Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)
1906-11-26 / nr. 229
•ASUL XIV. — No. m, REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA S-t Mtmdtfg. M £»& **■***-t t X ä & X Ipare în toate zilele de lucru Un număr vechi: 50 bani Telefon Alte vremi, alte cerinți Zgomotul, care se face în jurul împăcărei stabilite Intre liberali și a convocărei unui congres într’o casa particulară din București, nu merită, credem, să i se acorde importanta pe care cei interesați voesc să i’o dee. Mai întâi, după cum se prezintă lucrul,împacarea este departe de a fi fost făcută Cînd o înțălegere s ar fi stabilit pe toata linia, nu ar mai fi fost vorba de excomunicări. Cei din capul direcției liberale, au, se vede, anume cattistișe, un fei de condici negre în care sunt trecuți cei suspecți, sau vinovați de nedisciplină, iar Sturza și-a luat probabil sarcina de a veghea la buna tinere a acestor condici. Cînd deci, e vorba de o inpăcare serioasă cum se silesc să acrediteze ziarele liberale, atunci neaparat că celebrele condici negre trebue să remîne închise, ba aruncate chiar peste gard. Dar, de vreme ce atit dl Sturza—mai cu seamă dl Sturza — cît și alți căpătinoși ai partidului vorbesc de excomunicări, — în cazul acesta de sigur că în păcarea este o simplă iluzie, sau un simplu svon anume respîndit ca să mistifice publicul." ' Pe lingă toate aceste, caracterul discret al întrunirea faimosului congres într’o casă privata, încă este un semn ca, nu numai că împăcarea nu este tăcuta dar ca, tocmai fiind că nu este făcută și fiindcă discuțiile și spălările de rufe au să fie furtunoase, spectacolul acesta trebue să fie ferit de ochiul publicului mare. Așa că chiar dacă in congresul ce se anunța pentru începutul lunei viitoare se va îsbuti sa se puna macar jaloanele unei viitoare împacari,totuși această multeritatit în păcare este, după cum se prezintă lucrurile, departe de a se putea stabili, și are probabil toate șansele de a stransforma, sau mai bine da degenera într’o spărtură și mai pronunțată decît cea ce astăzi. Faptul apoi că chemare la congres numai a acelor socotiți drept credincioși, s fie iscălită de cele doua personalități in răsboiu de Ia șefie, d-nii Sturza și presumptivul Ionel, descopere o stare de lucruri, care nu poate fi considerată de ce ca un compromis provizor până la decisiunea definitivă a congresului Se pare că tînărul Ionel se poartă garant către partid, că 1l Sturza își va ținea amenințătorul seu deget în buzunar, că a renunțat la celebrui seu restitutio in integrum, și că s’ar fi hotărît să se retragă peste curînd în viața privată. Pretind unii că pentru a face pe dl Sturza să iasă din busumflarea de care era cuprins până acum, i s’ar fi făgăduit că tot d sa va prezida viitoarea combinație de guvernămînt liberal. De cît și această promisiune ascunde oarecare vicleșug, de oarece partidul conservator mai are încă de stat la putere, iar la momentul psihologic s’ar putea octogenarului șef pune înainte vrîsta sa prea înaintată, ca o pedică pentru puterea oarecare de muncă, ce se cere de la bărbatul căruia i se încredințază frînele guvernului z lrei. Privite, împrejurările, în care se găsește astăzi partidul liberal, o aplanare a dificultaților de principii și de procedimente, este aproape imposibilă fără o transformare totală a modului seu de a fi De aceea credem că această aplanare nu se va putea opera, căci vremurile și cerințele fiind altele, aiții trebuie să fie și oamenii cari ce conducă destinele unui partid ce nu poate remînea staționar FVUnARVnL cu BA%1 Ziar Conservator f conservatorii și le fac înainte și pe urmă vin să le execute. Dacă e așa, cum rămîne cu toate învinuirile aduse zilnic de 2 ani încoace că partidul conservator n’a adus la îndeplinire programul cu care s’a prezentat cînd era în opoziție, căci din două una, sau ne-am expus programul după venirea la guvern și atunci n’am avut program în opoziție, pe care să’l călcăm, după cum ne învinuesc liberalii, sau dacă am avut program în opoziție, pa care l’am călcat, nu putem fi invinuiți că ne-am expus programul numai la venirea la guvern. Dar asemenea dileme sunt grele pentru mentalitatea domnilor de la Liberalul, ceia ce i face să cadă în contraziceri unele mai nostime decît altele. Din toate Insă reese un trist adevăr, pentru Liberalul, că în campania pe care o încearcă împotriva guvernului nu face decît să grămădească vorbe fără șir și lipsite de cel mai elementar simț de logică. Nostime contraziceri Ziarele liberale anunță pentru î nceputul lui Decembrie o pretinsă mare întrunire, pe care din npu câtiri de momițenască imitațicearcă s’o numascâ „Congres“ Luăm dre pt bună această dată cu toate că e vorba să fie amintită probabil la cal ndele grecești. Și ce vor face d-nii liberți în ,cel cor,gr s ? Colegul nostru dV B. de la „Liberalul* iȘ‘ dă ostneala să ne-o spună în articolul revistă din numărul de ieri. Va expune țarei programul d guvrnâmînt al partidului liberal pentru cazul cmd a vesta va fi primat la crima după noi era să zică liberalii n’au expus ■ină acum programul lor țarii Cum ram ne atunci cu buciumările linie» d 2 ani încoace, cu prențioasele buciumAri» expuneri d» program, pe cari sfușesc prin a n rtisi că nu aVu avut încă și că d abea acum il vor expune ? Urmărind mi departe cititul artcol găsim și mai nostime contraziceri. Așa se spun» acolo, că diferența ttre conservatori și liberali « ca * cești din urmă își fac programe după ce vin la putere, pe cîtă vreme rowrriir~7nr*-v^"”*f *“*L‘üü.*.'!'_nüf ","r m mmi címerei la Mesagiul Tronului lata textul Adresei de răspuns a Camerei deputaților la Mesagiul Tronului, care s’a citit în ședința de emi. „Cu o supremă mîndrie, națiunea romînă saluta astăzi pe cel ce acum 40 de ani a luat răspunderea destinelor acestei țări. In murmurul de admirare ce din colibă și din palate se Înalță împrejurul Tronului M. V. se aud voci din trecut, misterioase și distincte. Este ecoul strigătelor de bucurie cu cari poporul român întîmpina altă dată pe eroii neamului, ai căror vrednic și mare urmaș v’ați arâtat M. V. Alesul Providenței prin care toată strălucirea trecutului a reînviat și ș’a deschis calea gloriilor viitoare. Națiunea întreagă înalță astăzi spre cer o rugăciune ferbinte pentru sănătatea și îndelunga Domnie a M. V. Expozițiunea jubiliară, care a unit tot neamul românesc in aceiași simțire a frumosului, care a făcut să vibreze inimile noastre de aceiași emoție de admirare pentru munca romînească, și care ne a scos din cercul strivit al vieței noastre de toate zilele. o« să ne facă să trăim o viață mai înaltă expozițiunea jubiliară va rămîne o fapta mare Sire. Cuvintele linștite și demne cu cari M V. ne anunță ruperea relațiunilor cu Grecia sunt rosunetul sentimentului întregii țăi, care dorește ca rommilor din imperiul otoman, supuși credincioși ai M S. Sultanului, să li se faca dreptate și să nu se mai turbure credința religioasă a unei populațiuni creștine prin persecuțiunile pastorilor ei sufletești, nici să sedacimeze niște locuitori cinstiți și pașnici ai imperiului, prin violențe și crime. Suntem fericiți a afli că politica înțeleapta a guvernului M. V. ne-a asigură in vederea și pritenia tuturor rutrilor și nu ne îndoim că Ino> fi tul nostru cu Grecia acesta prietenie nu ne va lipsi in interesul superior al dreptății și al păcii. Sire. Scăderea dărilor, anunțată de Mesajul Regal, urmare a starei înfloritorie a finanțelor Statului, este deMARTIRA 9) (Jean Richepin) Dramă eroică în 5 acte, în versuri, prelucrată de Mihai Codreanu Act. I Urmare Toți (murmură de admirare) Sphoragmks cu un ton triumfător reluîndu și apoi vocea de reclamă. Thomryda, îmblinzitoare Scythă Olt și dănțuitoare. Numai urși albi excită (Toți murmură de admirare) cu sprintenele’i jocuri,—sunt pasiunea sa!.. Cînd farmecele sale’i împiedică a mușca, punînd un frîu miniei sălbaticilor ninși , blinzi pe lingă dînsa se gudură învinși, ca fulgii de zăpadă e pasul ei ușor de pare tuturora un fluturaș in sbor Dar însă numai... Thomrys Flammeola Numai?.. Thomrys (oătrs Sphoragmâs) De ce nu vrai să zici cum că nimic, nici frica de lovituri de bici, nimic, nici o putere nu poate a mă’ndemna să joc cînd nu am poftă joc după voia mea. (Către Flammeola) Cu urșii mei m’asamăn, deși ca ei nu par. Sub parul meu de aur, fluid, ușor și clar, cu ochii mei de flacări, cu glasu’mi argintiu, cu tenul meu de lapte, curat, trandafiriu, am sufitul sălbatec și pentru ca să’ți joc trebui să’mi placi și... uite... tu nu mă’ncinți de loc (Printre sclavi murmur de indignare] vadă că măsurile bine chibzuite lune pentru a spori puterea de produciune a țarei și-au avut efectul dorit. Finanțele Statului, întemeiate pe baze trainice, vor da țarei acea siguranță în conducerea afacerilor publice și acea continuitate în lucrările Începute, cari asigură viitorul strălucit al Romîniei. Cu o vie mulțumire Adunarea deputaților a luat cunoștință de măsurile numeroase și înțelepte ca guvernul M. V îi va propune pentru desvoltarea economică a Statului și mai cu seamă pentru îmbunătățirea soartei păturilor sărace ale țărei. Meritul cel mare al actualului guvern al M. V. va fi dragostea ce în toate împrejurările a arătat pentru popor și care pornind de la conducători întărește spiritul de solidaritate care face puterea țărei. Proeptele delega ce ni se vor prezenta de guvernul M. V. pentru complectarea neatîrnărei magistraților, pentru îmbunătățirea învățământului superior, pentru înființarea unei case a spitalelor precum și pentru revizuirea și permanența listelor electorale, vor fi primite de către Adunarea deputaților cu un deosbit interes. Armata nu este numai forți organizată pentru apărarea patriei de ale cărei vicistudini este legat binele și răul țărei, armata este focarul conștiinței naționale, școală a datoriei și a jertfirei pentru țară și întărirea ei este pentru noi o preocupare constantă și totdeauna deșteaptă. Sire. Strîns uniți împrejurul Tronului, reprezentanții națiunei vor da guvernului M. V. sprijinul lor constant pentru desăvirșirea operei de desvoltare și propășire a Statului român, ce M V și Țara așteaptă de la noi. Să trăiască Majestatea Voastră. Să trăiască M. S. Regina. Să trăiască Dinastia. Raportor: Virgil Arion. SECOURI rana sănătăței Suveranului continuă să se îmbunătățească din zi în 7i. La a părăsit patul și a manifestat dorința de a primi in persoană, comisiunile de răspuns la mesagiul Tronului ale Corpurilor Legiuitoare. Primirea va avea loc Duminică, în ziua de 3 Decembrie. 1) loan N. Lahovari, ministru domeniilor, studiază și va supune aprobărei consiliului de miniștri, următoarele probte de lege, in săptămina viitoare.). Proectul de lege pentru organizarea corpului silvic al Statului. 2). Proectul de lege pentru cumpararea de către Stat a pădurilor de la Moșneni. Aceste cumpărări se fac sau numai pentru exploatare pe timp de 80 de ani, sau cumpărindu-se pădurile și terenurile. Aceste proecte de lege au menirea a opri vînzările cari astăzî se fac, de câtr- unii moșneni, cu prețuri de nimic. » 11 curind se vor începe negocieri oficiale pentru încheerea de tratate de comerț cu mai multe State. BÍTMINIÖÁ 28 N01MBRDS 1906 J&BQIIA1HECBTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei ÎN STRĂINĂTATE, pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame i i > .*• X SO bani rândul în pag. 111 Telefon _In cercurile liberale se comenizează foarte mult faptul ca mai mulți bătrâni luptători ai partidului au fost excluși de pe lista celor cari vor fi invitați să iea parte la congresul liberal, ce se va întruni In zilele de 2 și 3 Decembrie viitor. Se asigură că, fața cu această procedare, cițiva dintre cei invitați nu vor lua parte la congres. La ședința comitetului excutiv al partidului liberal a luat parte și dl Take Protopopescu La vederea fostului său sub-director, dl Dimitrie Sturdza s’a smțit jenat și a întins mina numai dlui Costinescu—celorlalți nu, ca să nu se obligat s'atingă și dreapta dlui Protopopescu. Atențiunea deosebită pentru fostul ministru de finanțe n’a convenit frațlor Brăteanu, cari s’au aprins și mai r ăumărind numărul expulzaților de la vitorul congres. llegi inclusă în mod oficial*"* Expoziția va continua să fie destisă până la 1 Decembrie a. o. Prețul intrării a fost redus la 50 bani de persoană. ~Decretul privitor la înaintările și mutările ce vor fi făcute în armată pe ziua de 28 Noembre a fost făcut și va fi supus de d. general Manu, ministrul de resboiu, semnaturei M. S. Regelui. ^Toate tablourile grafice relevînd criminalitatea în țară alcătuite de ministerul de justiție și care au fost expuse, pănă in prezent, la Expoziție, au fost expuse în sala de așteptare a Ministerului de Justiție. OAMENI ȘI LURURI Expoziție de pictură Spuneam acum cîtva timp că și vechea Capitală a Moldovei posedă maiștri in arta picturei, dacă nu speciali in toate genurile de pictură, dar cel puțin in multe care pot pune in evidență talentul și adevărata măestrie ! Se pare că acești artiști au ținut samă de observația noastră justă, care spuneam că meritul și prețuirea operilor unui pictor nu se poate face așa cum se cuvine, din moment ce el iși ține lucrările pe cavaletul din atelierele lui Hotărlan de a deschide cu de curînd o expoziția de pictură in Iași, e o buna dovadă că ei au ținut seamă de această observație. Nimeni din cei care vor vizita expoziția nu va putea făgădui valoarea artistică a tablourilor, căci avem artiști care tratează cu deosebire subiecte țărănești.. . hore, convorbiri la șezătoare, munca cîmpului, etc. după cum sunt unii care exercită dorul de adevarații coloriști executind modele mute, dar gingașe cum sunt tablourile de Horn și de fructe și în fine alții care cu atita fineță tratează subiecte istorice și de generul familiar, în care atit compoziția și mișcările, cit și expresiunea figurior sunt cit nu se poate mai reușite. Te uiți in Pinacoteca școalei de Belle- Arte, unde sunt lucrări de ale lor, și vezi portrete care privesc cu semeție pe spectator și par a fi gata să se coboare din cadrul lor, spre a spune cine le-a făcut ! Expoziția aceasta poate prevedea deci succese mari pentru artiștii noștri pictori! M. Vlad. IIL Caracteristica teatrului contimporan In antiquitate — dacă nu ne suim mai departe de epoca atheniană teatrală — adică dacă lăsăm la o parte începuturile teatrului, care a luat naștere In Elada, se pare prin bacchanalele sătești, găsim primii dramaturgi Aeschyl și Sophocle cei mai de frunte reprezentanți ai teatrului athenia. Piesele scrise de acești doi au făcut epocă și caracteristica lor e de a îngrozi închipuirea prin expunerea unor fapte scoase din legendă, mitologie sau prin desvăluirea în fața spectatorilor a unui incest dintre tată și fiică cum e în celebra dramă a lui Sophocle, Oedip Rege. Și dacă aceasta dramă—din teatrul clasic antic—mai continuă a fi jucată, e că unii actori din răsuflata școală declamatorie, unde proza și situațiile dramatice de efect constituesc poate singurul plan al piesei, găsesc un cal de batae pentru manifestarea talentului lor de atleți ai vorbei bombastice. Mitologie legendă sau grozăvia unei întâmplări, iată caracteristica teatrului antic arhenian: Romanii s’au manifestat foarte puțin în teatru și putem zice că ei au avut teatru și arene. Trecind peste Misterele Rligioase ale Evului Mediu—care consistau din reprezentarea de către preoți în biserică a scenelor scoase din Noul Testament după toate regulele tehnici ale scenei—Mistere care formează teatrul religios al Evului Mediu— și ne oprim la acel formidabil reprezentant al teatrului Renașterei, ca sa-i zic așa, Shakespeare, vedem că și el in tragediile sale speculează legenda combinată cu grozăvia unui fratricid (Hamlet) sau un sentiment prea animalic, gelozia pană U omor (Othelo). Iată nota comună a teatrului Shakespearian cu teatrul evului antic: Reprezentarea personajelor diferă insă cu desăvirșire ; așa nu vom găsi nici într-o piesă de-a lui Shakespeare un personaj contimporan pus pe scenă cu adevăratul lui nume, iar actorul cu mască asemănătoare personajului, ca în piesele lui Aristophanes, încă o caracteristică a teatrului antic care a dispărut cu Aristophanes. Pe lângă nota comună mai aflăm in teatrul lui Shakespeare multe alte caractere, așa de pildă filosofia amestecată cu ironia zădărniciei omenești sau lirizmul ultrasentimental din Romeo și Julietta. După Shakespeare teatrul Impezește, e aproape nul i numai cu Mo Uhro el ia o lumină cu totul nouă iar comediile lui, care in realitate nu e decît drame amare ale vieței îmbrăcate In daina comediei, merg drept la țintă și provoacă chiar o puturbare într’o clasă socială din Franța, anume acea a curtizanilor care prin a totputernicia lor împiedică reprezentarea piesei Tartuffe— oglindă reală a clasei conducătoare de atunci. Așa că prin Molieré teatrul capătă caracteristica moralizărei prin satiră, prin ridiculizare , de unde tendințe spre îndreptare și în rezultantă caracteristica folositoare sufletului omenesc. La Molibre teatrul nu e numai un mijloc de petrecere, de uitare a celor pămintești ci din potrivă luarea aminte a mizeriilor vieței și scopul: îndreptarea lor. După Molibre teatrul intră Intr’o Flammeda Cu atit mai rău de tine. Căci eu sunt mulțumită. Zythophanles (Flammeolei) E nostimă copila. Flammeola De-o vervă inedită Zytophanles Desigur, Flammeola, o vei domestici Flammeola Selbatecul ei farmec de cel’ași Imblinzi... (Desprinde de la gât un șirag de perle și-l aruncă lui Thomrys). Privește aceste perle ar prinde-o de minune mic„. (care prinde șiragul 1 nomrys din sbor] Ohoit sunt de frumoase. (Se lasă pe glezne făcîndu-se mici. Și joaci cu șiragul de perle, se vîntură prin mîni). Rotunde, albe.Bruca, cun gest copilăresc, rupe firul șiragului și aruncă perle în aer, în jurul ei, apoi se ‘nghemue, imitind cu busole sunetul grindinei. Sune ca grindina prin aer... grrr... ce frumos e-așa Sphoragmus Nebuno, trei șiraguri de perle!... Flammeola E a mea (cltră Sphoragmâs) Ți-o cumpăr. E drăguță și’mi place... dau cît vrai (Sphoragmus se pleacă respectuos în semn de afirmare și în urmă Își freacă minele cu veselie. (Urmează)