Evenimentul, aprilie-iunie 1911 (Anul 19, nr. 45-111)

1911-04-01 / nr. 45

V ■4b* —ANUL XIX No. 45 5 Bani ftBQmmmiE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumsiaie an . 10 Pe trei Ioni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 VINERI 1 APRILIE 1911 -5 Bani. A '. •"1 ■ [UNK] [UNK]. * Masaerul și reclama.» In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul: 30.b. •X’SX-EIFOfßT 1ST O, 88 Biigțtțl? cil «țțdșijtț In toată discuția care se urmează la Camera în jurul noului buget, o singură acuzație mai principala a fost adusă de opoziție, acela că bugetul astfel cum a fost alcătuit nu poate să dea nici un excedent. Și pornind de la această constatare, atît oratorii tadiști cit și cei liberali au început să se întreacă în prognosticuri unele mai pesimiste decît celelalte, cari toate nu ținteau decît la concluzia că țara merge spre ruină. Natural, tachiștilor și mai ales liberalilor nici nu se putea să nu li se pară curios modul cum a fost alcătuit actualul buget și aceasta fiind că d. Petre Carp a găsit cu cale să părăsească sistemul de excedente fictive cu cari unele guverne căutau să se înșele ele singure și a așezat bugetul statului pe baze reale înglobînd în el toate cheltuelile cari se pot prevede. In ce privește bugetele cu excedente, partidul liberal a dus școala la perfecție și sistemul era din cele mai simple. Se prevedeau cheltuelile în limitele cele mai stricte posibile, se făcea diferența cu suma veniturilor prevăzute și rezultatul era trimbid ca excedent. La finele anului însă, excedentul râmînea numai pe hîrtie, căci suma era înghițită de toate creditele suplimentare deschise pentru cheltuelile ivite în decursul anului financiar cu înfințarea de noi slujbe, noi servicii etc. etc. O dovadă eloqventă a acestui sistem de excedente fictive am avut-o chiar anul acesta, cind partidul liberal retrăgîndu se de la putere a țipat pe toate cărările că a lăsat finanțele țarei intr’o stare înfloritoare și un excedent care se urca la cifra de 163 milioane. Ce e drept guvernul conservator a găsit acest excedent, dar la găsit după sistemul politicei financiare liberale numai pe hîrtie, căci lăzile statului erau golite până la fund. Desigur d. Petre Carp cu cunoscuta d-sale competență financiară nu putea să tolereze sistemul acesta de a se pîcîli pe sine însuși, și a părăsit politica de excedente fictive, alcătuind bugetul pe baze reale, înglobînd în el toate cheltuelile. O fericită inovație a noului buget e acela că s’au mai înglobat în bugetul general al statului, toate bugetele suplimentare a diferitelor instituții și servicii, cari pănă acum scăpau controlului parlamentar. Aducînd acuzarea lipsei de excedente fictive, opoziția nu a făcut decît să certifice seriozitatea bugetului guvernului conservator. sportuajHii Stalion D. Toma Stelian a vorbit ori la Sentit In discuția Adresei. Partea generală a acestui discurs sa poate găsi în toate cele ale opozanților care Vau proof dat : o reeditare a acelorași baliverne asupra ■ ,ingerințelor guvernului*. Dar cuvintarea d-lui Stelian s'a oprit și la magistratură, la rolul ce i s’ar fi dat In alegeri și mai cu seamă la rostul celor cî te-va numiri făcute de d. M hai Cantacuzino. In această privințî , Stelian a îndrăznit sa spue, că ministrul justiției s’a potv‘t de compliad&t a consiliului superior al magistraturei, cu aprobarea căruia s’a a făcut acele numiri,—ispitindu-l prin înaintările ce sunt de făcut în Inalta magistraturi. Dacă o asemenea lignominie ar fi venit din partea oricărui alt membru al opoziției, am fi proZintat, firește, cu toată energia,— dar poate nu ne-ar fi revoltat atât Dar ca vine de la un fost ministru al justiției, de la acela care a compus și numit acel consiliu al magistraturii,—pe care -l insultă azi, cu trivialitatea secaturei pretențioasă și nerușinată,—care este d. Stelian. Consiliul superior al magistraturei este coruptibil ? Dar atunci ministrul care l’a numit este un ticălos. Ceea ce a făcut d. Stelian este o monstruozitate. El ’1 descalifica nu numai pe dinsul,— dar dezonoreasă și partidul pa care ’1 reprezintă și care face miniștrii de asemenea nemernici. Dragosîeci deasila Desigur că șeful democraților, care’și mai zic și conservatori, și-a perdut cu desăvârșire sărita. Discursul d-sale in desbaterile asupra budgetului, n’a avut alt scop decât, să prindă cea dintâi ocazie spre a răspunde d-lui P. P. Carp, ilustrul nostru șef, care a declarat verde, cu vre-o câteva zile mai înainte, că între ideile sale politice și acele ale d-lui Tache Ionescu, este un abiz. „Adevărul e organul cel mai cușit al d-lui Tache Ionescu, analizînd discursul patronului său face apologia acestui discurs isvorît mai mult din necazul d-lui Ionescu care s’a văzut pus la carantină, decât din dorința de a-și da părerea asupra întocmirilor cuprinse în bugetul general al statului. Din analiza „Adevărului” reese că d. Take Ionescu și-a pus în cap un lucru, anume, de a deschide un drum nou partidului conservator. Că a vrea partidul conservator să primească drumul pe care d. Ionescu vrea să ii deschidă, că nu o vrea, de aceasta nu voiește să știe șeful democraților. • In alți termeni, d-l. Ionescu vrea cu deașira să se îndrăgostească cu partidul conservator fie cu voia sau fără voia a d-lui P. P. Carp sau a partidului nostru. Așa mentalitate mai rar. Dacă nu sigur, dar cel puțin probabil, d-l. Take Ionescu s'a ales din toată campania pe care din Decembrie trecut o duce contra guvernului, cu o zdravănă zăpăceală. Omul, uiluit de decepția că a scapat trenul și că vremea schimbărei regimulu nu s'a apucat aninat de pulpana partidului conservator, a rămas de atunci cam țicnit, și aiurează pe dintregul. Auziți mă rog, d-l.. Take Ionescu să ne administreze și să ne îndrumeze cu deașila, pe noi conservatorii, pe calea pe care o socoti Dumnealui! Asta e curata țicneală de om supărat și cu idei negre-verzi! Credem însă, că toate aceste rățueli ale celui mai autoritar representant al alianței universale israelite în Romînia, sunt isvorâte din calcul. Crandomand, vroește să continue a se prezenta celor câțiva, cari au mai ramas în jurul său, ca un om supranatural, care e în stare să execute mișcări de forță de acele ne mai văzute, adică să se facă cu deașila diriguitorul unui partid care nu'l poate suferi! Această dragoste cu denșila ce Va apucat pentru partidul nostru, e prin urmare pe lângă o țicneală, și o panclicărie menită să momească pe partizani săi îndoelnici. Decât, n’o să prindă nici asta ! LITILI Pirat BITUM TULUL! I discursul d-lui ST. 3>. Carp la discuția generală a proectului Vin acum, d-ar, la fondul de rezervă al drumului de fier. Sunt acuzat că vreau să suprim fondul de rezervă al drumului de fier; sunt acuzat cum ca sunt absolut in necunoștință de cauză când vreau să fac aceasta Sunt recunoscător d-lui Grădișteanu câ a bine-voit să aducă la cunoștința mea lucruri la cari nu mă gândeam. Așa, de exemplu, mi-a spus că este mai scump dacă transporți o mie de tone decât 10 tone și că acest trefle mai mare cere mai mulți cărbuni și mai mult uleiu și că, sunt sume cari trebuesc adăugate. Primesc învățătură de la om și cine și exprim d-lui Grâdișteanu recunoștința mea că m'-a adus aceasta la cunoștință ; dar chestiunea nu este tocmai aici, căci, d-nii mei, e curios lucru la căile ferate: când cer parale ca să cheltuească fără nici o regulă, atunci ei sunt „întreprindere comercială”, când este să dea venit, atunci este așezământ de Stat 1 (Ilaritate), și nu mai este întreprindere comercială. (Aplauze prelungite). întreprindere comercială . Foarte bine, d-nii mei, întreprindere comercială. La 11 an, încoace căile ferate au primit sub diferite forme 325 milioane, 325 milioane ca chestiune comercială, reprezintă, după tariful împrumuturilor noastre, aproape 18 milioane pe an. Suitu s’a venitul net al căilor ferate în acești 10 ani cu 18 milioane ? Nu. Apoi ce fel de întreprindere comercială este aceasta care cheltuește 325 milioane și care nu raportează decât poate 1 sau 1 jum. la sută ? Evident că este o proastă întreprindere comercială. (Aplauze). Dar, d-nii mei, lucrul nu e așa. Să nu mi se vorbească nici de întreprindere comercială, să nu mi se vorbeasca nici de instituțiune de Stat. Recunosc că drumurile de fier nu pot să aducă atât, când sunt adminstrate de Stat, cât ar putea aduce dacă ar fi administrate de o societate privată Și recunosc că publicul are dreptul să beneficieze, fiindcă el a făcut sacrificii și trebue să beneficieze mai mult de sacrificiile pe cari le-a făcut Statul decât n’ar putea beneficia dacă acele sacrificii ar fi fost făcute de o companie străină. Prin urmare , să nu credeți să este o critică absolută când am arătat disproporția care există între sacrificiile pe care le face Statul și veniturile căilor ferate. Dar, odată ce am recunoscut aceasta atunci am dreptul să zic , foarte bine, dar atunci un lucru cel puțin il cer, ca eu Stat, care fac sacrificii, să văd cum se administrează, cum se face controlul. Să știu că, milioanele acelea s’au cheltuit ele cum trebue să se cheltuească ? D-Iar, aș putea cita exeric D : un pod care trebuia să coste 10.000 .lei a costat 100.000. pentru că a fost făcut cu picioare de granit ! Atunci, n’am eu dreptul să mă întreb , dar pentru aceasta,m făcut eu. Stat, sacrificii ? Mi s’a raportat un lucru exact, care nu atege la fel, a spus sus și tare, onorabilitatea inginzilor noștri. Când s’a deschis calea ferată de la Ocna la Palanca, s’a Deut o recepția la graniță și acolo au fost invitați ingineri austriaci cari să vadă linia. Inginerii austriaci au venit, au fost foarte bine primiți, au urmat conversațiuni de camarazi între inginerii austriaci și inginerii noștri și unul din inginerii noștri, adresându se unui inginer austriac, și zice: ei, ce zici de linia noastră ? — Foarte frumoasă, dar dacă am fi făcut o noi, pe noi ne-ar fi destituit guvernul de a doua zi! (Aplauze, ilaritate). O voce.—Dar linia n’a făcut-o căile ferate, a făcut-o ministerul lucrărilor publice. D. I. Grâdișteanu.— Die Carp, linia ungurească costă mai scump decât a nostră, în proporțiune. D. P. P. Carp. — Acum care este mjlocul Statului de a exercita un control ? Mjlocul Statului de a exercita un control este de a nu admite în bogat cifră globală, fără specificare. De ex.: când la ministerul de interne se prevede în buget o suma de 3.000 000 la serviciul sanitar, în mod global, pentru rute și medicamente, aceasta este un lucru care nu cadrează cu un buget bine stabilit. Când la căile ferata ni sa cere o reducere de 20 la sută asupra venitului pe care il Dec, să zicem o sumă de 6 sau 7 milioane fără ca să am ,specificarea cheltuelei acestei sume, aceasta nu cadrează cu un buget bine stabilit. (Aplauze). Ceea ce am făcut pentru ceilalți, am făcut și pentru căile ferate. Eu nu amunt case speciale, nu admit resurse speciale, nu admit excedente speciale ! Toate resursele aparțin Statului, toate cheltuelile aparțin Statului! Ea nu admit ca Statul să fie în deficit, iar Casa pensiunilor să fie în excedent , nu admit ca armata să nu aibă cele trebuincioase, iar căile ferate să aibă un fond de atâtea milioane, de cari dispune cum vrea și când vreai (Aplauze). Ceea ce spun eu este atât de aderanțt, încât aceasta este metoda care sa urmează în Statele celelalte. Și germanii știu cum că drumurile de fier, deși un așezământ de Stat, dar tot da odată sunt și o întreprindere comercială. Știu și ei că le trebue un fond de rezervă, dar pentru aceasta nu le-a dat o sumă globală ca să uzeze de dânsa după plac. A zis : atunci când stabilești bugetul, ai să stabilești tot deodată și ai să-mi specifici cheluelile eventuale cari pot proveni, fie din sporirea traficului fie din diferite întâmplări, ca înundațiuni și hole. Atunci, eu știu, când txezi de mai înainte, care este acest fond da rezervi, eu știu la ce am să mă pot expună și pentru ce cheltu ești. Și dacă pentru o creștere de trafic cele mai mult 11a cărbuni, cifra pa care ți-o voi dă-3 ai să o întrebuințezi numai pentru cărbuni, iar nu dacă cumva traficul va fi mai mic și nu vei mai avea nevoe să Intrebuințezi această sumă pentru cărbuni, să o întrebuințezi In sporiri de lefur, de diurna sau de altele, cum fac acum căile ferate. (Aplauze). Așa, cu sistemul de azi nu se poate face nici un control serios. (Aplauze) Știiindcă vremea era scurtă, am zis d-lui Cottescu : eu nu mai pot primi sistemul acesta. El este contrariu cu întregul meu mod de a vedea, căci eu nu admit un buget cu fonduri speciale. Eu îți cer d-tale sâ-mi spui în preliminar, în bugetul d-tstle, cari sunt navoile eventuale și probib'le ale drumurilor de fier, în afară de bugeul earj li al d-ta. D. Cottescu mi a răspuns: timpul este prea scurt, ecum nu am să pot face aceasta. Atunci am zia : pentru anul acesta am prevăzut o sumă oarecare, îndestulătoare. Dar vă rogi ca ln bugetul anului viitor, d-la să vii cu bugetul d tâlc care are să cuprindă între visul și toate sumele eventuale pe cari căile ferate vor avea a le cheltui (Aplauze) Atunci cu sistemul acesta știu că nu am a face cu un venit global. Știu că dacă sixnți că am să cheltuesc pentru cărbuni atât și atât, suma aceea pentru cărbuni are să fie întrebuințată, și dacă nu e întrebuințată pentru cărbuni îmi revine mie, Stat, care am dat suma aceasta și atunci controlaie posibil. Drumul de fier va avea ce e al lui și aceea recunosc că e al lui, și Statul va r avea ce e al lui și ceea ce d-voastră să recunoașteți că e al lui. (Aplauzt). Ca să zică, d-le președinte, cred că am pus în evidență cari sunt rezultatele probabile ale actualei legi. Cred că v’am pus în evidență cum că se ușurează foarte mult bugetul anual, și cred că am pus în evidență că acest proces e însuflețit de dorința de a Introduce cât se poate mai mult controlul în administrația Statului și nu mai rămâne decât de a da un răspuns, îmi pare d-lui Ion Grădișteanu sau altcuiva care a zis că luăm proprietatea creditului agricol. Nu se ia nimic da la creditul agricol. Creditul agricol e in lichidare. D. 1 Grădișteanu. — Nu am vorba de creditul agricol. D. Petre P. Carp,președintele consiliului și ministru de finanțe.—Creditul agricol nu mai face nici un fel de operațiune. Creditul agricol, operațiunile asia sănătoase cari le are, nu se mai continuă și pe cât se poate se referă azi la băncile populare. In cât dintr’un capital de 30 milioane a ajuns la un capital de 12 milioane care capital în cursul anului acestuia poate să se reducă la 4 pănă la 5 milioane și peste doi ani are să dispară cu totul.