Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1909-11-26 / nr. 235
-AN,U L XVII Ne. 285 5 Bani ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 JOI 2S NOEMBRIE 1909 1 5 Bani anunciutri XuLserții el recla tine In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. TSLEPON Să i 3 Slăbească Au ajuns într’adevăr din cale afară de plicticoase cochetăriile și asalturile curtenitoare ale takiștilor față de partidul conservator. Toate desmințirile drastice ale presei noastre cu privire la vre-o apropiere sau acțiune paralelă, toate comunicatele și toate intervievurile ce s’au dat de către fruntașii noștri politici nu au avut darul să poată scoate din capul takiștilor ideia unei „ concentrări conservatoare“, presa pusă în serviciul lor continuă încă și astăzi să răspîndească în public apropierea „mult doritului“ eveniment. A trecut aproape vreme de un an de cind „Adevărul“ cel dintâi a asvîrlit în opinia publică senzaționala știre a concentrărei conservatoare. Aceasta era îndată după primele eșecuri suferite de către gruparea takistă, atunci cînd mințile începură să se mai desmeticească. Partidul conservator, se ințelege, a desmințit imediat aceste svonuri, denunțîndu-le nu numai ca fantaziste dar și ca ridicole. Cu toată execuția bine-meritată pe care a suferit-o gruparea takistă din partea presei conservatoare cu acea ocazie, n’a trecut decit o lună la mijloc și „Adevărul“ iar a scos capul la lumină cu o nouă știre de senzație, faimosul minister de tranziție în vederea reformelor agrare, minister desigur în care să fie chemat a participa și d. Take Ionescu alături de fruntașii partidului conservator. Odată desmințită și această știre, „Adevărul“ fără să-și piardă curajul a dat alta la iveală, acea a guvernului de concentrare conservatoare ce ar rezulta în urma tratativelor de la putere la putere. Și pe zi ce în opinia publică se observa că acțiunile takismului sunt mai în scădere, pe atît propaganda «Adevărului“ în jurul unei apropieri cu partidul conservator devenea mai asiduă. Se înțelege că presa conservatoare avînd ceva mai bun de făcut decît să caute a desminți zilnic fanteziile „Adevărului”, l’a lăsat să-și continue nesupărat de nimeni reportagiile politice de senzație asupra concentrărei, cari dacă puneau pe gînduri pe toți gură* cască, în cercurile politice seriose nu produceau decît ilaritate. Tăcerea presei conservatoare a fost interpretată însă de către „Adevărul“ și inspiratorii săi ca un fel de inclinare a partidului conservator către o înțelegere și atunci a început adevărata larmă în jurul concentrărei. Văzînd că zilele guvernului liberal sunt numărate și că la succesiune nu poate fi vorba decît de partidul conservator, în culmea zăpăcelei takiștii nu țipau decît „concentrare!“ Ba mai mult, „Adevărul“ găsea ca prea îndepărtată o concentrare conservatoare abia atunci cînd va avea loc schimbarea de regim, ci vroia cu tot dinadinsul o acțiune paralelă chiar de pe acum pentru răsturnarea guvernului liberal. E lesne de înțeles că în fața speculațiilor presei takiste asupra așa zisei acțiuni paralele prin comună înțelegere, cît și din cauză că s’a potrivit ca takiștii să combată guvernul liberal în cîteva puncte combătute și de partidul conservator, o lămurire opiniei publice se impunea, to Atunci, spre marea decepție a takismului plin de speranțe, interviewul d-lui Carp a venit să spulbere toate combinațiile făurite în oficina „Adevărului”. Acum, credem, i s’a tăiat cel puțin pentru cîtăva vreme pofta ,,Adevărului“ de curteniri și mediațiuni amorale. Trebue să se știe odată pentru totdeauna că odată aleasă neghina din grîu, nimeni din partidul conservator n’ar comite imprudența să se amestece din nou la un loc. Căci, în cele din urmă care e menirea politicei conservatoare decît acela de a face politică cinstită pentru binele țărei, iar nu pentru căpătuiala haitei hămisite care a înconjurat pe acest lanus cu două fețe, care se numește Take Ionescu. Să ne slăbească. ■—------- FUGITIVE fesa ia „Comitetul electoral al clubului liberal a fixat ori candidatura d-lui dr. Manicatide la colegiul al 2-lea de Senat“. Ziarele Ciudată fapta lor îmi pare Și nu prea potea să'mi explic . La un colegiu—așa de mare. Un candidat atît de... mic ? Bum „Propapia conservatoare“ Ziarul partidului conservator din Tutova, reluîndu-și apariția publică in capul primului său număr comunicatul semnat de șeful partidului local d. Lupu Kostake, prin care anunță că la alegerea colegiului al II-lea de deputați, ce se va face în ziua de 13 Decembrie, pune candidatura d-lui Mihai Vasiliu Christescu, un vechiu și Încercat conservator, un tînăr de talent, care a mai reprezentat in Cameră acest colegiu. Comunicatul anunță în acelaș timp că prietenul nostru d. N. N. Gregoriade, indicat și d-sa, prin trecutul său, ca și prin trecerea mare ce are in colegiul al Il-lea, săce candidat, a binevoit să se retragă pentru a aduce încă un serviciu partidului. D. Lupu Kostake exprimându-i mulțumirile sale pentru acest înțelept act politic, li asigură că partidul va profta de prima ocazune pentru a-i arata simpatia și încrederea de care se bucură. „Propaganda Conservatoare” publică in acest prim număr și un foarte interesant interview al valorosului nostru fruntaș d. Lupu Kostake, în care d-sa vorbește de remaniarea mi nisterială arătînd că nota ei este triumful d-lui Emil Costinescu în potriva „Ocultei” d-lui Eug. Carada. Despre generoși d. Lupu Kostake spune că in politica țarei sunt, ca pretudindeni socialiști, o negațiune. In sfirșit e de părere că așa cum s’a remaniat guvernul, nu mai poate fi decJt un guvern vremelnic pentru expediarea afacerilor curente. ---- 1 1 1 Iar ese la iveală? După ce a făcut cîteva luni la șir pe schimnicul în patiurile mănăstirei Neamțului în urma campaniei noastre în chestia Zemstveului, după ce in prada nopților de Insomnie a stat o lună închis în casă fiindcă d. Ionel Brătianu sa exolusit din rîndul aspiranților de ministere, d. Stere scoate iarăși capul la iveală. In nu mai puțin de două zile a ținut două ședințe plenare la clubul liberal, manifestând veleitatea de a lua pe mine că alegerile parțiale. Știam că d. Stere este un personagiu scos din circulație, căruia după însăși declarațiile d-sale nu i-a rămas decît revista și casa de sănătate. Credeam că în urma celor petrecute i-a mai rămas măcar intima doză de bun simț care să-l facă să înțeleagă că politicește este I sfirșit și că nu mai poate scoate capul în public fără să fie taxat de necinstit și farsor de cea mai vulgară speță. Adică d. Stere voește ca tot dinadinsul să apară în arena luptei electorale ? Voiește să ceară voturile alegătorilor pentru candidatul său ? Poate spars și in aplicarea sistemului căzăcesc de la trecutele alegeri ? ! Nu ne vine a crede, dar totuși așteptăm. Numai să nu-i pară rău la urmă... Gheorghe G. Partidul conservator a fost dureros încercat prin moartea unuia dintre cei mai devotați soldați ai săi, Gogu Robescu. Bine cunoscut în lumea politică, Gogu Robescu era mult iubit și stimat de toți mai cu seamă de concetățenii săi din Galați, oraș pentru care Robescu a post ca un adevărat părinte. Născut în Focșani în iunie 1847, studiile liceale le-a făcut în Haul Sf. Sava din București, iar diploma de doctor in drept a luat-o la Bruxelles. Și-a început cariera în magistratură, apoi a îmbrățișat profesiunea de avocat pe care a exercitat-o până la sfîrșit. A reprezentat Galații de cinci ori în Parlament, și a fost primar și prefect interesîndu-se cu cea mai mare dragoste de nevoile populației rurale. Gogu Robescu avea o inimă largă, el a ajutat vecinie pe cei nenorociți, pe cei saraci. Moare într-un moment cînd încă putea fi de mare folos partidului conservator, în numele căruia depunem o călduroasă lacrimă pe mormîntul său de abia închis. FARAMITURI In fine clubul liberal local are un candidat, mititel, dar bun... doctor. Totuți, flînd ca alegătorii sunt oameni sănătoși vizitele d-lui doctor Manicatide sunt de prisos. Resultatul de asemenea se poate prevedea, dl. Manicatide va fi al doilea doctor pe care liberalii îl pun candidat ca să aibă cine cădea. Ne miră însă un lucru. De ce au uitat pe dli doctor Juliano ? Ori poate că d-lui a eșit la pensie, scos din oficiu avind împlinite termenele de căderi în serviciul partidului ?CV lașul în revistă, presa de binefacere, țesută din perle de spirit pentru încurajarea broderiilor naționale, a fost caracterizată de „Mișcarea" după cum urmează : „O surpriză pe neașteptate care a stîrnit o furtună de ilaritate“. Vă puteți închipui ce ar fi fost dacă surpriza era, pe așteptate?! -------------------------------------------- Ecouri Politice comitetul executiv conservator a luat hotârîrea ca d. C. C. Arion să interpeleze in Senat și d. Barbu Delavrancea în Cameră, pe d. ministru al instrucției publice asupra modului cum d. Tău Maiorescu a fost nevoit să demisioneze de la Universitate. A anunțat că s-a acordat serviciului de navigație fluvială o sumă de 300.000 lei în vederea organizării unui serviciu special de navigație comercială pe Prut. Se știe că Rusia are deja un asemenea serviciu, prin mijlocul căruia atrage spre porturile rusești de la gurile Dunării o mare parte din comerțul de cereale de pe marginea Prutului. In scop de a se organiza un asemenea serviciu român pe Prut, serviciul nostru fluvial a comandat la șantierul din Severin șase remorchere puternice care vor fi puse la dispoziția comerțului. ăspunsul la Mesagiu a fost în fine dat presei spre publicare. Conținutul nu e decît parafazarea Mesagiului, minus greșelile de stil și gramatică. S’a întîmplat se vede că d. Culoglu autorul răspunsului la Mesagiu să știe mai multă gramatică decit întreg consiliul de miniștri. Cum se face însă că tocmai d-l Culoglu a fost acela asupra căruia a căzut onoarea aceasta ? Adică nu s’a găsit in tot parlamentul o persoană mai aptă pentru a ticlui un răspuns la adresă decît cunoscutul om de afaceri d. Manolache Caloglu zis și „Cazino de Paris“? Se zice că d. Constantinescu P. a fost acela care a stăruit ca să i se acorde demnitatea aceasta d-lui Culoglu. Ce ți-i și cu solidaritatea la oameni de afaceri!n urma destăinuirilor făcute de „Epoca“ în privința fraudelor de la serviciul de geniu al corpului II de armată, ministerul de războiu a ordonat o amănunțită anchetă la acel serviciu. D. general Minei, intendent general al armatei a fost însărcinat cu ancheta, care, după cum spune o notă a ministerului de război, atenuată de un ziar oficios de seară, care a publicat-o, va avea să cerceteze toate responsabilitățile in fraudele imputate colonelului Marian. Inmormîntarea lui Augustin Bunea Discursul poetului Octavian Goga Jalnici ascultători. Viața unui popor In lupta lui pentru asigurarea existenței, este călăuzită de îndemnul unei năzuinți spre culme. Spre ajungerea unei culmi se frămîntă în veșnică neodihnă forțele pe cari le poate pune în mișcare sufletul mare al unui neam. Aceste forțe în desfășurarea lor istorică își găsesc întruparea în personalitățile distinse, care sunt menite a schimba fața vremilor și a aduce cu un pas mai departe neamul lor în năzuința spre atingerea culmei. Aceste personalități întrupează puterea misterioasă a geniului unui popor și prin munca lor se reprezintă veșnica schimbare la care e supusă societatea. Ei sunt conducătorii în a căror activitate se concretizează frămîntarea unei epoce : „aleșii" după cuvîntul scripturei, „eroii" cum îi numește filosoful, întreaga evoluție istorică a unui neam nu se poate închipui decit ca un rezultat al acestor personalități, căci adevărate sunt cuvintele lui Carlyle : „istoria universală, istoria a tot ce a săvîrșit omul pe lumea aceasta, este in fond istoria oamenilor mari cari au muncit noi". Și cum trupurile munților sunt într’o frățească înlănțuire îndelungată pînă la cea mai înaltă culme, astfel și In desvoltarea istorică a unui neam, personalitățile, cari se succed din generație in generație, au o intimă legătură organică. Desvoltarea culturală a poporului romînesc încă nu poate fi socotită decit ca un dar al personalităților, din a căror muncă s’a înfiripat. Și această desrobire culturală a noastră iși are aleșii, eroii ei. Din negura unei întunecimi de veacuri ne-au smuls cîteva personalități, cîțiva cărturari, răsăriți din poporul acestui pămînt batjocorit de umilințe, înainte cu un veac și jumătate, s’a început munca de desrobire culturală a neamului nostru. Primind învățătura Romei, cîțiva tineri cu sufletul de apostoli, in chilințele lor singuratice, răzimați pe cărțile bâtrine și-au întors privirile spre acest neam chinuit și impinteneți de îndemnul demnităței strivite, căutind un reazim, un cuvint de mindune pentru suflatul lor apăsat de umilință, în Îndelunga lor cercetare și-au descoperit limba și istoria lor Filologia și istoria lui Klein, Șincai, Maior, a incorporat cele dintăi raze strălucitoare prin care a luminat soarele culturei noastre. Ei au adus mindune in sufletele descurajate, au adus neamului romînesc conștiința de demnitate, care a înviorat pe cei apăsați. Sub influența lor cărturărimea a început a se desface din negura veacurilor posomorite și prin ei din mințile primenite, din sufletele regenerate a primit întrupare conștiința națională. Spre norocul nostru șiul acestor personalități excepționale nu s’a încheiat cu prăbușirea lor, ci s’a continuat mai departe. Ca o încorporare a unui prisos de energie adunat de truda ascunsă a veacurilor, s-a ivit o bogăție de figuri nouă, cari au dus mai departe un curent de idei. Bărnuț, Papiu Ilarian, Cipariu, Bariț, au fost slujitorii aceluiași altar. Prin acești bărbați și-a purtat geniul neamul românesc din mină in mină făclia redeșteptări naționale și culturale. Și in evoluția istorică a acestei pleiade de bărbați va trebui să fie așezat ca un continuator vrednic răposatul nostru de astăzi, pururea viu prin alcătuirea minței sale : Augustin Bunea. Prin toată viața și activitatea sa Augustin Bunea este continuatorul acestei tradiții seculare a literelor românești in Ardeal. Prin originea lui prin studiile ce le-a făcut la Roma, prin spiritul de intimă înrudire cu occidentul latin, prin năzuințile lui științifice, prin fondul de înaltă