Evenimentul, februarie-martie 1911 (Anul 19, nr. 1-44)

1911-02-08 / nr. 1

EVENIMENTUL zadar și va întră din nou în parti­­­­dul conservator. Domnilor, ca vrea partidul liber­! ? ! Partidul liberal, care a deținut patru­­ ani de zile puterea, ce vrea ? *­­ A zis-o de multe ori și a zis-o și­­ în Cameră: Noi n’am căzut de la p??- s­tere, noi ne-am retrag. S’au retras ! Aceasta e un eufemism. Dar fia, s’au retras. Dar da ce s’au retras ? Pentru că a recunoscut și partidul liberal, a recunoscut și șeful lui, precum și cei care formează cer­cul conducător al partidului lor că, să mai stea la putere ar fi să vie în fața Dv. dup­ă patru ani de zile și ar fi trebuit atenți să cadă, osândiți de națiiune­ (aplauze). Dar s’au retras de la putere, fiind oă țin așa de mult la forma aceasta: „S’au retras". Retrăgându-se de la putere, parti­dul liberal prin șeful lui, a declarat unui membru al actualului guvern, in Septembrie anul trecut, că „Noi ne retragem și veniți voi conservatorii pentru Unele țârei, căci e o primejdie reală formațiunea aceasta între parti­dele istoriei­, formațiunea conservatoare­­democrată, formațiunea d-lui Tache Ionescu Și ce vin acum să susție domniile lor . N’am apucat nici să depunem ju­rământul de credință țărei și Rege­lui, și de a doua zi au început cu toate bârfurile de care sunt capabili ucenicii cel orbi ai partidului liberal. Și pentru ce aceasta ? N’ați zis că vă retrageți ? Nu sunteți retrași ? Noi abia suntem în formațiune, abia am depus jurământul în mâna Re­gelui, abia am deschis ochii asupra puterei, aș­a încercăm să lucrăm. Nu nu dați răgaz să nu vedeți la lucru ci de-a doua zi începeți să ne înjurați ? Ce vrea partidul liberal ? Partidul liberal face cartul a doua zi cu d. Take Iorsescu, face cartel cu omul pe care ni’i prezintă nouă ca o primejdie pentru țară și dacă n’ar fi să invoc de­cât cuvintele d-l ui I. Brătianu care, dacă n’ar fi o autori­tate pentru.Ceilalți ar trebui să fie ca o autoritate cel puțin față cu el însuși (aprobări, aplauze). C. Brătianu în luptele de până a­­cum câte­va luni, spunea d-l ui Take Ionescu: „Nu mă uit la figura d-tră senina ci mă uit în partea cealaltă a d-lui Carp. Nu vă numărați succe­sele parțiale ale Dv., nu mă u­i­ta succesele de musteală, ci mă uit la omul bătrân și la omul de stat care sta în partea aceia. Aceluia i se va cuveni puterea și acela va veni la putere. (aplauze furtunoase) Cel puțin față de fostul prim-mi­­nistru sa invoc aceste citate ca o au­toritate față de el însuși Dar face cartel cu d. Tske Ianssen, face certei, cred, pentru un motiv, foarte ușor de înțeles. Și-a pirdut popularitatea partidul liberal, și e drept să și-o piardă, și noi n­­-o vom perda, și va fi drept să ni-o perdem,­­și va reîncepe popularitatea partidu­lui liberal, și iarăși s’o va perde și vom câștiga-o noi, pentru că de aceia țara nu e nici liberală, nici conser­vatoare. Țara trebue să se miște și să dea hotărârile ei in deplină liber­tate. D. Brătianu simțind acest adevăr, care se impune tuturor, și-a zis: Am să ascund impopularitatea mea sub îndrăzneala d-lui Take Ionescu. De aci cartelul. S’a făcut un cartel care nu e da­cât unirea rămășiței de or­dine din partidul liberal și a dezordi­­nei din partidul d-lui Take Ionescu. (Aplauze). Domnilor, s’a zis că partidul con­servator e partidul care stă cu fața spre trecut, privește trecutul unui popor, plinge după timpurile fericite ele dominațiunei conservatoare. Și s’a mai citat de însuși d. Ta­ke Io­nescu cuvintele că, dacă liberalii nu fac totul, cauza e înțelepciunea, dacă conservatorii nu îndrăznesc totul, cauza e frica. Acest lucru a uitat să spună că e definițiunea adversarilor partidului conservator. Nu i definițiunea filoso­fică, nu-i difinițiunea politică a par­tidului conservator, ci definițiunea­ dușmanului de moarte a palidului conservator. E difinitiunea dată de un Macaulay, de un Gladstone. Nu, domnilor, nu-i așa. Partidul conservator nu jelește după trecut,, partidul conservator ca și partidul liberal trebue să sa ase­mene cu semnele de notar, care se puneau la Grecii din vechime, să aibă o îndoită față, cu una să privească la trecut, iar cu cealaltă să privească la viitor. (Aplauze). Din trecut scoatem vlaga noastră actuală privind la viitor ne modulăm gândirea noastră, pentru rezolvarea problemelor care ni se prezintă. Nu suntem un popor despoiat de trecut. Nu trebue să ni să spună : Nu vă uitați acolo. Trebue să se ob­serve ca să nu ne uităm numai in trecut. (Aplauze). Trebue să ne uităm în trecut pen­tru generațiile trecute și in prezent pentru generațiile viitoare. Omul care privește numai în viitor, care își a­­nucă privirea numai in viitor, e un om care nu știe de unda a venit, nu va ști să se cirmuiască în viitor. Omul care privește numai în tre­cut va fi orb pentru viitorul nea­mului. Trebue ca amîndoua partidele să aibă ochii în amîndouă părțile. Și așa e, așa a fost, așa va fi. (Puternice a­­plauze). Nu e opera lui, și da aceia în for­ma pe care am spus’o la început,— nu-i adevărat că partidul liberal sin­gur el a creat totul că există in țara romînească. Această demonstrație e istorica. Și partidul conservator, și partidul liberal a făcut tot ce puteau face pentru țară, ș­-au pirdut popu­laritatea rind pe rînd, și s’au schim­bat rînd pe rînd în mod normal. Domnilor, dac’sm căuta după osa­nalele care s’au trîmbițat în gazete­le liberale, eu cred că s’ar ajunge să se zică că pană și Dumnezeul Ro­manei e liberal-național. (Ilaritate a­­plauze). Eu nu voi zice aceasta. Nu voi contesta meritele partidului liberal, nu voi micșora meritele partidului conservator. Nu aceasta o voi face, ci voi susține în fața dv.­că amîn­două partidele stau fftțâ’n față, merg dacă s’ar putea spune, în paralelism convergent, amîndouă pentru binele, pentru gloria, pentru prosperitatea poporului Romînesc (Aplauze). Amîndouă trăesc în acelaș timp, amlndouă sunt cam la fel, amîndouă au acelaș ideal,­­ mindouă pot d­feri de metodă, dar amîndouă au acelaș glod, aceleași aspirații, acelaș ideal. Cum se poate dar să ne trateze pe soi de reacționari, de oameni înve­­ch­ți, mucigăiți, cum se poate aceasta? Dar, domnilor, trăim in ziua de azi, ne vedem, ne eunțim, ne dăm mina, ne comunicăm ideile, facem o mul­țime de lucruri, care se cheamă alti­­tudini, cu liberalii, cu toată lumea. Cum sa poate ca eu trăind în a­­celaș timp cu ei, să fiu cu 50 ani în urmă, iar ei cu 50 ani înainte ? Acesta e non seng, pa­romî D ește ceva fără înțeles. Nu, domnilor. Eu cred că cea mai bună semnalare, nu zic definițiune, cea mai bună semnalare despre par­tide ar fi următoarea: Sunt două forțe in virtutea cărora toată omeni­rea aceasta face progres E forța de impulsiune și forța de reflexiune. Par­tidul liberal ar fi mai mult partidul care reprezintă impulsiunea, fără prin aceasta a-i tăgădui că nu ajunge să reflecteze, partidul conservator e un partid de re­flexiune, fără a-i micșora puterea de impulsiune. Nu-i o definițiune. E o simplă sem­nalare, și în acest lucru veți găsi nu rezolvată chestiunea dar pusă bine între partida. Partidul liberal reprezintă prin na­tura lui impulsiunea în mare parte și prea puțin reflexiunea, a făcut tot ce trebuia să sa facă pentru pacea socială, pentru ordinea socială, pen­tru nu mai știu ce socială. Au mers cu multe măsuri ale lor ca oamenii care dau ds o carte și simt că aceasta e o carte foarte îna­intată . Hai să reformăm moravurile țărei. Știți bine cît de frumos le-au îm­păcat. Știți că pacea cu care s’au lăudat, pacea, frăția și egalitatea au fost bazata pe o represiune dintre cele mai cumplite. Ei, domnilor,­­partidul conservator vine* cred, la timp, pentru un al doi­lea motiv. Vine la timp pentru mo­tivul, declar, personal al d-lui Carp, vina la timp pentru motivul complex al majoritaței conservatoare. Vine la timp pentru motivul per­sonal al d-lui Carp, pentru că d. Carp a fost omul care a stat cel mai mult timp neclintit în opoziție. D-lui Cap, cînd făcuse dizidență conservatoare, Regele i-a refuzat să-i dea puterea și a dat-o d lui Canta­­cuzino, și zic că bine a făcut. Deși am stat 10 ani în opoziție cu d. Carp, n’am avut de­cit să ne în­durăm apart , dar d. Carp în acești 10 ani, nici­odată n’a căutat să ame­nințe Coroana. In­tot­deauna a fost soldatul cal mai leal al normei aces­tei conducătoare, care si cheamă re­galitatea româească. (Aplauze înde­lungate). D. Carp e nn înainta mergător. D-na va spune cu cerul său spiritual, cu claritatea sa extraordinară, ce re­forma era de gând să aducă la înde­plinire, dar d. Carp nu vă spune câ­ta din reformele lui n’au fost jecmă­nite de liberali. Legea breslelor, pen­tru care’l acuzau c’ar fi o ideie me­dievală, după ce l’au acuzat vre-o câțiva ani de zile că vrea să răs­pândească aerul nenorocit al evului Mediu, toți acești Don Quijon­ au ca­pitulat în fața acestei reforma. Au adus-o la îndeplinire, însă schilodin­d-o, ne dându-i forma admirabilă, pe care ne dăduse d Carp. (aplauze). Și dacă vă spunem că d. Carp e nu înainte mergător e că de când a ținut primul discurs în Camera li­berală la 1881-1882 1883, de a­­tunci a cristalizat o mulțime de legi și reforme, le-a scuturat înaintea oa­menilor și atunci partidul conserva­tor și partidul­ liberal le-a adus la îndeplinire. Iată de ce eu îl tratez de veșnic tânăr, de veșnic om de fier, de veș­nic om intrepid, în limita legilor și a dreptăței (­puternice aplauze). Al doilea motiv pentru care am fost noi chemați la putere Al doilea motiv e că a găsit în partidul con­dus de d. Carp a găsit oameni care represintau tradiția unui partid con­servator. Nici unul din oamenii d-lui Tak­e Ionescu, afară de d-sa, nici unul n’ar putea invoca tradiția par­tidului conservator. Și eu vă vorbesc ca reacționar când să vorbesc de tradiție. Intrebați partidul conserva­tor-democrat. Cercetați-1 dacă are tradiție, întrebați lista guvernului nostru la fiecare nume pus te izbești cu o forță, cu autoritatea lor, cu a pă­rinților lor a căror fericiți descen­­denți sunt. (aplauze). In acest înțăles a găsit in parti­dul conservator condus de d­oarp oamenii care reprezintă adevărata tradiție conservatoare. Pe d. Lahovari Familia Lahovari, ilustră prin numele marelui Alexan­dru Lahovari, prin cinstea imacu­lată, prin capacitatea lui enormă, extraordinară a d-lui Iancu Lahovari. (ovații îndelungate). A găsit în­­ partidul conservator pe Nicolai Filipescu ministrul de Război, omul care se torturează, în fiecare clipă are câte o chestiune politică în minte, care se gândește la meseriași, la țarani, la comerci­anți, la toate problemele Poate să nu le aprofundeze pe toate , dar de­sigur că sunt multe probleme adânci, adâncite in mintea d-lui Filipascu (aplauze) A găsit în partidul conservator pe acel care e o podoabă a neamului, pe d. T­iu Maiorescu, (aplauze înde­lung­­e) acest întemeitor al școalei de bun simț în literatura româneas­că, pe acest om care s’ar putea nu­mi ori­când părintele bunului simț în literatura românească (aplauze). Ce am de zis ? Ce are ds zis d. Tatba Ionescu ? Nu reprezintă aceștia tradiția partidului conservator ? Și o reprezintă d. Budărău ? O repre­zintă d. Intrare, o reprezintă d. Di­ 808QU, o reprezintă prințul Cantacu­­zino, o reprezintă cine, care ? (ilaritate). Cum e cu putință omenească să spui că Coroana a putut să se înșe­le che mând la cârmă pe acei care nu reprezintau nimic din conserva­tism.­­ ? O de­sigur că, o bună parte din tradiția conservatoare o reprezintă d. Te­ke Ionescu. Dar știți cum ? Ca un drapel, care se poate cocoloși și băga pe sub mânecă. Și dacă ar reprezenta el o parte din partidul conservator sincer, i ași zice:” Ești numai unul și când e vorba de tra­diție, eu i-au ple­da. Unul nu poa­te reprezenta o tradiție. Dar ce-a m­ai văzut Regele în partidul con­servator? A vázat pe bătrânul Gh.­­Cntacuzino, omul care a știut să-și calce peste ambiții, peste amorul propriu și să nu aibă altă ambiție afară de ambiția bine­lui pentru partidul conservator, pen­tru b­nela țârei întregi (aplauze în­delungate). E­, de ce atunci să se zică că noi suntem partid de ciocoi, pentru că afară de aceste ilustrațiuni, pe care avueei onoare de a vi le ci­ta, ar mai fi acolo și Calavrancea și Arion și Marghiloman Și toți aceștia, și eu, să aude că suntem miniștri într’un guvern de ciocoi, că eu mi­su-mi sunt ciocoi și reacționar, (a­­plauze, ilaritate) Domnilor, ce fel de ciocoi aș pu­tea fi eu ? împroprietărit tatăl meu la 1864 Ei, cum pot fi eu ciocoi ? Din copil de clăceș se naște un ciocoi, un reacționar ? (aplauze). Cum poate fi dl. Arion un ciocoi, copil de funcționar, înalt funcționar, dar copil de funcționar ? Cum poate fi Nenițescu un ciocoi, un reacționar, copilul unui mic ne­­gustoraș de la Galați ? Cum pot fi aceștia reprezentanții regimului clocn^sc, și prințul Șerban Cantacuzino nu ? (ilaritate, aplauze). Ci n poate fi el reprezintantul de­mocrației al societățții moderne ? Adevărul­­ că nu fac­e vină că e prinț, dar numai ezita că mă încur­că cum tatăl său nu e prinț și cum îl născu pe el prinț ? Sa vede că e tot atit de adevaratf prinț, cum eu sunt adevarat reacționar, (diete ila­ritate). Dar nu zic nimic, domnilor, prinți sunt și la liberali, prinți sunt și la dl. Take Ionescu prinți sunt și la noi. E o chestiune știu eu, de slă­biciune omenească, sau poate cred ei că merită așa. N’am nimic de zis contra acestui principat. E destul ca prioții aceștia să fiu harnici. Să se pue pe lucru și puțin îmi pasă de­va reprezintă vre­odată prințul Șarbin Cantacuzino un colegiu, colegiu al III-lea, sau co­legiul I de Cameră sau Senat. Puțin îmi pasă pe cine va repre­zenta. Eu știu că, ca să reprezinți pe cine­va, trebue să reprezinți tu ceva. (aplauze furtunoase). Astfel, domnilor, judecând problema și de alta intre torentul acela care a început să scadă mult și care se numește poreclitul partid democrat­­conservator, care nu-i de ele două disidențe, jumătate desidență conser­­vatoare si jumătate disidență liberală. Dintre aceste trei formațiuni, nu cred că veți ezita Dv. să vă dați verdictul în zilele de alegeri, de­cât sau pentru conservatori, sau pentru liberali Dacă vroiți să revie liberalii din nou la putere, nu aveți de­cât să-i votați pe liberali. Dacă credeți că după patru ani partidul conser­vator pe drept cuvânt a venit la cârmă, veți vota pe candidații par­tidului conservator. Și făcând asta veți lăsa timp și, și votului aceluia să se absoarbă, parte la apele conservatoare, parte în apele liberale, ca să fie fie­care k locul lui, la casa lui, după căderea fie­căruia. Domnilor, dar acum pentru ce ați vota pe­­ conservatori ? Iată pentru ce. Nu voi reveni asupra chestiunilor care s’au discutat înaintea Dv. Vă voi spune numai un lucru. Pentru că în partidul conservator programul dat în numele guvernului, e program dat în numele partidului, in numele țărei pentru că chemăm la viață atâta pu­tere de muncă și de producție, și pentru ca s’o putem chema la viață, ne trebuie să ne dați răgazul, să ne dați răstimpul de­ a pune in aplicare, ceia ce am pus in principiu. (aplauze) Pentru ce, domnilor ? pentru că am gândit noi aceștia care suntem acuzați de partid de ciocoi, de mi­niștrii reacționari, am gândit tocmai cum sr gândi ori­care bun român. Sunt câte­va straturi sociale mai înapoiate și asupra acelora ne-am concentrat toată atenția, toată mintea, toată simțirea (Vii aplauze) V’a enumerat punctele programului d. Carp. A scăpat să vă spună un singur lucru, pe care îmi fac datoria pentru a vi-1 spune, că nu va mai impune la impozit pe țăranii care au mai puțin de 6 hectare de pă­mânt. Numai acei care vor avea mai mult vor plăti, dar cei care au mai puțin nu vor mai plăti aceste impo­zite. Și aceasta înseamnă in țara ro­mânească că, nu vor plăti mulți, sau pot să zic că totalitatea țăranilor, căci totalitatea țăranilor n’au mai mult de 6 hectare, ba mai puțin de 6 hectare. Cu alte cuvinte, iată gu­vernul ciocoilor, care vine să aducă mântuirea țăranului. (Ilaritate aplauze) Domnilor, trăsătura caracteristică a oamenilor de stat e în aceasta că fi­­găduiala lor nu-i numai o vorbă, ci ceva care se îndeplinește Domnilor, alegeți. Voiți Dv. să votați cu partidul conservator, veți vota cu fugăduelile, care sânt fapte îndeplinite, dacă le veți da putința de a sta la putere, ca să le aducă la îndeplinire. Veți vota cu oamenii, care vor respecta legea, vor face din respectul legii față de toată lumea una din datoriile cele mai sfinte. Veți vota pentru cei care vor face virtutea posibilă și dreptul obligator pentru toți. (Entuziaste aplauze.) Căci, d-lor, in partidul conservator nu există ciocoism, nu există ciocoi, adică nu există imaginea aceia, pe care toți o poartă in minte, că cio­coiul va să fică un om rece, un om aspru, un om respingător, care se gîndește numai la el. Nu. Partidul conservator este ca o bucată din fineața, care se întinde până sub poala dealurilor noastre. Acolo dacă iei o fâșia dintr’o paj­­te Înflorită, în ea veți găsi întreaga flora. Ei, întreaga floră o reprezentăm și noi, reprezentînd prin aceasta imagi­nea unică a României întregi. Iar cît pentru amenințările, care au început să circule, că vor trimite oameni prin sate, că vor trimite oa­meni in mahalale, că vor trimite oameni de la un capăt la altul al ță­rei, ca să facă din nou o vraiște în țara romînească, acest lucru, cu­ timp va sta guvernul d-lui Carp la pute­re, nu sa va întimpla. (Aprobări, a­­priuxe). Căci el ae trimite pe răstolnicii lor pe la sate, pun torța în mîna orbu­lui, și torța în mina orbului nu lu­minează, ci dă foc avuției, răscolește siguranța, pacea și t­ina acestei țări. (Frenetice aplauze și îndelungate o­­vații acopăr ultimele cuvinte ale d-lui Delavrensea. I­I cum se așterne între partidul liberal și partidul conservator de o parte, --------ftWVVWVW"—-------­ INFORMA­ȚIUNI Camera de comerț a intervenit pe lângă judecătoriile din localitate spre a lua măsuri ca să se comunice și camerei ori­ce amendă pronunțată ca contravenție la legea repaosului Du­minical după ce hotăririle vor ră­mânea definitive. El i s’a întrunit consiliul pe admi­nistrație « băncei meseriașilor, pen­tru a rezolvi mai multe cereri de îm­prumut solicitate de meseriașii. m Am expus în vitrina zia­rului nostru cartea de vizită a d-lui Lascar Antoniu tri­­measă alegătorului Vasile Ba­­nu, agent de poliție, precum și umoristica interpelare în chestia traverselor putrede de la C. F. R. Trebue știut că Vasile Ba­­nu e coleg cu D. Popovici care a fost amenințat de că­tre d. Lascar Antoniu cu re­volverul. Cum mai are îndrăzneala neobrăzatul Lascar Antoniu de a solicita voturile cetățe­nilor? Ia fine după atita așteptare socie­tatea „Union Bau G­leschaft” anunță sosirea apei în bazinul cel mare de la Copou. Azi dimineață s’a Început vila li­bretelor comisia 11-a din Strada Ni­­colina unde va ținea două zile. Sosiți în localitate. D-lui Colonel Rovinaru. Placați. D-nii Colonel Simionescu Polizu M. Verona Dr. Sculi, Aseară a încetat subit din viață fe­meia Catinca Leon din Strada Do­­chia. Cercetindu-se a’a constatat că nn mitu a murit în urma unei intoxica­­ții alcoolice. Poliția de siguranță a reușit ori să aresteze pe individul­ Constantin Ca­­sapu, asupra căruia exista un man­dat de arestare. Lucrătorul Ion Ionescu din Strada Surărie pe cînd se întorcea aseară acasă pa­numită stradă a alunecat pe gheață fracturându-și piciorul drept Victima Intr’o stare gravă a fost tran­sportat la spital. Eri pe la orele 9 jumătate a fost găsit strangulat într’o odae din Str. Gusti lucrătorul brutar Iosef Zamfi. Din cercetările făcute pînă In pre­sent nu s’a putut sila nncă cauza care l-a decis pe numitul lucrător să-și curme firul vieții. Din eroare s’a publicat in ziarul nostru că d. Cosloschi a fost numit subrevizor șmlar, în locul d-lui I. Petrov, c­ Rsvizor școlar cl. II al județului, D. I. Patrov rămâne la postul său. Eri la alegerea da delegați din Poeni, preotul Gh. Gheor­­ghiu a făcut toata ziua pe a­­gentul electoral, învățătorul Covăsneanu în­­preuna cu preotul Gh. Gheor­­ghiu împărțeau bani pe la a­­legători. Alegerea a fost anulată gă­­sindu-se un buletin în plus. . Opoziția pregătise o mani­festație ostilă, fiind botărîți să devasteze Primăria, în caz de eșec guvernul. Rezultatul alegerei de delegați din Comuna Gropnița, care a avut loc astăzi­­ următorul : Lista guvernului reușită cu 132 voturi, lista opoziției, cu fostul depu­tat Ursu în frunte, căsuță, întrunind numai cinci voturi. E de notat că dl. Ursu a fost dputat . Eri a sosit decretul prin care d. Const. Spirin a fost numit intendent al spitalului Sf. Spiridon în locul d-lui Anton Patra­șcanu. Până ’n prezent la alegeri­le de delegați pentru cole­giul al IlI-lea de Cameră, a reușit în 21 de comuni din județul nostru, lista conser­vatoare. La Șipote, unde d. Budărău se credea de neînvins, a că­zut cu o diferență de 60 de voturi. In seara de Marți 32 Februarie are loc la Teatrul Național Concertul Violoncelistului Theodoreecu, profesor la Conservator, cu concursul d-lui Loaot. Capta violonist și al d-lui Jora Piar­nist. Ne este in destul co­ neemUt valoarea artistică a d-lui Theodorescu ca să mai insistăm, ii credem că tot sotul musi­cal va asista la­ acest frumos Concert. Biletele la Maximovici.

Next