Evenimentul, iulie-septembrie 1910 (Anul 18, nr. 115-188)
1910-07-22 / nr. 131
totaj de pe lângă aerodromul de la Kitila ne va da o serie de buni conducători de aeroplane. Dar, fiindcă pomenim de aerodromul de la Kitila, să spunem câteva cuvinte și asupra acestei manifestări a aviațiunei în tara noastră. Aerodromul acesta e pornit din inițiativa particulară a d -lui T. Cerchez, advocat din Brăila, care a fost atât de pasionat de aviațiune, incât a pus in joc o întreaga avere pentru ca să pue și tara noastră în rândul popoarelor civilizate, și în aceasta privință. Și, d-sa a reușit, desigur să înfăptuiască un aerodrom admirabil, oara poate face cinste oricărei țări. A construit tribune speciale, hangare pentru adăpostitul aeroplanelor, a adus mașini sburătoare, oameni tehnici speciali, in sfârșit totul ce este necesar pentru desvoltarea aviațiunei. Am putut observa, dintre mașinele aduse până acum un „Farmen“, care din nenorocire a fost determinat în urma căderei nenorocite a inginerului Guillemain, apoi un „Wright“, o „Demoiselle“ a lui Santos Dumont, „Blériot* și altele cari vor mai sosi, pentru ca sa complecteze toate tipurile de mașini sburătoare existente. Se înțelege că, cu asemenea condițiuni, aerodromul de la Kitila, este o adevărată școală, la care oricine poate căpăta cele mai serioase cunoștițe în aviațiune. Aerodromul își va deschide în curând porțile și desigur că atât aviatorii noștri, cât și publicul îl vor cerceta cu interes. Noi am dori ca să aibă de rezultat revelarea a câtor mai multe genii românești în direcțiunea problemei pentru care a fost înființat. Desigur că In aceste câteva rânduri nu avem pretențiunea de a fi inscris tot ce se poate spune despre stadiul aviațiunei la noi. Dar spațiul unui ziar nu permite mai mult. Totuși din aceste câteva rânduri se poate face constatarea că România stă printre primele țări care dau o deosebită importanță aviațiunei și că, desigur, datorită acestui interes când se va face vreodată istoricul aviațiunei, se va vorbi și despre experiențele din țara românească. („Sara“). Povestea poveștilor Poveștile mele, printr’o intîmplare ciudată, sau din lipsă de alte subiecte mai interesante in acest sezon mort de gazetărie, au avut darul să stîrneasca o serie întreagă de articole polemice, care dacă au putut să plictisească pe cetitori, pe mine m’au incîntat desigur. Astfel, ca alt basm al cucoșului roș, Povestea unui moșuroi s’a transformat rînd pe rind, în Povestea unui literat, Povestea unui anonim, Povestea unui iconoclast și cita alte variații, mai mult sau mai puțin reușite, pe aceiași temă, argumentind la infinit despre lucruri, cari nici nu leam gândit, nici nu le-am scris vreodată. Unii m’au acuzat că urăsc plebea și că privind cu simpatie tineretul burghez de atunci, mi-ași fi bătut joci de pătura muncitoare. Țin să spun că acei ce figurează în articolul meu, nu aveau nimic del comun cu proletarii, și că prin urmare nu pe o adunătură de indivizi suspecți și fără profesiuni bine definite. Că mirosul plebei nu-mi e simpatic, aceasta este o chestiune de gust sau de igienă. Că prefer mirosul florilor sau extractele odoriferante ale lui Violet, extractelor , epidermice și transpirațiilor proletare, asta cred că e foarte natural pentru mine, oare vrînd nevrind, sunt condamnat de mulți de a fi exclusiv poetul suav și delicat al florilor. Că nu știu ce se petrece și ce ideal are,un furnicar, voi răspunde aceluia ce-a scris acestea, că sunt oameni cari nu știu să citească și că forma simbolică și a imaginilor au rămas pentru dînșii totdeauna literă moartă. Că am avut ochelari de clasă, părtinind odraslele micei burghezii avute, arătându-i că ar fi fost capabili de jertfe, voi răspunde că dacă nu le-au făcut, este că nu numai că nu li s’au cerut, ci că din contra li s’a propovăduit și impus totdeauna cu strășnicie calea legală. Că n’am găsit cuvinte bune pentru nimeni din fosta mișcare de ort pentru un actual ministru, asta este iarăși o chestie de gust și de simpatie, ministrul de astăzi, ca și harnicul Cresus de atunci, păstrând aceeași simplicitate in relațiile lui, aceiași dragoste pentru artiști orbi boemi, același entuziasm pentru frumos. Era fatal dar ca toată simpatia mea să meargă către el, ca pentru un om, și nu un om al zilei. Cit e vorba despre celalaltă poveste, în care unii eunuci au căutat să vadă răzbunări personale, nu voi discuta-o, „Săptămâna“ d-lui Pann prind să apară la timpul ei, pentru a mă putea distruge, cum a mai făcut-o cu atâta succes in chestia genialei poetese Rira. Lucrul care e deprins in toată a*ceastă pantalonadă, e că polemica, prin puțina inteligență și abilitate a celui dinții care a deschis-o In „Ordinea", ține să se generalizeze și să devie acuma o lupta de clan, o Înarmare ascunsă a două puteri, o pornire furioasă între beligeranți cari nu și-au greșit cu nimic unul altuia. Ce are de a face fantazia mea personală sau felul meu de a vedea și a zugrăvi lucrurile și cu prietenii mei cari fac literatură, precum ce are a face un Blumenfeld oarecare și cu clanul gazetarilor ? Cum aș face eu responsabil o parte din presă de excesul de zel a unui mameluc ? Eu, in răspunsul unui iconoclast, am trecut peste acestea, dar că s’au găsit alții care să se indigneze și să răspundă, violență la violență, asta o găsesc justificată. Inimosul articol al lui Savel, deși fu parte nejustificat, fiind dat că d Blumenfeld nu este presa, își are totuși rostul lui, căci aruncă o lumină destul de tristă asupra celor ce-și permit să transforme presa și ca gazetari In mercenari ai condeiului. Violența se plătește cu violență, și vechiul obicei de a întoarce și celălalt obraz cind ai primit o lovitură, este o dulce legendă, care e bună de povestit copiilor. In realitate trebuința de a reacționa e legitimă și sfatul de a mulțumi cuiva când te înjură, eu unul nu-l cred aplicabil. A plinge însemnează a fi învins, și ieremiadele nu sunt bune decit pentru nevolnici. Dacă clar urbanitatea ar domni între clanurile noastre amîndouă, și unii și alții nu am avea decit de ciștigat. Polemicele își au și ele utilitatea lor, cînd acei care se fac știu ce spun, și cînd le spun ca oamenii bine crescuți, înceapă dar Domnii Anonimi prin a fi așa... Aceste spuse, după vechiul dicton al omului de abanos , anonim din toate unghiurile uniți vă, scormoniți în coșnițele voastre de clișee vechi, puneți-vă ruginitele armure, și dacă socotiți că e bine și aveți ceva de câștigat în polemicile cu noi, urmați înainte, sporind la infinit variantele basmului cu cucoșul roș, iar cind le veți isprăvi, anunțați-mă, ca să vă dau alte subiecte pentru a avea materie de dezilaterat și de a spune toate insanitățile, căci așa presumțios și darnic și darnic cum am obiceiul de a fi sunt gata să vă servesc. Dinghtl ,SPO liTVRI“ Tir la porumbei Zilele trecute a avut loc la via d-lui Maior dr. Miclescu vice-președintele Societăței vînătorilor din Iași „Cercul Vînătorilor“ mult așteptatul Tir la porumbei, și la care, din cauza sezonului de vacanță nu au luat parte de olt un restrîns număr de mimbii. Pe la orele 5 și jumătate ne adunaserăm toți vînătorii, care se înscriseseră, mai lipsea numai Moș Paul pentru ca să putem începe concursul. Nu trecu mult și din depărtare zărirăm dog, cortul moșului Paul. Ne bucuram cu toții că în fine ajunseserăm la momentul fatal. Iubitul nostru Președinte Papa Nould spuse cu cunoscuta-i bonomie: Buețile meu, matali faceți loc, noi acuș cepem pușcăm hulubi, mata Ricoie, mata boboes, iei sama nu pușcă pi dilaturi. Și după cum spuneam mai sus totul era gata, și așteptam semnalul de incepere. Cind la un moment dat conu Georgică pe un ton glumeț spus a lui Moș Paul, mai Plus, dacă tu vii la vinat fără pușcă ? ! Moș Paul cam surprins se uită în căruță și în fine văzuse că plecase de acasă fără de pușcă, ce a urmat apoi ? o să mă întrebați ne-am pus pe așteptatele că doară suntem adevărați camarazi de vânătoare, iară moș Paul o plecă tn galopul calului spre a și aduce JPnta. * Grea ar fi fost așteptarea acestui antract neprevăzut, dacă gentila domnă Maior Miclescu nu ar fi avut nemerita idee de a ne face o strașnică surprisă. La un moment dat ne am pomenit în fața unei mese pline de toate bunătățile, maestrița te își colea cu ceva albior și roșior rubiniu, care te face pentru un moment să uiți de toate și să te crezi oaspetele unui ospăț. Cînd se întoarse Moș Paul, noi care rămăsesem în plăcutul antract operasem așa de bine că mai nu mai rămăsese nimică pe masă, nu-i vorba buclucașul nu a fost numai antractul, oara in preajma mesei și aerul curat, dară mai cu seamă fileurile cit și minunatele plăcinte, la cari numai uitindu-te la dlusele iți • lasă gura apă. EVENIMENTUL Din „publicațiile" Fulgerului Pentru ca să vadă cetitorii, cum ziarul săptămânal din Iași, Fulgerul, își umple gazeta, cu informațiile acele, care să pară sensaționale, reproducem, fără comentar, următoarele informațiuni, din ultimul număr al citatului ziar. Se vede cât de celo care este intențiunea aceluia sau acelora care strecoară astfal de informațiuni „sensaționale“. Iată-le: „Duminică seara, o doamna din elită, își căuta, prin Țicău, cu lumânarea, duduea dispărută încă de „Sâmbătă seara de la domiciliul părintesc. „Efectele destrăbălărei semnalată de „noi Încep a eși la iveală. Încetul cu „încetul“. Care doamnă, mă rog era și care era duduia dispărută? De ce nu se numește Fulgerul, pentru a nu da de bănuit că ar fi ceva șantaj la mijloc. Alta: „Față de model care se strâmtează „din ce în ce mai mult poalele fustelor, mai multe doamne din elită au „rugat pe I. P. S. S. Mitropolitul să „intervie la direcția tramvaiului pentru a’i pere să pue, la fiecare Yangon, câte o macara cu care să „poată fi rădicate“. Desigur că cetitorii au putut găsi spiritul din informație. Și asta: „Duminică, pe când lumea se întorcea de la amânatul zbor al lui „Osmont, la cinci drumuri, o femea „dă să se sue un tramvai. O doamnă „mai bine pusă, ofensată că femea nu’i „arată respect și’i trece înainte, o „ghiontește cu umbreluța. „Femeea ghiontită, știind că trăim „In timpuri de libertate, fraternitate „și egalitate, a găsit ghiontirea ne „bine venită și a Înhățat doamna de frizoto* „Au intervenit prietene și prieteni „și de-o parte și de alta, și o luptă „tn toată regula s’a învins. „Poliția, cu mare greutate a putut „restabili pacea, culegând de pe câmpul de luptă o pălărie aeroplan, mai „multe frizete, bandoane, crepturi și „alte accesorii de toaletă femenină“. Ajung aceste informațiuni, pentru ca cetitorii să-și facă ideia de cum se redactează foaia și de ce se redactează, așa cum se redactează. ... — * Casa bisericilor a acordat suma de 12.000 lei, pentru a se face cuvenitele reparațiuni bisericei principale din M-rea Neamț. In fine Începu și tirul. S’au făcut două serii, amindouă conduse de iubitul nostru președinte dl inginer W. H. Ifould. La prima serie după eliminările făcute au ramas ca^disputanti pentru premiul I și al II lea dini Inginer Ifould junior și Richard Tuffli profesor. Văzind că ora ere cam Înaintată in comun acord concurenții hotăriră Împărțirea premiului unu și doi in două părți egale. La a doua serie premiul I a fost luat de dl. Inginer Ifould senior iară al II de dl. Inginer Ifould junior. Luîndu-ne in urmă ramas bun de la gentila noastră gazdă cna și dl. Maior dl. Miclescu plecarăm cu toții spre căminurile noastre ducînd cu noi impresiile unei frumoase zile petrecute la aer curat. Au luat parte : D-nele Maior dr. Miclescu, căpitan Emma Corjescu, D-nii Maior dr. Miclescu, căpitan Corjescu, dr. P. Anghel, Enrico Mezzetti-U. H Ifould Inginer, A. W. Nould Inginer—Avocat Mihail—Ștefan Donici, Alexandru Tzoni, Cesar Dimitriu—căpitan Dimitriu — avocat Lecca, Richard Tuffli profesor. — ■ — ex>ooo“"""-.... Cu păreri de rău apam despre încetarea din viață a d-lui C. Caramfil, un statornic membru al partidului conservator. Rugăm familia să primească condoleanțele noastre. Primim plângeri de la mai multe persoane, împotriva medicului spitalului din Ungheni, care nu voește să caute cum se cuvine bolnavii, refuzind chiar a da ajutoare medicale, persoanelor instalate pe timpul verei la Ungheni. La liceul „Internat“ din Iași sunt 26 locuri de bursieri. Se primesc și semi interni și solvenți. Bursierii se primesc pe baza unui concurs și la ordinea de merit. Concursul pentru bursele de la liceul din Iași se va ține la Iași și Galați. Elky -__-m mC>\1 Bibliografii A apărut in biblioteca „Vieței Agricole“, „Griul nostru și derivatele lui, ieșit din analize și constatări In cumpănă cu alte grîne*, de d. C. Filipescu. Se știe că corul soc. „Lumina“ din Bucovina va face un turneu in Romînia în cursul lunei curente. Iată orașele în care societatea va da concerte: Roman, Bacău, Piatra-Neamț, Focșani, Buzău, Slănicul-Prahovei, Tirgoviște, Brăila, Galați, Tecuciu, Birlad, Huși, Vaslui și Iași. Primul concert se va da la Roman, in ziua de 20 curent. Dl. Neculai Teleman, a fost ales președintele corporației „Confecțiilor” din orașul nostru. In cursul acestei luni se vor întocmi listele de tinerii care urmează a face instrucția preliminară. Pentru astăzi au fost chemați la minister spre ași alege locurile, toți absolvenții școalelor normale din țară. Aseară a fost adus în localitate și transportat la spitalul militar, soldatul Const. Bărăganul din reg. 2 roșiori Bîrlad care avea piciorul drept fracturat, din cauza unui accident de călărie. ■ _ • Consiliul comunal a fost convocat In ședință extraordinară cu Începere de azi spre a rezolvi următoarele chestiuni: Scutiri de taxe, credite, cereri de autorizațiune, eliberare de carnete. S’a anunțat că cu ocazia mergerea M. S. Regelui In străinătate, Suveranul nostru va avea la Ischl o întrevedere cu M. S. împăratul Franz Joseph. Suntem positiv informați că anul acesta M. S. Regale nu va părăsi țara. Unele ziare au anunțat că împăratul Germaniei va asista la manevrele noastre regale din anul acesta, care ar fi făcute de corpurile 3 și 4 de armată. Putem afirma că nici pentru manevre, care vor fi executate de corpul I de armată, iar nu de III și IV, —nici pentru alt prilej M S. Wilhelm al II-lea nu va veni In țară. Astăzi Mercuri 21 Iulie va avea loc In grădina Berăriei Regale (Cuza-Vodă) reprezentație dată de Marele Cinematograf Gaumont cu un bogat program din care relevăm: Macbeth, mare dramă. — Muzeul Oceanografic din Monte Carlo, după natură.— Jeanna Le Cure, un episod din războiul Burilor din anii 1793—1796.— Iubirea e un dar veresc comedie, precum șii alte multe bucăți comice și instructive. Din „Curierul Slănicului“, sau al reclamei pentru d. Pennescu, aflăm că s’a instalat pe timpul verei, acolo, Rodion sau Avram Steurman de la Opinia. D. Miereanu, plătit de d. Pennescu, spune că, Slfinicul de acum înainte e salvat, căci d. Rodion s’a hotărât să vie în fiecare vară la Slănic, să cânte locurile frumoase etc. D. Pennescu deci poate fi liniștit In viitor, despre soarta Slănicului. No. 4 din „Curierul Slănicului“, pe care-l primim, conține de la început până la sfârșit reclamă specială pentru d. C. Pennescu, eforul reformator de la Sf. Spiridon. Nu se vorbește insă adevărat, în acest număr, despre buclucul provocat de d. Pennescu, In chestia d-rului Antonia,— pe care Insă ne rezervăm noi, ca in numărul nostru de mâni să-l facem in Întregime cunoscut. O frumoasă serie a rulat aseară pe pânza cinamatografică Caumont, din grădina berăriei regale. Din bogatul program, relevăm marea dramă Macbeth, foarte bine redată, apoi un reușit episod Jeanne le Cure, Iubirea e un dar ceresc etc. Fostul deputat Aurel Vlad. In numele delegației partidului național român a făcut cerere de dare In judecată a d-lui Birăuț, care, cu toate că i s’a interzis, continuă să scoată ziarele „Lupta“ și „Poporul Român“. Din partea d-lui Vlad va preda avocatul român Ion Erdély, iar din aceea a d-lui Birăuț avocatul maghiar Martin Kabasa. Spre a zădărnici apariția celor două publicațiuni, d. Aurel Vlad, a retras cauțiunea legală —care se ridică la 21.000 coroane. B. Birăuț va trebui acum să verse această sumă, îndată după terminarea procesului, „Lupta“ și „Poporul Român“ vor reapare la editura delegației comitetului executiv al partidului național român. Epizotia de febră aftoasă continuă a bântui comunele din județul nostru. Nouă cazuri s’au declarat la comunele Buznea și In Tg. Frumos. Cu toate măsurile luate de serviciul sanitar veterinar cazurile nu se împuținează. • Membrii corporației constructorilor din orașul nostru, și-au serbat ori cu mare pompă patronul, cu care ooazie a avut loc și un banchet la corporație, iar seara a avut loc o frumoasă serbare cu dans la berăria „Zimbru”. Jandarmii din postul Hermeziu au reușit ari să aresteze pe individul Gheorghe Știrbu, un vestit hoț de cai, care vroia să vândă doi cai de furat in acea comună. L » n Poliția de siguranță a reușit să aresteze pe Iancu Solomon și Dumitru Dumbravă complii vestitului spărgător Pavel Mahala care a comis vre-o 15 spargeri în orașul nostru. • —X — De către gardistul din strada Văduvelor, a fost găsit azi dimineață pe locul viran din acea stradă, un copil mort de curind născut. mtnimm 9 m—mbri a avut loc la Ungheni serbarea organizată de către societatea de gimnastică sport și muzică din localitate. A fost lume multă. Pe ziua de 1 August se vor prezenta la post noii sublocotenenți. — X—’ INFORMAȚIUNI Distinsul nostru fruntaș, d. Dmitrie A. Grecianu, can a petrecut două zile în localitate, s'a reîntors Luni seara la Sinaia. Atragem atențiunea cetitorilor asupra anunciului din pagina IlI-a, a Primăriei Com. Iași, relativ la vînzarea peștelui în piețele din localitate. La direcțiunea generală a serviciului sanitar s-a întocmit un proect de regulament al laboratoarelor noastre pentru analiza bacteriologică a apelor și controlul chimic al alimentelor și băuturilor din București, Iași, Craiova, Galați și Constanța. Prin acest proect de regulament se stabilește și tariful după care se vor plăti analizele ce vor fi făcute de aceste laboratoare. Marți 20 Iulie, sf. Ilie , cu ocazia Patronului Societăței ,,Unirea“ a lucrătorilor tipografi din localitate, s’a oficiat un serviciu divin la biserica sf. Atanasie, în urmă a avut loc un banchet la care au luat parte toți membri, ținîndu-se mai multe cuvîntări de către d-nii V. Alexandrescu președintele societăței cit și d. S. Lungu președintele corporației „Progresul“ care îndeamnă membrii la unire căci numai astfel vor putea dobîndi aceia ce doresc. In unele cercuri militare se afirmă că manevrele regale se vor face anul acesta nu In Moldova, ci In Oltenia, intre Slatina și Craiova. Luptele decisive s’ar de la Balș, unde s’ar face și revista trupelor. M. S. Regele își va avea cartierul general la Craiova. După manevre M. S. Regele se va duce la Iași, spre a asista la jubileul universităței. De un timp se comit zilnic furturi de vite fără ca autoritățile să prindă pe autori. Starea sămănăturilor In săptămâna de la 14—21 Iulie, timpul a fost bun. A plouat în zilele de 16 și 20 Iulie. In ziua de 20 a plouat cu piatră în comuna Holboca, nefăcind nici o stricăciune. Sămănăturile de toamnă și cele de primăvară sunt bune. Arborii, pășunele și finețele bune. Se continuă cu secerișul, caratul și treeratul. Arătura se face de marii proprietari. Insecte nu s’au ivit — x — Ministerul industrial și comerțului a acordat agenției de publicitate Carol Schulder & Comp. concesiunea exclusivă a publicității revistelor sale : „Foaia de informațiuni comerciale“ și „Moniteur comercial roumain “ . Aceste reviste apar săptămânal și sunt de cel mai mare interes pentru comerțul din țară și străinătate. Ministerul industriei și comerțului a făcut o bună achiziție acordînd concesiunea publicităței acestor reviste cunoscutei agenții de publicitate Carol Schulder & Co. T