Evenimentul, iulie-septembrie 1910 (Anul 18, nr. 115-188)
1910-07-01 / nr. 115
ANUL.. XVIII NO. 115 5 Zesluí ABON £ KEIWT £ Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanu 44 JOI 1 IULIE 1910 — 5 Bani ASUURCIURI Inserții și reclama In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. TELEFON ZbTO, SQ Opoziția $im ^ „Voința Națională“ discutînd într’un prim articol atitudinea partidului conservator față de cîteva din „reformele“ cu cari actualul guvern a voit să-și încheie activitatea trecutei sesiuni parlamentare, ajunge la concluzia că dacă unele din acele reforme nu s’au putut înfăptui, iar altele de și s’au înfăptuit însă sunt departe de a da rezultatele așteptate, vina cade numai și numai în sarcina opoziției, care le-a combătut pe toate căile. Și ca fapt concret «Voința“ citează proectul de lege pentru încurajarea industriei naționale, care după spusele textuale ale ziarului liberal n’a putut trece fiind-că opoziția „a făcut obstrucție la Senat astfel că legea nu s'a putut vota, deci cartelurile între cari al rutineriilor de petrol au putut urma înainte cu scumpirea mărfutior de prima necesitate”. Dar legea industriei după cît ne aducem aminte nici n’a fost adusă în discuția Senatului, fiind înmormîntată In secții, compuse nu in marea lor majoritate dar în unanimitate de către senatori guvernamentali. Unde e clar obstrucția, unde e vina partidului conservator în retragerea acestui proect? Oare campania de presă, singura care s’a dus de cătră partidul conservator contra acestei legi— căci discuția parlamentară fusese suprimată — oare singură această campanie să fi determinat guvernul să retragă legea ? Dacă într’adevăr am fi avut de a face cu un guvern atât de subțire care să ia in considerație cuvîntul minorităției de ce nu s’au retras celelalte proecte de legi contra cărora s’a dus din partea partidului conservator o campanie înzecit mai înverșunată, și pe cale parlamentară și extra-parlamentară ? De ce nu s’a retras de opildă proectul de lege pentru desființarea contenciosului administrativ ? Dar nu sunt ani ci numai câte-va luni cari s’au scurs de la închiderea sesiunei parlamentare și o știm cu toții că după ce eșind din legalitate actualul guvern a suprimat și controlul minorităței și discuțiile parlamentare își trecea fără să țină seamă de nimic orice proect de lege, oricît de stupid ar fi fost. Va rămînea memorabilă în analele parlamentare avalanșa de legi trecută în ultima săptămână a sesiunei cu faimoasele ședințe de noapte în care membrii majorităței trînteau cu pumnul bile albe în urne fără să știe care e anume proectul pentru care votează. Ba ceva mai nostim s’au găsit proecte aduse la vot cari n’aveau nici măcar expunere de motive. Da, într’adevăr au fot și proecte pe cari guvernul a trebuit să le retragă, dar le-a retras nu din cauza campaniei dusă de opoziție, ci fiind că a întimpinat cea mai înverșunată rezistență din însăși partea majorităților parlamentare. Așa a fost cu legea sanitară și tot astfel a fost și cu legea industriei pe care astăzi o aruncă în spetele partidului conservator. Cel mai înverșunat dușman al proectului de lege al d-lui Orleanu a fost la început d. Costinescu ministrul de finanțe, care nici n’a voit să audă de legea industriei pănă ce n’a revizuit d-sa proectul scoțînd din el tot ce nu putea să-i convină. D. Costinescu era unul din cei mai direct interesați, căci legea conținînd dispoziții contra cartelurilor se loveau interesele fabricilor de zahăr și hîrtie unde ministrul de finanțe este principalul acționar. D. Orleanu avusese naivitatea să bată în carteluri fără să-și dea seamă că toate industriile cartelate cari profitînd de dispozițiile unei legi create exclusiv în favoarea lor spoliată pe consumatori, sunt în mînile corifeilor liberali. Iata adevărata opoziție datorită căreia legea a fost înmormîntată la Senat, opoziția care trebue căutată în rîndurile majorităței, nu în mijlocul partidului conservator. Sunt fapte care trebuesc restabilite în întregul lor adevăr pentru ca legendele false să fie înlăturate odată pentru totdeauna. Sigla ipdCiStriți rumn Timișeștii, apă dale«... „Sus, din munte curge’n vale Apa unui mic izvor Care, șerpuind prin țară, Murmura încetișor , Dîmbovița, apă dulce, Cine bea nu se mai duce“. Da la Neamțu emitre vale Curge apă de izvor Și cum șerpuește’n cale Murmură încetișor: Timișeștii, apă dulce, Mult Beförderung aduce ! Și, cum prinde ca să vie ia spre lașul Însetat, Unul cumpără moșie, Altul cumpără palat. Timișeștii, apă dulce, Mult Bauförderung aduce ! Apă magică și clară Spune pe putere ai Ce poți numai Intr’o sară Unora avemi să dai ? Timișeștii, apă dulce Mult Bauförderung aduce ! Spune ce-a sorbit din tine Domnul Ies, funcționar, Că azi stă așa de bine , Casă, vie și docar ? Timișeștii, apă dulce Mult Bauförderung aduce ! Nu cumva ai supt doar tuburi Și ai dat la matadorie prin anumite cluburi, Să-i faci bine-voitori ? Timișeștii, apă dulce Mult Bauförderung aduce! Bună ’i fi la gust, dar crede, Drumul ce ți ’i ai croit, Cu de colo, rău, Se vede Că prea scump ți i-ai plătit ! Timișești, apă dulce Mult Bauförderung aduce! Tu, vai curge cu măsură Și noi scump te vom plăti Căci, oricare picătură, De un bacșiș ne va vorbi. Timișeștii, apă dulce Mult Bauförderung aduce! De la Neamțu către vale Curge apă de izvor Și cum șerpuește n cale, Murmură încetișor, Timișeștii, apa dulce, Mult Bauförderung aduce 1 — 1 ■ [UNK] ' tAWVx*» Bum. Marile je la toamna Programul serbărilor jubileului Universitatei cuprinde între altele și curse de ca»• 8"au Introdus și curse, fiind-că se credea că pănă atunci Jockey clubul isi va instala hipodromul pe platoul da la Copou anume destinat de Comtinuă pe nime CómoiCZ. Președintele Jockey clubului Insă, cu toate că are și terenul la dispoziție și banii necesari tuturor instacțiunilor refuză categoric să mute hipodromul, astfel că pentru a ajunge la abator toate persoanele cari ar veni să reprezinte universități străine, vor fi nevoite să treacă tocmai prin acea parte a orașului care din cauza „halului de mizerie în care se află ar trebui să rămlnă ascunsă. In afară de murdăria și aspectul respingător din Tg.Cucului și celelalte străzi și stradele cari duc la abator, dar pavajul însăși se află într'o stare atit de mizerabili In cît nu e trecător cere să nu fie expus la accidente. Un singur exemplu pentru aceasta va fi suficient: Săb&tă seara pe c'nd d. ajutor de primar Fintineru se întorcea de la experiențele aeroplanului ,Farmanu cu trăsura primăriei, dînd în niște gropi din mijlocul străiei osia trăsurei s’a rupt și o roată s’a sfărâmat cu desăvîrșire. De data aceasta administrația comunală căzuse victima propriei sale neglijențe. După acest accident care din fericire n’a avut alte urmări credem că se va pune temeinicie la campania care fără nici o patimi o ducem de atit timp. Ar fi prudent oare ca la serbările de la toamnă să se ducă nu numai Familia Regală,—care de bine de rău ne cunoaște cine suntem și cu putem,—dar delegații străini prin acele hudițe nenorocite ? Comitetul Jockey-clubului ar trebui să intervină pentru a face pe d. Buicliu să înțeleagă că încapă[iarea sa și spiritul său de economie deplasat In cazul de față—căci cheltuelile tot se vor face, — se restoing asupra orașului întreg. Ori să se construiască hipodromul pe platoul de la Copou, ori mai bine să sa renunțe la curse, căci lașul nu poate sa se facă de rîs, Portretul d-lui Bădărău Sub titlul de ,Altă poveste“, cunoscutul literat, d. D. Anghel continuă, în revista d-lui Isăucescu, seria amintirilor sale de la Iași și în ultimul ei număr ne prezintă gruparea acum dispărută a radicalilor. E interesant portretul d-lui Al. A. Băidărău, din care d. Anghel face o figură de Caleidoscop. Poietul scrie : „Alături de el — adecă de d. JPanu (N. B)—pășea un om puternic, Unalt, spătos, cu sprincenele cât niște mustăți și cu niște mustăți cât două aripi de corb întinse. Nasul scurt, cu nările răsfrânte, cu gura roșie și senzuală, având toată înfățișarea unui tenor de suburbie Aceste rânduri nu sunt pcsă de cit introducerea în materie, aperitivul și iată cum apare, mai pe urmă fostul ministru de justiție allui D. Anghel. ,Tenorul, singur, cel cu două rânduri de musteți suprapuse, a rămas locului, cătăndu-și un alt angajament. Acum începuse să fie mai îngrijit de persoana lui. Părăsise veșnicul portofoliu ce-l întovărășia, visînd la alte portofolii. Nu mai înfățișa pe tenorul de suburbie, părea un Brazilian transplantat și îmbogățit de speculații fabuloase. Din zi în zi câștigând terene lățindu-se ca o pată de indelemn pe conștiințe, ramificându-se pretutindeni, acuzându-se an cu an ca un personaj indispensabil, ca un om ce ținea în mâna lui nenumăratele bnre ale unei plase nevăzute. Odată lașul cucerit, conștiința debile și suflete șubrede fiind și aiurea, pata de undelemn, se lăți și peste provincii. Banul rotund sună și se rostogoli, își făcu drum, trecu pragul unei case și al alteia, se răspândi, se multiplică, se furișă în fundul pungilor goale, năluci In fața ochilor lacomi și isvorâ pretutindeni, aruncat dibaciu de mâna tentaculară a celui ce avea să aibă odată portofoliu. Și Brazilianul nu întârzie de a cuceri Moldova, spre desnădejdea și nedumerirea vechiului său șef, ce nu și-a închipuit desigur nici odată, a avea un așa de vrednic acolit în banda lui. Figura e pitoresc redată, dasigur. Totuși nedumerirea ne este mare. Ce caută acest portret. In revista d-lui Păucescu ? Ori poate fostul director al Ordinel* păstrează un dinte contrar lui Al. Bădărău ?... ne entusiasma pentru anumite cauze. Sunt la ordinea zilei atltea chestiuni importante ce ating și demnitatea Statului român și cele mai scumpe ale noastre interese naționale. Am primit o insultă, gravă prin brutalitatea ei și privim aproape cu indiferență cum se tirguește de patru săptămâni, satisfacția ce trebuia să ni se dea din proprie pornire și întreagă fără nici o întîrziere. S’a deschis o subscripție pentru inundații din Banat. Ne-am grăbit Intotdeauna să subscrim cu guvernul țărei în frunte, sute de mii de lei pentru toată lumea lovită de grea nenorocire; am subscris sute de mii de lei pentru francezi, pentru italieni și chiar pentru ungurii de la Seghedin. Dar am rămas nemișcați cînd primul ministru a declarat că guvernul Romîniei nu poate să subscrie pentru bănățeni— fiindcă bănățenii sunt români din Statul maghiar—și subscripția pentru bănățeni abia mișcă din loc. După atâtea zile n’a ajuns nici la 100 mii lei. S’a deschis o subscripție pentru neamurile celor uciși dincolo !n lupta electorală și subscripția aceia nu sporește nici atât. Desigur că toate acestea sunt semne unite, ele arată că „politica cuminte“ ne-a liniștit pănă a ne distruge puterea de revoltă și entuziasmul. Trebue să reacționăm pentru a ne recăpăta independența de gândire și entusiasmul cauzelor sfinte ale neamului nostru. Trebue să facem o sforțare asupra noastră, pentru ca să reluăm firul vieței naționale preocuparea de interesele neamului, lupta pentru cauza națională. Să ne deschidem ochii și să vedem ce se petrece in jurul nostru. Să ne uităm la poporul care readus mai de curind, și prin sacrificiile noastre chiar, la viața de stat independent, voește să trăiască o viață națională și sa păstreze legătura sfintă cu cei de o limbă și de o credință de pe tot Întinsul pâmântului. Alaltăeri a fost la Sofia un congres al ziariștilor panslaviști. S’au adunat acolo bulgari, sârbi, ruși, slovaci, croați, etc. Toate popoarele slave, independente și subjugate și-au avut numeroși reprezentanți. Și notați, Bulgaria nu este Metropola ; poporul bulgar nu poate pretinde nici Intiletatea, nici conducerea. Noi suntem centrul romtnismului, nci se îndreaptă privirile tuturor rominilor. Acesta este unicul Stat liber și independent al rominilor. N’are poporul român alte bucurii decit bucuriile noastre și nu poate să cunoasca alte biruințe decit biruințele noastre. Vă puteți dar închipui ce trist răsună In sufletele fraților orice lovitură se dă prestigiului acestui regat și cum le abate lor cursgiul și cum le slăbește energia, orice act al nostru care rupe legătura dintre noi și ei, arătindu-le că In nenorocirile lor nu se pot sprjini pe noi. O da 1 este o inliglare : guvernele sunt trecătoare. Și se întîmplă chiar in statele cele mai puternice să fie și guverne slabe, lipsite de bărbăție și fricoase. Dar tocmai de aceia poporul trebue să fie totdeauna treaz și la postul său, pentru ca lipsa guvernului prevăzător și energic să nu deschidă nesfirșit haosul bestiei pentru sufletele necăjite ce pun toată speranța în legătura sufletească cu noi veștia, din Regatul liber și independent al Romîniei. Să nu împingem politica de „popor cuminte“ pănă la anihilare și să nu ne conducem de acel fals patriotism care pretinde că trebue să susținem guvernele țărei in chestiile externe, chiar atunci cînd ele fac dovada că nu știu să-și îndeplinească rolul așa cum cere prestigiul Statului și interesele noastre naționale. Să se simtă și peste graniță că aci este un popor cuminte, dar care, dacă nu se dedă la manifestațiuni violente, fără nici un rost, veghează neîncetat și nu tolerează nici un fel de atingere pentru demnitatea Stătu- FĂRÂMITURI Știți dv. ce trebue să fie ca îndrumare a Romîniei ? Nici nu vă trece prin gînd. Ascultați ce spune Ghibânescu: .... ca îndrumare să fie idealul armei, căci in felul armei e felul noțiunei.* Care va să zică, națiunei nu-i trebue școli, nu-i trebue comerț și industrie, nutrebue agricultură, nu-i trebue artă, ci trebue să stea vecinic cu arma ‘n prezentarei și să n’o lase jos de cil cînd s‘o ‘ntâmpla ca felul ei să nu mai fie In felul armei / Dar care armă? Cu repetiție oii cu cremene ? Lasă drapului balistica Ghibănescule, vă doară nu-i fasole i < y — Mă rog, cum se zice, Bauverehr««# ori Baufrirder«»^ ? — Indiferent. Pe altă vreme și una și alta se termină cu ung, nu poate să însemne de ort... unsoare ____ Cît despre Bau se zice că ar fi o prescurtare din Badarau. ■ I W ■ — Popor cuminte Í începem să culegem tristele roade ale politicei noastre de popor cuminte. Constatăm cu durere apatia în care am căzut, lipsa de putere de a ne emoționa de anumite lovituri și de a