata ioc at t ia prima întrunire, cît și p­acea de la Craiova, unde cu V. Morțun a fost oprit de a spune o vorbă. Afară de aceasta, inoportu­a­nitatea acestor întruniri, în a fi contribuit ca ele să fie primite cu răceală de opinia publică și de țară, de­oare­ce, nimic extraordinar sau anormal nu survenit în ac­tuala stare de lucruri, care să militeze în favoarea unei mișcări liberale. Neaparat că întrunirea de mîne să poate sa prezinte un interes de curiozitate, prin faptul că la tribuna ei vor aparea figuri mai importante ca greutate politică și putere oratorică. Darul la tot. Din cele doua întruniri an­tenoare, publicul s’a convins: ca liberalii nu vor putea in­duce nici de asta dată ceva nou în discuție .Merotipefo acuzațiuni contra guvernului aduse de vorbitorii din întru­nirile precedente vor fi poate reeditate sub forme mai mi­robolante și mai bombastice,­­dar nimic mai mult. Ne prindem că impresia definitiva a întrunirei de mine, îndată ce va trece im­presia momentului produs­ de noii vorbitori,—va fi ace­iași ca și la primele întru­niri. Va lipsi și de asta data miezul, adică simburele con­sistent în jurul căruia se bro­dează de ordinar învinuirile ce partidele în luptă își aduc, mai cu samă de care -și mobilizează partidul trupele și se pregătește să între în campanie de resturnare. Așa fiind, evident că ceea ce va remînea și din această ultimă întrunire, va fi un re­zultat pur negativ, adică va produce un efect cu totul contrar așteptărei liberalilor, cum de altfel acelaș efect l’au avut și primele două întru­­niri. Și nici că se poate sa fie de altmintrelea. Guvernul actual nu pro­cură, nici prin un act al seu, opoziției, motive de a se res­­cula și de a căuta să ridice tare in picioare în contra a­cestui regim. Faptele guver­nului sunt aprobate de în­treaga opinie publică, și re­formele pe care le-a introdus în stat, au fost bine primite de țară. In așa împrejurare, ce ar putea face altceva liberalii, ca să irite opinia publică, decit să se serve de calomnii care d­e pe loc, nu pot sa fie de­cît des a probate de ori­ce spi­rit luminat . Neapărat dar că rezultatul final nu poate fi do­rit de favorabil partidului liberal, i­ici niște întruniri, fară scop realizabil și mai cu sama fara­nilor, nu pot să producă de­cît un astfel de rezultat dele multe înainte la cîte­va luni publicăm zilnic știri asupra debandadei care și-a întins domnia asupra colectivității de la Leși,— de câte­va luni dove­dim zilnic că liberalii ieșeni sunt divizați in două tabere bine distin­cte, cari duc una contra celuilalt» o luptă »pr­gă de exterminare, pornita pe d re# t asigurărei in par­t­ l­a super­muțim uneia din cele două vin­­țe Și tot timpul da m­â­te-va luni, până muca cât »­va vre­­ nu n urma, oficiosul liberal locul nea desmințit vecinie, su<­induse pa tout tonurile că e « mun d să­­v­rșită ințele­gere domnu șle intr­eb rali !­Sjpra conduceri­i afaceri­lor politice t a le partidului. Iar noi, cari cunoașt­m perfect de bine adevărata situație internă a lib­ralilor noștri primi­m cu un z­mbi­t ușor toate desm­nțiile ce ni se dă luau așteptând cu răbda­re, ca timpul și împrejurările să conf­ume dreptatea no­astră și sâ desmintă pe acei cari <și facus să »­m­ărrie din laconicele lor desmin­țiri. Și am avut perfectă dreptate căci răbdarea e o mare calitate p­ntru cei ce cunosc bine o­menii și știu lăsa impr­jurările să-și ur­­meze cursul lor normal !Noi am răbdat, împrejurările și- au urmat í üWfK­AWPii IO­BA^I Miar Conservator mersul așa fel, în­cit vina să în­t­tărească cu puterea faptului împli­­­nit aserțiunile pa cari sa facem de luni de zile. Moțiunea votată­ în ultima întru­nire a tineretului liberal și pa care am publicat-o in numărul nostru de ori, se inclise cu pasigiul ur­mător 1­ : .Declarăm că­ nu putem accepta șocate statute și nu putem intra în noua organizare ele club , ne luăm angajamentul a nu iscăli aceste sta­­­tute și vom lupta pe toate căile cele mai energice pentru a-l îndepărta și­ a nu se înființa un club nou, bazați pe principiile da mai sus“. Cum cuprinsul acestei moțiuni nu a­ fost și nu poaite fi desmințit, cre­­dem că nu se poate o confirmare mai vădită a sciziunii liberale da la Iași. Mai mult da­cât aüt, fraza din paragraful reprodus mai bus ,și vom lupta pe toate căile cale mai ener­gice­, in­vestește o seria de scan­daluri, menita să facă epocă în is­toria colectivității ieșene. Vorba neamțului, nezi fost cum iest, dară mim­a mai faimosu. Cele multe înainta. FUGITIVE Greșeală ele calcul Socotelile uitat-au Liberalii, cum­­ gîndesc,— A.si în loc să se adune, Ei mai râu se impar­tese ! M meeSmiim si reformei# Chiar numărul trecut al ziarului nostru am pomenit de cartea cu a­cest titlu, scrisă de d. Draganof și însoțit a da o prefață a d-lui Victor Bérard. Treptat vom căuta să pu­nem pe publicul nostru în curent cu id­iile d-lui Draganof cu privire la mișcarea Bulgarilor în Macedo­niei căci cu această mișcare se ocupă cartea. ‘ T ' < In întîiu-i capitol, care poartă tit­lul: „înțelegerea austro rusă} eroarea da la Miirstzig", cartea spune că în­treagă diplomația europeană, chiar și Franța, crede că mișcarea revo­luționara bulgară din Macedonia ar­e numai opera ei tor­va tulburători îndrâzniți. Aceasta e cea mai mare greșala, pe care au creat-o numai cei interesați de a pescuii in ape tul­buri, ca Austria; fiindcă, de fapt, zice Draga nof, bandele bulgare nu sunt do­cit expresiunea intr­gu­lui popor bulgar, care astfel prin ele,­­i-i roat­ sta suferința și nădejdea .» De alltVl, entiția.» Draganof, dacé •s-a ajuns la aceea că toata diploma­ția europeana cred« ca, in adevar, mișcarea bandelor bulgare nu por­nește din ci­ar sufletul și nevoile poporului,—s’a a juns­­« așa credința numai mulțumită insinuărilor iscusite în acest sens ale Austriei și Turciei. Iotuna din aceste puteri cauta a se fol­si de tulburări, spre a-și prelungi mandatu­l n­a­zis reformior și, in cele din urmă), spre a se apropia tot mai mult de ținta-i de a pune mi«s pe Macedonia ; iar a doua, Turcia, tot de apare turbură, și acel înțeles ce îl au c­e pentru dip­omație, spre a păstra statu quo și stäpâlirea sa acolo La dreptul vorbind, au și izbutit , fiindcă, întreaga Europă înșelată so­coti ca e destul să lase pe Rusia și Austria a se ’nțelege între dinsele la­­ 1877, pentru ca turb­urările să faca­­fisz­a sau că sa reducă în vederea lui I statu quo. Sa crezu c& reformele, pe icari la făgăduiră atunci acesta două puteri vor liniști Macedonia, fiindcă se credea că acele turb­urari nu sunt rezultatul organic al unei stări de lucruri a poporului ci numai opera unor tulburători. Dar că mișcarea își are rădăcini în popor iar nu în ambițioși și tulbu­rători dovedește faptul­­ că după anul »1897 liniște tot nu se făcu. Ast­fel că lin a. 1908 cînd o nouă puternica re­­­voluție era să izbucnească, țarul rus și împăratul Austriei se întîlnesc la Miirslzeg, unda fac un «St plan­d»­­referesc, a sa 'mpărți Macedonia în­­ sectoare, cari ea se încredințeze di­feritelor puteri și acestea să le con­­­­ducă fie­care cu ofițeri de-ai săi.­­ Dar, totuși, nici aceste reforme nu sajută nimic , fiindcă, de fapt, ames­t­­ecul acolo al unor streini, cari nu-și pot da seamă da interesele localni­cilor și nici de pricinele adinei ale răscoalei, nu aduse de cu­ tot neli­­­niște și turburări. Așa că la 1905, i­nsăși Anglia, eare demonstră cu flo­ta sa la Mitiiene, interveni spre a cere să se introducă și alte puteri ca m­jlocitoare ale liniștirei in Macedo­nia. Atunci alte cinci puteri capătă dreptul de a stabili acolo un control financiar comun, printr’o comisie in­ternațională. Deci, urmărind mereu ideea că tul­burărila din Macedonia nu ar fi ope­ra poporului însuși ci numai al unor tulbur­­ori de meserie, Europa dă marju­zor cu reformele ei, și, de fapt, la 1905, stabilește două programe : unul administrativ, cel da la Murstreg, și un­ul financiar, cel da la Mitilene. Astă­zi, ins­ă, starea lucrurilor, tot tulburi din Macedonia ne dovedește ca nici acest Îndoit program nu a fă­cut nimic. Nouă dovadă că Europa se înșală asupra cauzelor mișcării da acolo. Prin aceste programa" și iar prog­ama­ s-a izbutit cel m­ult ca A­­ustria să se așeze bina, prin agenții săi civili, in Scoplie, și așa sa câști­ga un pas mai departe spre ultima ei țintă: Salonicul. Atsc­hel se rostește acest întăi na­­rfîal al părții" .Macedonia și Refor­­mele“. "­­ Dar cei ce cunosc chestia macedo­­­­neană, mișcările și tendințele Bul­­­­gărilor în Macedonia, înțeleg numai j­olscit gindul ce sa ascunde dedesup­­­­tul spuselor din acest capitol. Pe cind toată lumea e relativ mulțumită de­­ acțiunea reformatoa­re a Europei aco­­­lo, numai Bulgarii găsesc, in cărți ca­­ aceasta, și în presa chiar a lor, că reformele aceie n’au adus și n’aduc­i nici un bina ci numai noui confuzii,­­ turburări și vărsâri de sînge. Prin­­ aceste spuse, insă, vor vecinii noștri < să arate, indirect, Europei că Mace­donia se va liniști num­­i­c noi unor­­ localnici de acolo se va încredința­­ liniștirea ei, și anume dicci­lor li se­­ va încredința aceasta. Iar scopul pen­­­tru care ei provoacă tulburările și­­ pentru cari vor să dovedească că a­­ceie tulburări vin chiar din mresa­­ poporului, este ca ast­fel, așteaptă ca­­ Europa să dea Macedoniei autono­mia cu preponderanța lor în condu­­­­cerea ei. Bulgarii, cum se vede zilnic în­­ scrierile și presa lor, au mereu d­i­n m­intea ochilor chipul cum Grecii au ajuns acum aproape să-și alipească­­ insula Creta la regitul lor, printr'un­­ fel de autonomie. Și tot pe aceeași c­­aii urmăresc să ajungă și dânșii a-și­­ alipi Macedonia la Principatul lor { Acesta este rostul și tendința cărții t și In deosebi al acestui capitol din cartea lui Dreganof. r DUMINICA 28 IANUARIE 1907 J áE>aR»EITUL Pe un an 24 lei, pe 8 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei ÎN STRĂINĂTATE, pe un an 30 lei Anunciuri, inserții si reclams Go­ffiansȘ rândul In­puff. Ill Telefoxxf OAMENI ȘI LUC­RÚRI____ Pentru „Vatra Lum­inARRII“ Primim din Paris la redacție un program cu acest cuprins : Théâtre du Gymnase—Dousiima Schmedi de Madame—Au profit de­­ Vatra L­u­îinoasă de S. M. la Reine Elisabeth Carmen Silva.—Oeuvre des Avenges. En Rotm­anie, causeria par M Léo Claratie Airs Roh­em tens exe­cutat ds d. Georges Enesco.—Air de la Vierge cîntat de d na de Nouovina. Poésies zise^de d. de Max. — Sara­bande de Zoroastre, Passeplid și Pa­vane cîntato de d-rele Ixmise și Planche Mante de la „Grande Opera”. Lassitude, Green și Mon réve familiei versuri zise de d-ra Marie Ventura ei încă c­­e­va numere, unele mai bine alese de­cît cele celte, cari au complectat programul acestei după amieze literare și artistice. Elita intelectuală a Parisului, crema societăței pariziene, venise să’și dea obolul pentru opera de bine­facere a Reginei Romîniei, duioasa Carmen Sylva, Regina între Regine In arta poeziei, cintătoarea maeastră a at­tor frumuseți. Pină'n depărtatul apus destina’« faima bunuinței inimei regeștelor în­sușiri sufletești ale celei mai duioase regină, blînda mama a suferinzilor și dasmoșteniților soartei. i.i .Vatra Luminoasă* nu e de­cît urmarea la începutul atîtor opere caritabile și începutul altor ce vor veni în urmă, pe cari Augusta noas­tră Suverană le-a înființat treptat, punîndu-le sub Inalta-i ocrotire. Daună-zi „orașul lumină”, prin representanții cei mai autorizați ai literilor și artei franceze, aducîndu’și obolul pentru ,Vatra Luminoasă", a sărbătorit în același timp, in Regină și poetă, sufletul cel mai caritabil, alinătoarea btindă și duioasă a du­rerilor celor ce sunt născuți a su­feri ; a sărbătorit pe Aceia care se coboară din înălțimea tronului regal sa arunce o rază de mingiere in mij­locul mizeriei și suferinței. Mir­cea Aldea 3D în referm­ele­­ 3. Iul ministu 3D­­ A.. Greceanu PROIECT PE LEGE pentru MODIFICAREA ȘI ADĂUGAREA CÎTORVA ARTICOLE la LEGEA! ORGANIZAREI J»CĂTOR £ STI Proiectul de lega I Art 2.—La titlul I din partea II,j sa sdaog­i paragraful si «i articolele 71, 72, 73, 74 75, 76, 77 in cuprin­darea următoare : § 6.—Tib­curile de Inaintara Art. 71. Pe lingă condițiunile pre­văzute mai sus, nimeni nu poate fi numit într-un loc de judecător de o­­col sau de tribunal, președinte sau prim-președinte de tribunal, de con­silier, președinte sau prim președinte la Curtea de spăl și de consilier sau procuror la Curtea de casație, dacă nu figurează pe tablourile de înain­tare. Această condițiune nu se aplică la numirea foștilor magistrați cari au ocupat una din funcțiunile de mai sus, intr’o funcțiune de acelaș grad. De asemenea nu se aplică la nu­mirea avocaților, profesorilor de drept și funcționarilor Ministerului de Justi­ție în posturile pentru care întrunesc condițiun­e de nu­mire. Art. 72.—La 15 Septembrie al fie­cărui an, Ministerul Justiției va în­tocmi cite un tablou de înaintare pentru fiecare grad care va fi in vi­goare pină la 14 Septembrie din a­­nul ur­mat­or. Tablourile vor cuprinde numai pe magistrații propuși conform regulilor de ma­i jos. Ministerul va putea insă adăuga în ziua formatrei tablourilor : 1) La tabloul pentru gradul de ju­decător de ocol, doi magistrați cu dreptul de înaintare la acest grad. 2) La tabloul pentru gradul de ju­decător de tribunal, cîte un procu­ror cu grad echivalent din fiecare circumscrițiune de Curte de apel pre­cum și doi magistrați cu dreptul de­ înaintare la gradul de judecător de tribunal.­­ 3) La tabloul pentru gradul de președinte de tribunal un priro-pro-­­curor. 4) La tabloul pentru gradul de consilier la Curtea de apel, un ma­gistrat cu dreptul de înaintare la a­­cest grad, precum și un procuror de Curte. 5) La tabloul pentru gradul de consiler la Curtea de casațiune un magistrat cu dreptul de înaintare la acest grad. Instanțele competente vor face propunerile lor ținând seamă de con­­dițiunile de vîrstă și de vechime e­­xistentă la 15 Septembrie. Art. 73.—Pentru numirile la gra­dul de judecător de ocol­iscare pre­ședinte sau prim-președinte de tri­bunal va pune la 1 Septembrie al fiecărui an este unul din magistrații din circumscripția lui care întru­nește condițiunile art. 59 alin 1. Primii­ președinți ai tribunalelor ca mai mult de două secțiuni vor face două propuneri. Procurorii cu grad echivalent cu a­­cel de judecător de tribunal pot­ fi numiți judecători de ocol, chiar dacă nu figurează pe tabloul de înain­tare. Art. 74.—Pentru numirile la gra­dul de judecător de tribunal și jude­cător sindic, fiecare președinte sau prim-președinte va propune dintre judecători de ocol ai circumscripțiu­­nei lui cari îndeplinesc condițiunile art. 59 al. 2, acelaș număr de can­didați ca mai sus. Art 75.—Pentru numirile la gra­dul de președinte de tribunal, la gradul de prim-președinte de tribu­nal, precum și la gradul de consi­lier de Curte de apel, propunerile se vor face, de .Curțile de apel, întru­nite in adunare generală, în ziua deschiderei anumi judecătoresc, din­tre magistrați din circumscripția Cur­ții cari întrunesc condițiunile pre­văzute de lege. Alegerea se face cu scrutin se­cret și cu majoritate relativa. Pentru gradul de președinte de tribunal, Curtea din București va Organizația odiom scoli­i DE IHEINJ­ÄSTRALfTE Report prezentatat d­lui ministru al instrucțiunii, de prof dr. N. Leon directorul și inspectorul general al învăț, profesional (Urmare). Ele găsesc aicea cea mai străluci­tă ocazie de a învăța temeinic prin propriea practică, conduse de spe­cialiști de frunte și încercați, >i ga­teasca simplu și eftin, precum și cele necesare pentru bucătăria cea mai fină. Aceasta școală cuprinde asta­zi: 1). Cursuri complecta teoretice și practice de arta culinară pentru eie­ve (uica de atelieri și birtași sau de particulari), care vor să devie pro­esioniste, viitoare atelierițe sau bir­­$gițe, respectiv maestre bucătărese. 2) Cursuri pentru formarea de bu­ne gospodine in toate ramurile artei culinare. 8). Cursurile speciale asupra unor anumite materii din arta culinară și economia domesticii.La acesta cursuri pot asista și bărbați, (birtași, fii de atelieri, bucătari etc). 4) Anul acesta ministerul instruc­țiunii, a autorizat societatea de a ți­ne un curs de bucătărie pentru for­marea de institutoare managere. Re­cunosc nd dreptul acestei secții ca seminar de arta culinară (Ecole nor­male ménigere). Unul din cursurile interesante 1i carei am asistat la această școală, este arta de a servi (Sorvierkunde) Acest curs constă în: cunoașterea diferitelor ustensile de masă, numi­­rea, tratamentul, curățirea și între­buințarea lor practică, aranjamentul unei mese, fie într-un restaurant sau nu o sufragerie particulară, diferitele metode de a servi la masa , la car­te, à couvert sau table d’hote, scrie­rea corectă și explicațiunile termi­nilor tehnici a unei liste de bucate, compunerea meniurilor. Acest curs se face in o sufrage­rie spațioasă, în care se sflă întinsfi o masă mare pentru 12 persoane,un bufet pentru argintărie, unul pentru serviciile de porțelan, altul pentru sticărie, o colecție bogată și varia­tă de tot ce există în specialitatea ustensilelor de sufragerie, pentru ca elevele să se poată deprindă cu în­trebuințarea lor practică. Seria de eleve care asistau la a­­cest curs, erau în număr de 16. Două­spre­zece din ele făceau pe co­­tnesene (invitate) luind loc la masă pentru a fi servite, învățînd în ace­laș timp­ regulele de politețe la ma­să, iar restul de patru, servesc sub conducerea d-lui profesor Anton Si­rony oberchelner.. Intre elevele cari serviau, era și o doamnă mai în vîrstă. Dl director al școalei Adolf Fr­iess, care asista­mpreună cu mine la lecție, îmi șop­tește că această doamnă este pro­prietara marelui otel din Salsburg, care rămînând văduvă de curind și dorind a conduce mai departe ote­lul, urma cursurile acestei școli, pen­tru a învăța să dirigă singură per­sonalul. La lecția la care am avut plăce­rea să asist, se trata modul cum tre­ime să se serviască un dineu. (Aran­jarea mesei pentru dineu se făcuse in lecția precedentă). După ce s’a explicat ce se înțele­ge prin dineu, li s’a făcut deosebi­rea Intre dineu „à prix fixe“ dineu „table d’hôte* și dineu „â la carte*. S’a cetit meniul care era scris pe tabelă și a Început explicațiile mo­dului de a servi fie­care fel în parte, incepind cu supa. Explicațiile erau de fenul acestora ce urmează : Cînd se servește un dineu la care iau parte numai puține persoane, farfuriile se pun pe masă lingă stă­­pîna casei, care împarte singură, iar servitoarea o ajută numai să le dis­­tribue mai departe. Cînd dineul ce se servește este pentru mai multe persoane, atunci castronul cu supă împreună cu far­furiile, se pun pe o mătisță de ser­­viciu ce se află la o parte. O servi­toare sau un chelner, împarte supa, iar alta o distribue la masa invita­ților, etc. Li se arată regula cum trebuesc ținuta farfuriile fără a pune degetul pe margini, cum se pun pe masă fără a jena pe musafiri; li se arată cum se ridică farfuriile după ce s’a terminat cu supa, fără a face zgo­mot cu lingurile etc., cum, dacă felul care urmează e cald, să iasă farfu­ria lată de sub farfuria de supă, iar dacă va urma un fel rece, se schim­bă și ea etc. Trecind la felul al doilea, se ara­tă cum trebue ținută farfuria în mi­na stingă pe șervet, cum se serveș­te prin partea stingă a musafirului, apropiind încetișor farfuria cu buca­te de farfuria Invitatului, pănă nu mai rămîne foc între ele. In caz că servitoarea, nu poate servi în acelaș timp cu peștele res­pectiv rasol, friptură etc. și sosul,le­­gumele sau salata, și o a doua ser­vitoare nu există, atunci se pune sosiera sau salatiera pe masa la dreapta invitatului care e servit ta­­tiiu, cu rugămintea de a o trece îna­inte. Li se arată ținuta care trebue să o aibă in timpul serviciului, să nu stea prea drept și depărtat de invitat, ci puțin inclinat, fără a se sprijini ca mina dreaptă de scaunul invitatului Li se arată apoi cum se servește plin­a, oțelul și undelemnul, salata și compoturile, dulcile, vinurile, ca­feaua și lichiorurile. In timpul lecții profesorul face din cinci în cînd observațiuni și dă explicațiuni manierelor elegante care trebue să se păstreze in timpul di*­asului, arătindu-le modul special de a mitica peștele, vacii, stridiile etc., modul cum se lasă tacâmurile pe farfurie după ce a terminat de mân­­cat etc. (Va urma). Prof. Dr. N. Leon « *» m »:»w

Next