Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1910-01-24 / nr. 274
- ANUL XVII No, 274 5 Bam ABONjȘfiKEfSTE Ce un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanu 44 DUMINICA 24 IANUARIE 1910 — ABURGIUHI In.Per țiiști reclam* In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag a 4-a rândul 30 b. TELEPON ACELAȘI SISTEM In actuala lor guvernare liberalii au adoptat un sistem aparte în ceia ce privește trecerea proectelor de legi prin corpurile legiuitoare: întreaga sesiune parlamentară se trece în discuții sterile, vacante, certuri și împăcăciuni între membrii majorităților, și numai atunci cînd mai rămîn cîteva zile pînă la închiderea Camerilor, guvernul se năpustește cu un nămol de proecte cari iară multă vorbă și discuție trec cu o iuțeală vertiginoasă, ca printr’o adevărată mașina legislativă automată. Studiul în secții se face așa numai „pro forma“, expunerea de motive o aude numai cel care o citește, ori-ce discuție e înăbușită de mamelucii guvernului, urna este într’o perpetua funcționare, bilele se asvîrl cu pumnii, fără ca măcar bietul reprezentant al majorităței să știe pentru ce anume proect de lege le asvîrle. Sistemul acesta s’a practicat și în faimoasa sesiune a reformelor agrare, s’a practicat și în decursul anului trecut și pentru ca liberalii să nu-și desmintă consequența, se pune in practică și anul acesta. După ce înainte de sărbători în parlament nu s’a făcut nimic fiind-că guvernul era ocupat peste măsură cu cîrpeala ministerială, după ce după sărbători nu s’a făcut iarăși nimic deoarece guvernul proaspăt cîrpit pe lingă alegerile parțiale mai avea de înfrînat mișcarea sindicalistă-adică să dărîme la putere tot ce clădise d. Morțun în opoziție—, acum, cînd au mai rămas încă 15—20 zile pînă la finele sesiunei, iată cu ce nămol de proecte se prezintă guvernul: 1) Proectul de lege pentru mărirea soldei ofițerilor. 2) Proectul pentru modificarea legei de contabilitate a statului. 8) Proectul de modificare a legei pentru acordarea drepturilor politice la dobrogeni. 4) Proectul pentru modificarea legei fondului comunal. 5) Proectul de lege a contractului muncei. 6) Proectul pentru trecerea la camerile de comerț a diferendelor de natură comercială dintre comerciali. 7) Proectul de lege pentru reorganizarea Casației. 8) Modificarea legei circiumelor. 9) Modificarea codului penal și legei de procedură penală în părțile referitoare la curtea cu juri. 10) Proectul de modificare a legei drumurilor. 11) Proectul de modificare a legei repaosului Duminical, iar pe deasupra, fi»ug@®tele. Să se mai noteze că cea mai mare parte dintre proecteele enumerate mai sus, nu numai că n’au fost încă depuse pe biuroul camerei și luate de secții în studiu, dar nici nu sunt încă definitiv alcătuite ca alteprocete. Judece ori și cine dacă o sesiune întreagă ar putea fi suficientă unui parlament serios pentru făptuirea trainică și conștiincioasă a unui asemenea nămol de legi. Totuși camerile noastre, care pot fi date de exemplu din acest punct de vedere întregului regim reprezentativ modern, trebueau ordin să le dea gata în 10—15 ședințe, după sistemul pus în practică de guvernul liberal. E ingenios, dar pe cât e de ingenios, pe atît e de detestabil acest sistem. Fără a mai insista asupra rolului de mașină inconștientă la care este redus parlamentul, ne vom uita numai la rezultatele practice.?! Rezultatul practice întreaga opera legislativă făurită de camerile liberale în ultimii trei ani de guvernare, operă legislativă în care întră și monumentalele reforme agrare. El este mecar o singură lege din toate cîte s’au înfăptuit în acest interval de timp de oare măcar cu indulgență să se poată zice că e o lege bine chbzuită, corespunzătoare din toate punctele de vedere necesităților actuale și care să fi dat rezultate nu excelente dar măcar mulțumitoare ? rvici una, dar absolut nici una. Toate legile actualului guvern s’au dovedit a fi niște simple încercări pripite și anodine, sau inaplicabile sau conducînd la frămîntări sociale, încercări făcute pe pielea claselor în suferință și cu o risipă revoltătoare a banului public. Realitatea stă față. N’are cineva decît să se uite la rezultatele date de cele mai principale legi ale guvernului liberal, la rezultatele reformelor agrare, reforme cari singure formează principala rațiune de a fi la clima țarei a partidului liberal în împrejurările actuale. S’a vindecat prin aceste reforme măcar vre unul din ră~ lele de cari sufere pătura rurală? Se vede măcar un cît de mic progres în starea economică a țăranului după doi ani de la elaborarea lor ? Nimic și aceasta pentru bunul motiv că o parte din ele cu toate strădăluințele puse, aplicarea lor a fost imposibilă, iar cele care s’au aplicat au dat rezultate dezastroase. Acestea sunt rezultatele sistemului de mecanică parlamentară vertiginoasă întrebuințat de guvernul liberal, și nici vorbă că aceleași rezultate le vor obține și proectele enumerate mai sus,pe cari prin surprindere guvernul se silește a la băga acum cît mai repede în etupa legislativă din dealul Mitropoliei. rUtilTIVK Imnul izbînceilor Săltați, săltați de bucurie Voi toți, recunoscuți samsari, Și voi clienți de pușcărie Căci astăzi voi sunteți mai tari. Țipați. In sunet de fanfară Glorificați noul succes, Strigați să meargă vestea'n țară De faima noului »Ies ! Urlați, s’auda tot romanul Cum suna al desonoarei cint, Cum cearcă azi a fi stăpînul Cel ce-a dat cinstea latrămînt ! Azi era voastră brusc răsare Din edificiul democrat, Purces pe temeii murdare Și-adînci, de aur importat. Cînt’sți și voi, căci vine ceasul, Avron, Ohisale, Leiba, Colin, Cînd voi întâi avea veți pasul Iar noi grăi-vm în jargon ! Cîntați, țipați fără rușine Samsari din neamul cel mai rău, Căci steagul vostru sus îl țini Un Tache și un Bădărău. Iar tu, mult încercată Țară,, Cînd ai atîția vitregi fii, Ce'n rătăcirea lor amară, Te sapă ca să nu mai fii, Pentru scapare di n'ai punte, Iar Neamul nu -ți mai este viu. Leagăți, de acum, cornul în frunte Și te așterne în sicriu ! Bum Ce-i cu „Secolul“ Nu odată am relevat și calificat, astfelf cum trebuia urîtele meciiuțiuni pe care cu stăruință încearcă să le facă ziarul liberal " Secolul" între gruparea UíIstă și partidul conservator. Intr’adevăr e mai bine de două luni de cînd pretinsul slav al vechilor cadre, zilnic bate inima și numai pe struna concertrărei conservatoriie. Faptul acesta nu ne-a apărut atât de curios nouă cu îrsăți liberalilor. Liberalii își zic și cu drept cuvânt, cum se face că un ziar al partidului liberal, care ar trebui să aibă tot interesul ca partidul conservator să fie dezbinat. In loc să facă zizania și mai mare, pledează cu atâta foc pentru concentrare ? Atitudinea „Secolului" va deveni însă foarte explicabilă pentru liberalii nedumeriți, cînd vom arata noi motivul pentru care linia de conduită a zisului ziar nu ne pare curioasă cîtuși de puțin. Cu timp d. Dimitrie Sturdza nu părăsise politica, „Secolul“ ca organ al vechilor cadre era sub influența directă s d- lui Sturdza. După retragerea d-lui Sturdza, acela care și-a luat rolul de mentor al ,,Secolului" a fost d. Costinescu. Negustor prin excelență, care trebue să fie bine cu toată lumea și să-și aranjeze afacerile sub toate guvernele, d. Costinescu voește prin atitudinea „Secolului“ să-și plătească polița pentru gentilețele ce i-au fost făcute pe timpuri, atît de d. Taki Țonescu, cît și de ruda sa d. B&dărău. Apoi între d-nii Tavi Ionescu și Costinescu sunt legături și astăzi, legături de negustorie politică, a căror organ comun este oficina „Adevărului”. E încă proaspătă în mintea tuturora opunerea formală d-lui Costinescu cînd în consiliul de miniștri a fost vorba de expulzarea redactorilor evrei de lei gazeta d-lui Mille. Cu firea sa practică, Costinescu vede numai în el. Take Ionescu omul cu ajutorului căruia sub o guvernare conservatoare ar putea să și mențină neștirbire, in dauna intereselor țârei, cartelurile și trusturile sale. Acum, credem că toată lumea înțelege bulistul de bine de ce ziarul d-lu Costinescu pledează cu atîta căldură tema concentrarei conservatoare și de ce aceste pledoarii se fac cu o insistență deosebită mai ales de cincii. Marghiloman a făgăduit desființarea cartelurilor ca principal mijloc de oftenire a traiului. 1 Consfătuirea majortăților Un incident caracteristc a ilustrat ultima consfătuire a majorităților de la Sannt. Era în acelașimp și o dovadă de nicile înțepături, cari se petrec între guvern și aleșii săi. Or, în discursul cu care a deschis consfătuirea d. I Bratianu a adus laude „doctor cari tac». Primul ministru a făcut apologia „tăcere»* și afirmând că ,tăcerea este de aur“, cum s-ar spune, a declarat că meritul acestor surdo-muți parlamentari este cu mult mai mare, decât al acelora cari fac discursuri lungi și frumoase. Desigur e o părere ca oricare alta pe lângă ol e și de o dubioasă originalitate. Ea însă a avut darul să indispună pe d. Nicorescu, cunoscut senator de Tutova care are inofensiva manie de a ține totdeauna lungi și poetice discursuri în maturul corp. — E la adresa mea această aluzie a primului ministru— și-a spus d. Nicorescu și imediat a luat cuvîntul ca să răspundă. Era un nou discurs și trebuie să recunoaștem că alesul Bârladului a fost drastic. — De cît ni-ar vorbi de neînțelegerile din provincie—a zis în substanță d. Nicorescu—d. prim ministru ne-ar spune mai bine dacă există armonie pa banca ministerială... Se înțelege că această observație n așteptată a produs o oarecareomofie. Ea a iritat mai ales pe dl. Fercchide, a căruia ridicată situație în guvern face obiectul tuturor preocupărilor și d-sa s'a simțit obligat să între rupă pe d. Nicorescu, cu următoarele cuvinte : — D-voastra vă inspirați dintr’un oarecare ziar. — Eu nu sunt redactor nici la un ziar, a răspuns servitorul de Tutova. — Se poat?, dar le citiți toturi regulat, a încheiat ministrul de interne. Cu toate aceste somnii, d. I. Brătianu nu a răspuns precis la cererea ce i se adresa. Am putea spune chiar că a evitat-o și faptul a fost remarcat chiar de către membrii majorităței, cari au plecat de la consfătuire cu impresia că d. Nicorescu avea dreptate, cînd cerea să i se spună dacă există armonie și comunitate de vederi, pe banca ministerială. Un ironist spune, ieșind de la consfătuire . 5 — E ceva putred In guvern /... '—o o noo»——— FĂRÂMITURI Vestitul Ghibănescu zice așa azi în »Opinia* efi partidul dim finala »ara dreptul da a guverna spre a da țării tot ce ea așteaptă de la un partid nou cu un vet așa de destoinicit. etc. A da țarei? Dar bine Ghibăneanude, dear știe toată lumea că orice tarist care se respectă,verbul „a da« îl conjuga la timpul Prezent; eu iau, la Trecut, am luat și la Viitor , voi lua, iar la timpul Opoziției , aș lua, Olt despre partid că e nou, așa este,dar vezi că pungașii sunt vechi, iar șeful recunoaștem că o „destoinic“. <« Cetim în »Mișcarea“ . »Junimismul ieșan se abate astăzi sui laba viperei* etc. Of / Zoologul maichii! Nuca să te laud, dar prostuț mai ești. Se vede că de aceia n’ai matale cap fiindcă are vipera labă.CV Din literatura lui Avram : „Doamna Agatha Blisescu—Radoviai n debuta pentru prima oară tu Hamlet“ este, »iar in seara de 12 Feb., var ultima reprezentație de adio a marei tragediana care și-a propus să nu mai debuteze la Iași. Că artista nu va mai debuta la Iași ne explică, pe altă vreme pînă acuma a debutat de atîtea ori pentru prima oară. INSEMNARI Din viața furnicilor »După furtuna din noaptea trestitei, cerul, In dimineața asta, e de un albastru limpede și strălucitor. Aerul e aromit de mirezmele dulci ale rășinei ce curge din crăcile rupte de furtună a pinilor ce zac pe plmvit In boschetul de bambuși aud chemarea fluerată a paserei care ciută laudele înțelepților. Totul a liniștit ; sufli vintul de miază-zi... Vara în sfirșit a venit ! Fluturi cu bizare culori japoneze, zboară ici, colo.... Păsărelele ciripesc... Viespile letele... Musculițele joacă in raze de soare, și furnicile se străduesc a’și repara locuințele lor răscolite de uragan... Mă gândesc la o poemă japoneză Yuku e nski Azi no sumai ya : Go getsu amé 1 fBiftra vietate nu mai are acum loc unde să se adăpostească, vai da bordeiul furnicilor în timpul ploilor din luna cincea 1) Furnicile negre care trăesc in grădina mea, nu-mi par a merita sa fii prinsie.. Arbori au fost dus rădăeînsți, case daramata, drumuri măturrste de ape ; furnicile însă eu înfruntat furtuna întrun chip demn de luare aminte, cu toate că nu și’au luat Înainte de uragan. Aite mături de a parare de ci acea de a șalupa cu grijă intrările cetăților lor subterane. Cunoștința acestei isprăvi a lor mă face să încerc a scrie un studio asupra furnicilor. Aș fi vrut ca cercetărilor mele să le precedeze citeva bucăți scoase de literatura veche japoneză, cîteva reflecții metafizice sau sentimentale.. Din nefericire tot ce, amicii mei japonezii, au putut culege asupra acestui subiect, e de origine ch neziască !... Printre aceste legende chinezești, e una care îmi pare că face să fie povestită, în lipsa de altceva mai bun. Ihi’a . Cîndva, în ținutul Taishu, in China, trăia un om cucernic, care în fie-care zi, mulți ani de-arundar,înalța cu înfocare rugăciuni unei zeițe care o are. Intr’o dimineață, pe cînd era cufundat in închinăciunile lui, o femei pătrunse în odaia lui și se așeză lingă dînsul... Era foarte frumoasă și îmbrăcată într’o rochie galbenă. Omul cucernic, foarte mirat, o întrebă voia cu el și de ce intrase» așa, fără să înștiințeze: Femeni cu rochia galbenă în ret-