Evenimentul, aprilie-iunie 1913 (Anul 21, nr. 43-110)
1913-04-02 / nr. 43
ximum al prețului de vânzare a pâinei și a cărnei. Iată unde conduce logica lucrurilor, și ce rezultate poate da aplicarea unei teorii economice greșite! Din intervențiune în intervențiune, veți ajunge a lovi cu aceiași secară cu care loviți astăzi proprietatea în inițiativa individuală, în libertatea transacțiunilor și în efectele binefăcătoare ale concurenței, și veți slei astfel treptat izvorul bogăției naționale, trecând peste capetele tuturor nivelul sărăciei. In chestiunea stabilirei unui minimum al prețului muncei s’a pus înainte un argument la care sunt dator să răspund. Unii au vrut să tragă o concluziune favorabilă tezei stabilirei unui minimum al prețului muncei din legea tocmelilor agricole din 1893, lege votată și promulgată sub ministerul ilustrului Lascar Catargiu, fiind ministru al domeniilor de Corp. Art. 25 din acea lege pune îndatorire consiliilor județene din țară să constate prețurile curente ale muncei agricole în districtele lor, să le treacă în tabele cari se vor da publicităței, iar acele tarife, vor fi publicate la răfuirea socotelilor agricole dintre proprietari și muncitorii câmpului. Din acel articol se trage argumentul, că partidul conservator a recunoscut singur trebuința fixării unui minimum al prețului muncei în lucrările agricole. Dar răspunsul ce dăm la acest argument e victorios. In adevăr aliniatul din urmă al acestui articol se însărcinează a nimici asemenea îndrăznețe afirmațiuni, căci nu consfințește aplicarea acestor tarife decât în cazul când contractul dintre proprietar și sătean nu prevede prețul muncei. Argumentul tras dar din acel articol rămâne fără valoare, și dacă unii miniștri susțin acel argument, le fac o propunere: acea de a pune art. 25 al legei din anul 1893 în locul articolelor cari consființesc minimu al prețului muncei în legea de față, și ne vom mulțumi. Nu voesc a obosi mai mult Senatul. Am voit să arunc o ochire generală asupra legei d-voastră și am să rezum în modul următor părerile opozițiunei conservatoare despre legea tocmelelor agricole. Această lege conține două părți distincte. Partea întâi asupra căreia partidul conservator a căzut de acord cu partidul liberal, privitoare la înființarea islazurilor comunale. In privința aceasta, credem că islazurile comunale pot aduce o ușurare sătenilor în localitățile în care necesitatea unor asemenea islazuri va fi în adevăr simțită, și aceasta mai ales în regiunile de câmp. Insă aceste islazuri comunale nu vor aduce nici un folos și vor fi inutile dacă în timpul cel mai scurt dânsele nu vor fi prefăcute în livezi artificiale. In ceea ce privește restul legei, nu am putut cădea de acord cu partidul liberal în privința ei, rămânând fiecare în tabăra sa și cu convingerile sale. Privitor la fixarea unui maximum al rentei pământului, și unui minimum al prețului muncei, nu putem primi asemenea teorii deoarece le considerăm contrarii legei economice fondamentale a cererei și ofertei, vătămătoare desvoltărei avuției publice, născătoare de conflicte între săteni și proprietari și vexatorii prin amestecul administrațiunei in raporturile vieței rurale. Afară de acestea, credem că această lege e nepractică și complicată prin formalități inutile și supărătoare. Iată d-lor senatori, observațiunile generale pe care m’am crezut dator a le face în acest Senat, în numele opozițiunei conservatoare. Nu voim a întinde mai departe acțiunea noastră politică în aceste momente, deoarece nu voim a întuneca situațiunea destul de turburată în care ne aflăm. Dorim ca legea ce propuneți să producă efectele cele mai binefăcătoare pentru țăran, pe care cu toții deopotrivă îl iubim. Credem însă că urmările acestei legi nu vor fi deloc mulțumitoare, și că transformări însemnate se vor impune într-un timp apropiat. Am zis. (Aplauze), Se află de vânzare la librării: «Pribegi în Țară Răpită“ roman social basarabean datorit penei cunoscutului scriitor basarabean Din Om Moraxxim Doritorii se pot adresa și autorului acestui roman în str. Vasile Lupu No. 74 Loco. EVENIMENTUL Concertul simfonic dat de orchestra filarmonică din Viena (Urmare și sfârșit) In fine revin la Concertul simfonic și sunt încântat că programul a fost alcătuit de bucăți pe care le cunosc de la vrrsta de 12 ani când m’au dus părinții mei la 1853 la Berlin, și de bucățile lui Tr. Wagner pe care le cunosc de la vrsta de 15 ani pe când s’a dat opera „Tanhăusser" pentru întăia dată la Berlin. (Am fost și la Paris când s’a dat întăia dată la 1861 și unde a fost fluerat de francezi. 30 de ani mai târziu s’a aclamat în unanimitate de aceiași, care l’au fluerat la 1861. Exista încă lista de locațiune a acelor care au asistat la 1861. Ce schimbăcioasă e lumea cînd e vorba de modă ! Primul număr a programei a fost simfonia a 5-a în Do minor de Beethoven, una din cele mai frumoase și grandioase, împreună cu „Eroica“ (a 3-a). Nu pot făgădui, cu toate că admir și pe artiștii mari „soliști“ (mai ales când cântau cu acompaniament de orchestră în loc de Piano) că prefer muzica de cameră și orchestrală. Totdeauna, când mă punea iubitul meu profesor „Papa Ries“ la Berlin să cânt solo într’un Concert, era o luptă întreagă. Ce prefer mai mult decât orice alt gen de muzică e, și rămâne „Opera" care întrunește toate artele. Richard Wagner, marele reformator al muzicei dramatice, o numește Gesamt Kunstnert (adică: întrunirea operelor de artă, sania tuturor artelor). Simfonia a 5-a în Do minor de Beethoven executată de admirabila orchestră simfonică din Viena, sub conducerea Maestrului Oscar Nedbal a excelat printr’un ansamblu artistic o execuțiune cât să poate de perfectă ș’o nuanțare uimitoare, care te transporta într’o regiune feerică. Mai ales Andantele a fost cîntat cu’n sentiment cald și juvenil. Violonceliștii s-au întrecut unul pe altul, prin tonul său căutător și plin, lucru greu de întrunit. Părțile grele de executat în ansamblu (împreună) sunt: partea I a simfoniei și Scheriid (partea III-a). Ultimul Allegro care e de un efect măreț și triumfal ne-a transportat, ca un imn patriotic de glorie și mărire. Cu ce mijloacele simple,în comparație cu compozitorii moderni (care nu știu în lipsă de bogăție de idei și invențiune, ce se mai introduc în orchestre spre a face efect și a te asurzi ca să nu auzi, sau observi, lipsa lor de idei)—a știut elasicu a produce efecte grandioase și duioase. Orchestra lor e compusă numai de quintetul cu coarde și strictul necesar de instrumente de suflare pentru a avea toate timbrele ce doreau pentru expresiunea ideilor lor compozitorice. La un tablou frumos, nu e nevoe să pui un cadru luxos. El își păstrează frumuseța sa și ’ntr’un cadru simplu. Nu e de tăgăduit că Uverturele din „Vasul fantomă“ și „Maiștrii cîntăreți din Nürnberg“ conțin, ca execuțiune tehnică, cu mult mai multe greutăți decât în genere, muzica clasică de Beethoven, Mozart, Haydn, Schumann, Mendelssohn și Schubert, cu toate aceste clasicii au alte finețe pe care cei mai moderni nu le au, deoarece, toate subiectele în literatură, la teatru, cât și în muzica modernă, sunt necomparabil mai realistice, din care cauză și mijloacele pentru a se exprima sau a le descrie sunt mai drastice și disonante. Lumea se preferă, din cauză că-i trebue lucruri mai emoționante pentru a-i atinge nervii și a o mai trezi din indiferența în care să află. Astăzi, nu mai e permis de-a fi milos și impresionabil. Așa e moda. Treime să fie imposibil la orice întîmplare. Al 3-lea număr „Idila lui Liesfried“ e un extras din toată tetralogia lui Ricard Wagner. „Inelul lui Nibelungen“ care a făcut-o Maestru, la nașterea fiului său căruia ia dat numele de Lisefried și pe care (idilă) a dedicat-o soției sale „Cozima fiica lui Lyst, intenția renumitului pianist Hans de Bulow, elevul favorit a celui mai mare pianist care a existat vre odată. Francisc Lyst, doamna „Cozima“ a preferat însă pe cel mai mare compozitor dramatic „Ricard Wagner [UNK]“ lui Bülow, și a divorțat de el. (Slăbiciuni femeești). Cu toate că soția, la părăsit din cauza lui Wagner, Billow însă a continuat a propaga muzica rivalului său, fără a să răsbuna pentru infidelitatea foastei sale consoarte. f Idila“ compusă de Wagner într’o situațiunea așa de poetică-părintească nu m’a impresionat ca celelalte compozițiuni mai mari ca : Uvertura din „vasul fantomă" și acea din Maeștrii cântăreți din Nürenberg, care ambele, au fost executate de Orchestra filarmonică într’un mod artistic de primul ordin. De a mai spune ceva din ce elemente perfecte e compusă Orchestra Maestrului Oscar Nedbal și cu ce preciziune și ambițiune execută toate cele mai amănunțite nuanțe ce le înseamnă Șeful e de prisos. Pentru a executa într’un mod așa de exact și cu o perfecțiune așa de mare toate bucățile programului, trebue ca elementele orchestrei să fie de prima calitate. Aceasta am observat-o mai ales în măreața Simfonie a marelui maestru instrumental „Beethoven“ Tot el e cel mai mare !... înainte a termina acea ce-am avut de spus de străini, revin și la ai noștri care au și ei meritele lor netăgăduite pentru propagarea gustului și a educațiunei artei muzicale la noi în Iași. Vreau să mai adaug la acele zile de mine în prezenta mea dare de seamă c’am asistat la Concertul dat de căpitanul Profesor la Conservator d-nul Ioan Vlăduță și c’am rămas încântat și mirat de marele progres ce l’a făcut Muzica Reg.al XIII Ștefan cel Mare sub instruirea și conducerea d-sale. De mirat din cauza că au executat lucruri ca Uvertura din „Tannhafer" de Wagner, care sunt cu mult mai greu de executat cu o muzică militară, compusă de elemente care într’un scurt timp trebue aduși la calitățile de a putea executa astfel de bucăți, decât o orchestră formată din elemente apte și într-un număr cerut de Compozitor. Cu atât meritul Șefului e mai mare. Simfonia de Haydn, acea de Saint- Saëns, Rapsodia Norvegiană de frae și mai ales Uvertura „1812“ de Tchaikowski, sunt toate, compozițiuni foarte greu de executat, și cu toate aceste, muzica Regimentului al XIII s’a achitat într’un mod cât se poate de elogios de datoria sa. Felicitez pe d-nul Profesor I. Vlăduță pentru reușita ce-a avut-o cu concertul d-sale din 27 Martie 1913 mai ales c’a fost cu o seară înaintea celui a Orchestrei symphonice din Viena și-i doresc să continue cu rezultate așa de mulțumitoare pe care le-a dobândit până în prezent. Iași 29 Martie 1913 E. Caudella. ---------------oooo--------------- Jnformaținai Cu acceleratul de aseară, d. Dimitrie Grecianu, care a sosit ori dimineață în localitate, s-a reîntors în Capitală. Camera a votat în ședința de Sâmbătă, după ce se ridicase ședința și după ce o bună parte din deputați plecase acasă, indigenații d-lui Brănișteanu de la „Adevărul“. Faptul că cei interesați au procedat în modul acesta, denotă teama d-lui Brănișteanu că n’ar fi întrunit majoritatea voturilor. Eri noaptea mai mulți hoți au pătruns în una din camerile Clubului intim din Tg. Frumos, în care se afla o ladă conținând încasările făcute de Cooperativa din acel orășel. Dânșii au furat suma de 846 lei și 40 bani. Eli a încetat din viață d. Lupașcu, fostul antreprenor al otelului Tragan din localitate. Teatrul Cinema-modern Programele acestui cinematograf reproduse pe pânză de câteva zile cu o claritate îngrijită atrage din ce în ce publicul prin interesantele subiecte ce le reprezintă. In programul de azi se remarcă: ,Spre o viață nouă“ dramă socială reală în 3 acte după opera doctorului Reinhard Bruch. Spectacolul e complectat cu o emoționantă dramă într-un act: Copilul salvator sau revolverul de chocolată. Apoi Bărbatul Spălătoresei comedie. Taft președintele Statelor unite și miniștrii săi, vederi interesante. Peste acest program va mai rula pe pânza acestui cinematograf un interesant film danz al casei Nordisk intitulat: Amorul și Pasiunea sau Napoleonul de aur dramă în trei acte din viața aristrocatică jucată de celebrul artist W. Psylander. Ministerul cultelor și instrucției publice a hotărât că vacanța Paștelor să fie terminată în seara zilei de 24 Aprilie. După două zile de deliberare, tribunalul secției III-a a dat sentința în interesantul proces intentat de d. Radu D. Rosetti d-lui C. Stere pentru o critică literară de rea credință publicată în „Viața Românească“ din Iași. Se știe că d. Stere a refuzat să publice răspunsul poetului, și pentru acest fapt, d. Rosetti a acționat pe directorul „Vieței Românești“ în judecată penală. Tribunalul a făcut divergință. Unul din judecători fiind de părere a se condamna d. Stere la 200 lei amendă și a-l obliga să publice răspunsul d-lui Rosetti, cu sancțiunea de a plăti statului câte 20 lei pentru fiecare zi de întârziere, iar altul opinând că e pentru achitare, procesul se va judeca din nou de complectul tribunalului pe ziua de 2 Mai. D. C. Stere lasă să se înjure oamenii prin revista d-sale și nu admite ca cei înjurați, să se explice, publicându-le răspunsul la criticile literare înserate în Viața Românească. D. Rosetti bine a făcut de i’a cerut socoteală. D. Davilla, directorul general al teatrelor a hotărât ca biletele permanente pentru Teatrul Național din București, destinate presei, nu vor mai fi valabile decât pentru sălile cu premiere. Din această cauză, sindicatul presei a numit o delegațiune care să protesteze la ministrul instrucțiunei, în contra acestei decizii. D. Davilla care cerșește întotdeauna ajutorul presei și are nevoe de dânsa, nu dă considerația cuvenită gazetarilor, cărora nu e zi și oră să nu’i roage să i se facă reclamă, în orice împrejurare. Gazetarii din Capitală ar trebui să refuze cu totul să mai frecventeze teatrul d-lui Davilla și să nu se mai ocupe de loc de acest caraghios al saloanelor. Mișcarea de la Creditul fondar urban Iași*—In ședința consiliului dela 30 Martie a. *c. s’a făcut următoarele schimbări și numiri : D. Robert Chefneux actual funcționar la biuroul urmăririlor imobililor a fost mutat ca contabil în orașul Roman, în locul d-lui Chefneux a fost mutat d. C. Zavalide, actual arhivar, în locul căruia a fost numit d. A. Trancu, iar în locul defunctului N. I. Dima, a fost numit d. G. Sturza, la biroul verificărei cojoanelor. Eri după amiază vagonul de tramvai cu No. 16, trecând pe strada I. C. Brătianu, a trântit jos pe locuitorul, Gh. Enache din Cucuteni, rănindu-l la cap-S’a constatat că numitul era într’o complectă stare de claritate. Fata Adela Crivătz din comuna Gohoș județul Tecuciu, fiind mușcată de un câne tuibat, a sucombat în timpul transportări la institutul antirabic. In intervalul de la 20—27 Martie timpul în județul nostru a fost răcoros căzând ninsoare și puțină ploaie, în unele părți se continuă arăturile și se fac semănături de orz, ovăz și porumb. Viile se desgroapă. Semănăturile de toamnă se prezintă bine, de asemenea și arborii roditori. Biroul Senatului a acordat una mie lei, la fondul pentru ridicarea unui monument lui Spiru Haret, în București, înscrierea acestei sume s’a trecut în lista I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei, președintele comitetului. Duminică 31 Martie elevii liceului particular „Titus Patriciu“ au făcut o excursie la Bârnova sub conducerea directorului liceului și a profesorului de științe naturale d. C. Ghiorghiu. Drumul la ducere a fost făcut pe jos și la întoarcere pe jos. S’a vizitat carierele de la Repedea, schitul Târâta și elevii au strâns plante și insecte pentru eroare și insectare. Se dezminte știrea precum că din personalul redacției ziarului local „Cuvântul“, ar fi făcând parte și evreul Hefter zis și Hidalgo. A apărut Nok 2 din „Liga patriotică“, publicațiune scoasă de d. George Skarlet, avocat, fost procuror. D. M. Bontaș, absolvent a 6 clase de liceu, a fost recomandat ca învățător suplinitor la școala primară din Dumbrava (Satul nou) jud. Iași. D. I. Prassa, inspector general al învățământului normal și primar, a plecat ori în inspecția școalei normale din Piatra.N. D-l Gh. Rădulescu a fost numit agent sanitar la județ, înscrierile candidaților la examenile particulare țin până la 30 Aprilie inclusiv. Ori ce cerere de la această dată nu va mai fi primită la minister. £"• Membrii consiliului comunal, vor ține mâne Marii ședință, sub președinția d-lui primar al orașului. In bugetul Epitropiei s’a prevăzut la noul serviciu al statisticei, numai un singur funcționar, rămânând ca un al doilea să fie detașat de la serviciul Epitropiei. Ședințele consiliului de războiu de pe lângă corpul IV de armată au luat sfârșit Sâmbătă. Veteranii vor ține un congres la Iași, în cursul lunei Septembrie, 1913. Conferința d-lui Mircea Angheleacu despre „Partajul succesiunilor țărănești“ care urma să o țină ori în Aula Universităței, a fost amânată sine discu-l dr. V. Roșculetz, medicul șef al județului își vă lua postul în privari# de la 15 Aprilie a. c. Cu ocazia sărbătorilor se vor acorda concedii soldaților în serii de eu» si» zile. Nici anul acesta, prin noul buget, nu s'a prevăzut nici o sumă pentru îmbunătățirile ce necesită Muzeul National din Capitala Moldovei. D-l N. Nicolescu, controlor la Casa centrală a meseriilor, a iniöpertat oricorporația din Tg.Frumos. Un soldat evreu Bucur Lázár, supus bulgar, dezertând de pe câmpul de Aptă de la Ceatalgea, a venit în România. Dânsul a declarat autorităților că are rude la Podul-Iloaiei. In localul soc. literare „Miron Costin“ din Roman, d-l maior Macarowitsch din artilerie, a ținut o conferință vorbind despre „Aviație“. Din consiliul comunal al orașului Bacău au demisionat 7 consilieri din cauza unei certe avute cu primarul orașului, d-l Răileanu, pe chestie de administrație. Primarul va demisiona. Al doilea ajutor de primar al orașului Cernăuți a fost ales d. Dorimidont Popovici, român, membru în consiliul comunal și deputat în Dietă. El i s’a efectuat alegerea consiliului comunal din comuna Cotnari. Alegerea a fost prezidată de d. Bradea, consilier județean. D-l G. Alexandrescu, controlor la inspecția de tracțiune din Iași, a fost licențiat din serviciu, rămânându-și regula drepturile la pensie. In bugetul ministerului de finanțe s’a prevăzut suma de 3.016.400 lei pentru Corpul de grăniceri, care a trecut din anul acesta de la ministerul de războiu sub cel de finanțe. Cu începere de la 1 Aprilie a. c. s’au înființat în județul nostru încă 4 posturi de perceptori rurali. COLOSEUL BRAGADIRU.—In astă sară se va reprezenta pe pânza cinematografului „Union“ Romanul unei femei pierdute, dramă moralizatoare în 3 acte. — O vânătoare în India, comedie.—Magneții, encyclopedia Gaumont.— O lumină înflăcărată. DOCTOR fISPßSIB SEVERIN ARA SPECIALISTĂ DIN PARIS A a A « aT IN BOLI DE FEMEI $1 FACERI ° ° ° CONSULTAȚII INTRE 1-4 P. M. STRADA PĂCURARI NO. 26