Evenimentul, februarie-martie 1911 (Anul 19, nr. 1-44)
1911-02-08 / nr. 1
EVENIMENTUL zadar și va întră din nou în partidul conservator. Domnilor, ca vrea partidul liber! ? ! Partidul liberal, care a deținut patru ani de zile puterea, ce vrea ? * A zis-o de multe ori și a zis-o și în Cameră: Noi n’am căzut de la p??- stere, noi ne-am retrag. S’au retras ! Aceasta e un eufemism. Dar fia, s’au retras. Dar da ce s’au retras ? Pentru că a recunoscut și partidul liberal, a recunoscut și șeful lui, precum și cei care formează cercul conducător al partidului lor că, să mai stea la putere ar fi să vie în fața Dv. după patru ani de zile și ar fi trebuit atenți să cadă, osândiți de națiiune (aplauze). Dar s’au retras de la putere, fiind oă țin așa de mult la forma aceasta: „S’au retras". Retrăgându-se de la putere, partidul liberal prin șeful lui, a declarat unui membru al actualului guvern, in Septembrie anul trecut, că „Noi ne retragem și veniți voi conservatorii pentru Unele țârei, căci e o primejdie reală formațiunea aceasta între partidele istoriei, formațiunea conservatoaredemocrată, formațiunea d-lui Tache Ionescu Și ce vin acum să susție domniile lor . N’am apucat nici să depunem jurământul de credință țărei și Regelui, și de a doua zi au început cu toate bârfurile de care sunt capabili ucenicii cel orbi ai partidului liberal. Și pentru ce aceasta ? N’ați zis că vă retrageți ? Nu sunteți retrași ? Noi abia suntem în formațiune, abia am depus jurământul în mâna Regelui, abia am deschis ochii asupra puterei, așa încercăm să lucrăm. Nu nu dați răgaz să nu vedeți la lucru ci de-a doua zi începeți să ne înjurați ? Ce vrea partidul liberal ? Partidul liberal face cartul a doua zi cu d. Take Iorsescu, face cartel cu omul pe care ni’i prezintă nouă ca o primejdie pentru țară și dacă n’ar fi să invoc decât cuvintele d-l ui I. Brătianu care, dacă n’ar fi o autoritate pentru.Ceilalți ar trebui să fie ca o autoritate cel puțin față cu el însuși (aprobări, aplauze). C. Brătianu în luptele de până acum câteva luni, spunea d-l ui Take Ionescu: „Nu mă uit la figura d-tră senina ci mă uit în partea cealaltă a d-lui Carp. Nu vă numărați succesele parțiale ale Dv., nu mă uita succesele de musteală, ci mă uit la omul bătrân și la omul de stat care sta în partea aceia. Aceluia i se va cuveni puterea și acela va veni la putere. (aplauze furtunoase) Cel puțin față de fostul prim-ministru sa invoc aceste citate ca o autoritate față de el însuși Dar face cartel cu d. Tske Ianssen, face certei, cred, pentru un motiv, foarte ușor de înțeles. Și-a pirdut popularitatea partidul liberal, și e drept să și-o piardă, și noi n-o vom perda, și va fi drept să ni-o perdem,și va reîncepe popularitatea partidului liberal, și iarăși s’o va perde și vom câștiga-o noi, pentru că de aceia țara nu e nici liberală, nici conservatoare. Țara trebue să se miște și să dea hotărârile ei in deplină libertate. D. Brătianu simțind acest adevăr, care se impune tuturor, și-a zis: Am să ascund impopularitatea mea sub îndrăzneala d-lui Take Ionescu. De aci cartelul. S’a făcut un cartel care nu e dacât unirea rămășiței de ordine din partidul liberal și a dezordinei din partidul d-lui Take Ionescu. (Aplauze). Domnilor, s’a zis că partidul conservator e partidul care stă cu fața spre trecut, privește trecutul unui popor, plinge după timpurile fericite ele dominațiunei conservatoare. Și s’a mai citat de însuși d. Take Ionescu cuvintele că, dacă liberalii nu fac totul, cauza e înțelepciunea, dacă conservatorii nu îndrăznesc totul, cauza e frica. Acest lucru a uitat să spună că e definițiunea adversarilor partidului conservator. Nu i definițiunea filosofică, nu-i difinițiunea politică a partidului conservator, ci definițiunea dușmanului de moarte a palidului conservator. E difinitiunea dată de un Macaulay, de un Gladstone. Nu, domnilor, nu-i așa. Partidul conservator nu jelește după trecut,, partidul conservator ca și partidul liberal trebue să sa asemene cu semnele de notar, care se puneau la Grecii din vechime, să aibă o îndoită față, cu una să privească la trecut, iar cu cealaltă să privească la viitor. (Aplauze). Din trecut scoatem vlaga noastră actuală privind la viitor ne modulăm gândirea noastră, pentru rezolvarea problemelor care ni se prezintă. Nu suntem un popor despoiat de trecut. Nu trebue să ni să spună : Nu vă uitați acolo. Trebue să se observe ca să nu ne uităm numai in trecut. (Aplauze). Trebue să ne uităm în trecut pentru generațiile trecute și in prezent pentru generațiile viitoare. Omul care privește numai în viitor, care își anucă privirea numai in viitor, e un om care nu știe de unda a venit, nu va ști să se cirmuiască în viitor. Omul care privește numai în trecut va fi orb pentru viitorul neamului. Trebue ca amîndoua partidele să aibă ochii în amîndouă părțile. Și așa e, așa a fost, așa va fi. (Puternice aplauze). Nu e opera lui, și da aceia în forma pe care am spus’o la început,— nu-i adevărat că partidul liberal singur el a creat totul că există in țara romînească. Această demonstrație e istorica. Și partidul conservator, și partidul liberal a făcut tot ce puteau face pentru țară, ș-au pirdut popularitatea rind pe rînd, și s’au schimbat rînd pe rînd în mod normal. Domnilor, dac’sm căuta după osanalele care s’au trîmbițat în gazetele liberale, eu cred că s’ar ajunge să se zică că pană și Dumnezeul Romanei e liberal-național. (Ilaritate aplauze). Eu nu voi zice aceasta. Nu voi contesta meritele partidului liberal, nu voi micșora meritele partidului conservator. Nu aceasta o voi face, ci voi susține în fața dv.că amîndouă partidele stau fftțâ’n față, merg dacă s’ar putea spune, în paralelism convergent, amîndouă pentru binele, pentru gloria, pentru prosperitatea poporului Romînesc (Aplauze). Amîndouă trăesc în acelaș timp, amlndouă sunt cam la fel, amîndouă au acelaș ideal, mindouă pot dferi de metodă, dar amîndouă au acelaș glod, aceleași aspirații, acelaș ideal. Cum se poate dar să ne trateze pe soi de reacționari, de oameni învechți, mucigăiți, cum se poate aceasta? Dar, domnilor, trăim in ziua de azi, ne vedem, ne eunțim, ne dăm mina, ne comunicăm ideile, facem o mulțime de lucruri, care se cheamă altitudini, cu liberalii, cu toată lumea. Cum sa poate ca eu trăind în acelaș timp cu ei, să fiu cu 50 ani în urmă, iar ei cu 50 ani înainte ? Acesta e non seng, paromî D ește ceva fără înțeles. Nu, domnilor. Eu cred că cea mai bună semnalare, nu zic definițiune, cea mai bună semnalare despre partide ar fi următoarea: Sunt două forțe in virtutea cărora toată omenirea aceasta face progres E forța de impulsiune și forța de reflexiune. Partidul liberal ar fi mai mult partidul care reprezintă impulsiunea, fără prin aceasta a-i tăgădui că nu ajunge să reflecteze, partidul conservator e un partid de reflexiune, fără a-i micșora puterea de impulsiune. Nu-i o definițiune. E o simplă semnalare, și în acest lucru veți găsi nu rezolvată chestiunea dar pusă bine între partida. Partidul liberal reprezintă prin natura lui impulsiunea în mare parte și prea puțin reflexiunea, a făcut tot ce trebuia să sa facă pentru pacea socială, pentru ordinea socială, pentru nu mai știu ce socială. Au mers cu multe măsuri ale lor ca oamenii care dau ds o carte și simt că aceasta e o carte foarte înaintată . Hai să reformăm moravurile țărei. Știți bine cît de frumos le-au împăcat. Știți că pacea cu care s’au lăudat, pacea, frăția și egalitatea au fost bazata pe o represiune dintre cele mai cumplite. Ei, domnilor,partidul conservator vine* cred, la timp, pentru un al doilea motiv. Vine la timp pentru motivul, declar, personal al d-lui Carp, vina la timp pentru motivul complex al majoritaței conservatoare. Vine la timp pentru motivul personal al d-lui Carp, pentru că d. Carp a fost omul care a stat cel mai mult timp neclintit în opoziție. D-lui Cap, cînd făcuse dizidență conservatoare, Regele i-a refuzat să-i dea puterea și a dat-o d lui Cantacuzino, și zic că bine a făcut. Deși am stat 10 ani în opoziție cu d. Carp, n’am avut decit să ne îndurăm apart , dar d. Carp în acești 10 ani, niciodată n’a căutat să amenințe Coroana. Intotdeauna a fost soldatul cal mai leal al normei acestei conducătoare, care si cheamă regalitatea româească. (Aplauze îndelungate). D. Carp e nn înainta mergător. D-na va spune cu cerul său spiritual, cu claritatea sa extraordinară, ce reforma era de gând să aducă la îndeplinire, dar d. Carp nu vă spune câta din reformele lui n’au fost jecmănite de liberali. Legea breslelor, pentru care’l acuzau c’ar fi o ideie medievală, după ce l’au acuzat vre-o câțiva ani de zile că vrea să răspândească aerul nenorocit al evului Mediu, toți acești Don Quijon au capitulat în fața acestei reforma. Au adus-o la îndeplinire, însă schilodind-o, ne dându-i forma admirabilă, pe care ne dăduse d Carp. (aplauze). Și dacă vă spunem că d. Carp e nu înainte mergător e că de când a ținut primul discurs în Camera liberală la 1881-1882 1883, de atunci a cristalizat o mulțime de legi și reforme, le-a scuturat înaintea oamenilor și atunci partidul conservator și partidul liberal le-a adus la îndeplinire. Iată de ce eu îl tratez de veșnic tânăr, de veșnic om de fier, de veșnic om intrepid, în limita legilor și a dreptăței (puternice aplauze). Al doilea motiv pentru care am fost noi chemați la putere Al doilea motiv e că a găsit în partidul condus de d. Carp a găsit oameni care represintau tradiția unui partid conservator. Nici unul din oamenii d-lui Take Ionescu, afară de d-sa, nici unul n’ar putea invoca tradiția partidului conservator. Și eu vă vorbesc ca reacționar când să vorbesc de tradiție. Intrebați partidul conservator-democrat. Cercetați-1 dacă are tradiție, întrebați lista guvernului nostru la fiecare nume pus te izbești cu o forță, cu autoritatea lor, cu a părinților lor a căror fericiți descendenți sunt. (aplauze). In acest înțăles a găsit in partidul conservator condus de doarp oamenii care reprezintă adevărata tradiție conservatoare. Pe d. Lahovari Familia Lahovari, ilustră prin numele marelui Alexandru Lahovari, prin cinstea imaculată, prin capacitatea lui enormă, extraordinară a d-lui Iancu Lahovari. (ovații îndelungate). A găsit în partidul conservator pe Nicolai Filipescu ministrul de Război, omul care se torturează, în fiecare clipă are câte o chestiune politică în minte, care se gândește la meseriași, la țarani, la comercianți, la toate problemele Poate să nu le aprofundeze pe toate , dar desigur că sunt multe probleme adânci, adâncite in mintea d-lui Filipascu (aplauze) A găsit în partidul conservator pe acel care e o podoabă a neamului, pe d. Tiu Maiorescu, (aplauze îndelunge) acest întemeitor al școalei de bun simț în literatura românească, pe acest om care s’ar putea numi oricând părintele bunului simț în literatura românească (aplauze). Ce am de zis ? Ce are ds zis d. Tatba Ionescu ? Nu reprezintă aceștia tradiția partidului conservator ? Și o reprezintă d. Budărău ? O reprezintă d. Intrare, o reprezintă d. Di 808QU, o reprezintă prințul Cantacuzino, o reprezintă cine, care ? (ilaritate). Cum e cu putință omenească să spui că Coroana a putut să se înșele che mând la cârmă pe acei care nu reprezintau nimic din conservatism. ? O desigur că, o bună parte din tradiția conservatoare o reprezintă d. Teke Ionescu. Dar știți cum ? Ca un drapel, care se poate cocoloși și băga pe sub mânecă. Și dacă ar reprezenta el o parte din partidul conservator sincer, i ași zice:” Ești numai unul și când e vorba de tradiție, eu i-au pleda. Unul nu poate reprezenta o tradiție. Dar ce-a mai văzut Regele în partidul conservator? A vázat pe bătrânul Gh.Cntacuzino, omul care a știut să-și calce peste ambiții, peste amorul propriu și să nu aibă altă ambiție afară de ambiția binelui pentru partidul conservator, pentru bnela țârei întregi (aplauze îndelungate). E, de ce atunci să se zică că noi suntem partid de ciocoi, pentru că afară de aceste ilustrațiuni, pe care avueei onoare de a vi le cita, ar mai fi acolo și Calavrancea și Arion și Marghiloman Și toți aceștia, și eu, să aude că suntem miniștri într’un guvern de ciocoi, că eu misu-mi sunt ciocoi și reacționar, (aplauze, ilaritate) Domnilor, ce fel de ciocoi aș putea fi eu ? împroprietărit tatăl meu la 1864 Ei, cum pot fi eu ciocoi ? Din copil de clăceș se naște un ciocoi, un reacționar ? (aplauze). Cum poate fi dl. Arion un ciocoi, copil de funcționar, înalt funcționar, dar copil de funcționar ? Cum poate fi Nenițescu un ciocoi, un reacționar, copilul unui mic negustoraș de la Galați ? Cum pot fi aceștia reprezentanții regimului clocn^sc, și prințul Șerban Cantacuzino nu ? (ilaritate, aplauze). Ci n poate fi el reprezintantul democrației al societățții moderne ? Adevărul că nu face vină că e prinț, dar numai ezita că mă încurcă cum tatăl său nu e prinț și cum îl născu pe el prinț ? Sa vede că e tot atit de adevaratf prinț, cum eu sunt adevarat reacționar, (diete ilaritate). Dar nu zic nimic, domnilor, prinți sunt și la liberali, prinți sunt și la dl. Take Ionescu prinți sunt și la noi. E o chestiune știu eu, de slăbiciune omenească, sau poate cred ei că merită așa. N’am nimic de zis contra acestui principat. E destul ca prioții aceștia să fiu harnici. Să se pue pe lucru și puțin îmi pasă deva reprezintă vreodată prințul Șarbin Cantacuzino un colegiu, colegiu al III-lea, sau colegiul I de Cameră sau Senat. Puțin îmi pasă pe cine va reprezenta. Eu știu că, ca să reprezinți pe cineva, trebue să reprezinți tu ceva. (aplauze furtunoase). Astfel, domnilor, judecând problema și de alta intre torentul acela care a început să scadă mult și care se numește poreclitul partid democratconservator, care nu-i de ele două disidențe, jumătate desidență conservatoare si jumătate disidență liberală. Dintre aceste trei formațiuni, nu cred că veți ezita Dv. să vă dați verdictul în zilele de alegeri, decât sau pentru conservatori, sau pentru liberali Dacă vroiți să revie liberalii din nou la putere, nu aveți decât să-i votați pe liberali. Dacă credeți că după patru ani partidul conservator pe drept cuvânt a venit la cârmă, veți vota pe candidații partidului conservator. Și făcând asta veți lăsa timp și, și votului aceluia să se absoarbă, parte la apele conservatoare, parte în apele liberale, ca să fie fiecare k locul lui, la casa lui, după căderea fiecăruia. Domnilor, dar acum pentru ce ați vota pe conservatori ? Iată pentru ce. Nu voi reveni asupra chestiunilor care s’au discutat înaintea Dv. Vă voi spune numai un lucru. Pentru că în partidul conservator programul dat în numele guvernului, e program dat în numele partidului, in numele țărei pentru că chemăm la viață atâta putere de muncă și de producție, și pentru ca s’o putem chema la viață, ne trebuie să ne dați răgazul, să ne dați răstimpul de a pune in aplicare, ceia ce am pus in principiu. (aplauze) Pentru ce, domnilor ? pentru că am gândit noi aceștia care suntem acuzați de partid de ciocoi, de miniștrii reacționari, am gândit tocmai cum sr gândi oricare bun român. Sunt câteva straturi sociale mai înapoiate și asupra acelora ne-am concentrat toată atenția, toată mintea, toată simțirea (Vii aplauze) V’a enumerat punctele programului d. Carp. A scăpat să vă spună un singur lucru, pe care îmi fac datoria pentru a vi-1 spune, că nu va mai impune la impozit pe țăranii care au mai puțin de 6 hectare de pământ. Numai acei care vor avea mai mult vor plăti, dar cei care au mai puțin nu vor mai plăti aceste impozite. Și aceasta înseamnă in țara românească că, nu vor plăti mulți, sau pot să zic că totalitatea țăranilor, căci totalitatea țăranilor n’au mai mult de 6 hectare, ba mai puțin de 6 hectare. Cu alte cuvinte, iată guvernul ciocoilor, care vine să aducă mântuirea țăranului. (Ilaritate aplauze) Domnilor, trăsătura caracteristică a oamenilor de stat e în aceasta că figăduiala lor nu-i numai o vorbă, ci ceva care se îndeplinește Domnilor, alegeți. Voiți Dv. să votați cu partidul conservator, veți vota cu fugăduelile, care sânt fapte îndeplinite, dacă le veți da putința de a sta la putere, ca să le aducă la îndeplinire. Veți vota cu oamenii, care vor respecta legea, vor face din respectul legii față de toată lumea una din datoriile cele mai sfinte. Veți vota pentru cei care vor face virtutea posibilă și dreptul obligator pentru toți. (Entuziaste aplauze.) Căci, d-lor, in partidul conservator nu există ciocoism, nu există ciocoi, adică nu există imaginea aceia, pe care toți o poartă in minte, că ciocoiul va să fică un om rece, un om aspru, un om respingător, care se gîndește numai la el. Nu. Partidul conservator este ca o bucată din fineața, care se întinde până sub poala dealurilor noastre. Acolo dacă iei o fâșia dintr’o pajte Înflorită, în ea veți găsi întreaga flora. Ei, întreaga floră o reprezentăm și noi, reprezentînd prin aceasta imaginea unică a României întregi. Iar cît pentru amenințările, care au început să circule, că vor trimite oameni prin sate, că vor trimite oameni in mahalale, că vor trimite oameni de la un capăt la altul al țărei, ca să facă din nou o vraiște în țara romînească, acest lucru, cu timp va sta guvernul d-lui Carp la putere, nu sa va întimpla. (Aprobări, apriuxe). Căci el ae trimite pe răstolnicii lor pe la sate, pun torța în mîna orbului, și torța în mina orbului nu luminează, ci dă foc avuției, răscolește siguranța, pacea și tina acestei țări. (Frenetice aplauze și îndelungate ovații acopăr ultimele cuvinte ale d-lui Delavrensea. II cum se așterne între partidul liberal și partidul conservator de o parte, --------ftWVVWVW"—------- INFORMAȚIUNI Camera de comerț a intervenit pe lângă judecătoriile din localitate spre a lua măsuri ca să se comunice și camerei orice amendă pronunțată ca contravenție la legea repaosului Duminical după ce hotăririle vor rămânea definitive. El i s’a întrunit consiliul pe administrație « băncei meseriașilor, pentru a rezolvi mai multe cereri de împrumut solicitate de meseriașii. m Am expus în vitrina ziarului nostru cartea de vizită a d-lui Lascar Antoniu trimeasă alegătorului Vasile Banu, agent de poliție, precum și umoristica interpelare în chestia traverselor putrede de la C. F. R. Trebue știut că Vasile Banu e coleg cu D. Popovici care a fost amenințat de către d. Lascar Antoniu cu revolverul. Cum mai are îndrăzneala neobrăzatul Lascar Antoniu de a solicita voturile cetățenilor? Ia fine după atita așteptare societatea „Union Bau Gleschaft” anunță sosirea apei în bazinul cel mare de la Copou. Azi dimineață s’a Început vila libretelor comisia 11-a din Strada Nicolina unde va ținea două zile. Sosiți în localitate. D-lui Colonel Rovinaru. Placați. D-nii Colonel Simionescu Polizu M. Verona Dr. Sculi, Aseară a încetat subit din viață femeia Catinca Leon din Strada Dochia. Cercetindu-se a’a constatat că nn mitu a murit în urma unei intoxicații alcoolice. Poliția de siguranță a reușit ori să aresteze pe individul Constantin Casapu, asupra căruia exista un mandat de arestare. Lucrătorul Ion Ionescu din Strada Surărie pe cînd se întorcea aseară acasă panumită stradă a alunecat pe gheață fracturându-și piciorul drept Victima Intr’o stare gravă a fost transportat la spital. Eri pe la orele 9 jumătate a fost găsit strangulat într’o odae din Str. Gusti lucrătorul brutar Iosef Zamfi. Din cercetările făcute pînă In present nu s’a putut sila nncă cauza care l-a decis pe numitul lucrător să-și curme firul vieții. Din eroare s’a publicat in ziarul nostru că d. Cosloschi a fost numit subrevizor șmlar, în locul d-lui I. Petrov, c Rsvizor școlar cl. II al județului, D. I. Patrov rămâne la postul său. Eri la alegerea da delegați din Poeni, preotul Gh. Gheorghiu a făcut toata ziua pe agentul electoral, învățătorul Covăsneanu înpreuna cu preotul Gh. Gheorghiu împărțeau bani pe la alegători. Alegerea a fost anulată găsindu-se un buletin în plus. . Opoziția pregătise o manifestație ostilă, fiind botărîți să devasteze Primăria, în caz de eșec guvernul. Rezultatul alegerei de delegați din Comuna Gropnița, care a avut loc astăzi următorul : Lista guvernului reușită cu 132 voturi, lista opoziției, cu fostul deputat Ursu în frunte, căsuță, întrunind numai cinci voturi. E de notat că dl. Ursu a fost dputat . Eri a sosit decretul prin care d. Const. Spirin a fost numit intendent al spitalului Sf. Spiridon în locul d-lui Anton Patrașcanu. Până ’n prezent la alegerile de delegați pentru colegiul al IlI-lea de Cameră, a reușit în 21 de comuni din județul nostru, lista conservatoare. La Șipote, unde d. Budărău se credea de neînvins, a căzut cu o diferență de 60 de voturi. In seara de Marți 32 Februarie are loc la Teatrul Național Concertul Violoncelistului Theodoreecu, profesor la Conservator, cu concursul d-lui Loaot. Capta violonist și al d-lui Jora Piarnist. Ne este in destul co neemUt valoarea artistică a d-lui Theodorescu ca să mai insistăm, ii credem că tot sotul musical va asista la acest frumos Concert. Biletele la Maximovici.