Evenimentul, aprilie-iunie 1913 (Anul 21, nr. 43-110)

1913-04-02 / nr. 43

ximum al prețului de vânzare a pâi­­nei și a cărnei. Iată unde conduce logica lucruri­lor, și ce rezultate poate da aplicarea unei teorii economice greșite! Din intervențiune în intervențiune, veți ajunge a lovi cu aceiași secară cu care loviți astăzi proprietatea în inițiativa individuală, în libertatea transacțiunilor și în efectele binefă­cătoare ale concurenței, și veți slei astfel treptat izvorul bogăției națio­nale, trecând peste capetele tuturor nivelul sărăciei. In chestiunea stabilirei unui mini­mum al prețului muncei s’a pus îna­inte un argument la care sunt dator să răspund. Unii au vrut să tragă o concluzi­­une favorabilă tezei stabilirei unui minimum al prețului muncei din le­gea tocmelilor agricole din 1893, lege votată și promulgată sub ministerul ilustrului Lascar Catargiu, fiind mi­nistru al domeniilor de Corp. Art. 25 din acea lege pune îndato­­rire consiliilor județene din țară să constate prețurile curente ale muncei agricole în districtele lor, să le trea­că în tabele cari se vor da publici­­tăței, iar acele tarife, vor fi publicate la răfuirea socotelilor agricole dintre proprietari și muncitorii câmpului. Din acel articol se trage argumen­tul, că partidul conservator a recu­noscut singur trebuința fixării unui minimum al prețului muncei în lu­crările agricole. Dar răspunsul ce dăm la acest ar­gument e victorios. In adevăr aliniatul din urmă al a­­cestui articol se însărcinează a nimici asemenea îndrăznețe afirmațiuni, căci nu consfințește aplicarea acestor ta­rife de­cât în cazul când contractu­l dintre proprietar și sătean nu pre­vede prețul muncei. Argumentul tras dar din acel arti­col rămâne fără valoare, și dacă u­­nii miniștri susțin acel argument, le fac o propunere: acea de a pune art. 25 al legei din anul 1893 în locul ar­­ticolelor cari consființesc minimu al prețului muncei în legea de față, și ne vom mulțumi. Nu voesc a obosi mai mult Senatul. Am voit să arunc o ochire gene­rală asupra legei d-voastră și am să rezum în modul următor părer­ile o­­pozițiunei conservatoare despre legea tocmelelor agricole. Această lege conține două părți dis­tincte. Partea întâi asupra căreia par­tidul conservator a căzut de acord cu partidul liberal, privitoare la înfiin­țarea islazurilor comunale. In privința aceasta, credem că is­lazurile comunale pot aduce o ușu­rare sătenilor în localitățile în care necesitatea unor asemenea islazuri va fi în adevăr simțită, și aceasta mai ales în regiunile de câmp. Insă aces­te islazuri comunale nu vor aduce nici un folos și vor fi inutile dacă în timpul cel mai scurt dânsele nu vor fi prefăcute în livezi artificiale. In ceea ce privește restul legei, nu am putut cădea de acord cu partidul liberal în privința ei, rămânând fie­care în tabăra sa și cu convingerile sale. Privitor la fixarea unui maximum al rentei pământului, și unui minimum al prețului muncei, nu putem primi asemenea teorii de­oarece le conside­răm contrarii legei economice fonda­­mentale a cererei și ofertei, vătămă­toare desvoltărei avuției publice, năs­cătoare de conflicte între săteni și proprietari și vexatorii prin ameste­cul administrațiunei in raporturile vi­­eței rurale. Afară de acestea, credem că aceas­tă lege e nepractică și complicată prin formalități inutile și supărătoare. Iată d-lor senatori, observațiunile generale pe care m’am crezut dator a le face în acest Senat, în numele opozițiunei conservatoare. Nu voim a întinde mai departe ac­țiunea noastră politică în aceste mo­mente, de­oarece nu voim a întuneca situațiunea destul de turburată în care ne aflăm. Dorim ca legea ce propuneți să pro­ducă efectele cele mai bine­făcătoare pentru țăran, pe care cu toții deopo­trivă îl iubim. Credem însă că urmă­rile acestei legi nu vor fi de­loc mul­țumitoare, și că transformări însem­nate se vor impune într-un timp a­­propiat. Am zis. (Aplauze), Se află de vânzare la librării: «Pribegi în Țară Răpită“ roman social basarabean datorit penei cunoscutului scriitor ba­sarabean Din Om Moraxxim Doritorii se pot adresa și autorului acestui roman în str. Vasile Lupu No. 74 Loco. EVENIMENTUL Concertul simfonic dat de orchestra filarmonică din Viena (Urmare și sfârșit) In fine revin la Concertul simfonic și sunt încântat că programul a fost alcătuit de bucăți pe care le­ cunosc de la vrrsta de 12 ani când m’au dus părinții mei la 1853 la Berlin, și de bucățile lui Tr. Wagner pe care le cunosc de la vr­sta de 15 ani pe când s’a dat opera „Tanhăusser" pen­­tru întăia dată la Berlin. (Am fost și la Paris când s’a dat întăia dată la 1861 și unde a fost fluerat de francezi. 30 de ani mai târziu s’a aclamat în unanimitate de aceiași, care l’au fluerat la 1861. Exista încă lista de locațiune a acelor care au asistat la 1861. Ce schimbăcioasă e lumea cînd e vorba de modă ! Primul număr a programei a fost simfonia a 5-a în Do minor de Bee­­thoven, una din cele mai frumoase și grandioase, împreună cu „Eroi­ca“ (a 3-a). Nu pot făgădui, cu toate că admir și pe artiștii mari „soliști“ (mai ales când cântau cu acompaniament de orchestră în loc de Piano) că pre­fer muzica de cameră și orchestrală. Tot­de­auna, când mă punea iubitul meu profesor „Papa Ries“ la Ber­lin să cânt solo într’un Concert, era o luptă întreagă. Ce prefer mai mult decât ori­ce alt gen de muzică e, și­­ rămâne „Opera" care întrunește toate artele. Richard Wagner, marele refor­mator al muzicei dramatice, o numeș­te Gesamt Kunstnert (adică: în­trunirea operelor de artă, sania tu­turor artelor). Simfonia a 5-a în Do minor de Beethoven executată de admirabila orchestră simfonică din Viena, sub conducerea Maestrului Oscar Ned­­bal a excelat printr’un ansamblu ar­tistic o execuțiune cât să poate de perfectă ș’o nuanțare uimitoare, care te transporta într’o regiune feerică. Mai ales Andantele a fost cîntat cu’n sentiment cald și juvenil. Violonce­­liștii s-au întrecut unul pe altul, prin tonul său căutător și plin, lucru greu de întrunit. Părțile grele de executat în an­samblu (împreună) sunt: partea I a simfoniei și Scheriid (partea III-a). Ultimul Allegro care e de­ un efect măreț și triumfal ne-a transportat, ca un imn patriotic de glorie și mărire. Cu ce mijloacele simple,în compara­ție cu compozitorii moderni (care nu știu în lipsă de bogăție de idei și invențiune, ce se mai introduc în or­chestre spre a face efect și a te asurzi ca să nu auzi, sau observi, lipsa lor de idei)—a știut elasicu a produce efecte grandioase și duioase. Orches­tra lor e compusă numai de quinte­­tul cu coarde și strictul necesar de instrumente de suflare pentru a avea toate timbrele ce doreau pentru ex­­presiunea ideilor lor compozitorice. La un tablou frumos, nu e nevoe să pui un cadru luxos. El își păs­trează frumuseța sa și ’ntr’un cadru simplu. Nu e de tăgăduit că Uverturele din „Vasul fantomă“ și „Maiștrii cîn­­tăreți din Nürnberg“ conțin, ca exe­cuțiune teh­nică, cu mult mai multe greutăți decât în­ genere, muzica cla­sică de Beethoven, Mozart, Haydn, Schumann, Mendelssohn și Schubert, cu toate aceste clasicii au alte finețe pe care cei mai moderni nu le au, de­oare­ce, toate subiectele în litera­tură, la teatru, cât și în muzica mo­dernă, sunt necomparabil mai rea­­listice, din care cauză și mijloacele pentru a se exprima sau a le descrie sunt mai drastice și disonante. Lu­mea se preferă, din cauză că-i tre­­bue lucruri mai emoționante pen­tru a-i atinge nervii și a o mai trezi din indiferența în care să află. As­tăzi, nu mai e permis de-a fi milos și impresionabil. Așa e moda. Tre­ime să fie imposibil la ori­ce întîm­­plare. Al 3-lea număr „Idila lui Lies­­fried“ e un extras din toată tetralo­gia lui Ricard Wagner. „Inelul lui Nibelungen“ care a făcut-o Maestru, la nașterea fiului său căruia ia dat numele de Lise­fried și pe care (idilă) a dedicat-o soției sale „Cozi­­ma fiica lui Lyst, intenția renumitului pianist Hans de Bulow, elevul fa­vorit a celui mai mare pianist care a existat vre o­dată. Francisc Lyst, doamna „Cozima“ a preferat însă pe cel mai mare compozitor dramatic „Ricard Wagner [UNK]“ lui Bülow, și a divorțat de el. (Slăbiciuni femeești). Cu toate că soția, la părăsit din cauza lui Wagner, Billow însă a continuat a propaga muzica rivalului său, fără a să răsbuna pentru infi­delitatea foastei sale consoarte. f Idila“ compusă de Wagner în­tr’o situațiunea așa de poetică-pă­­rintească nu m’a impresionat ca ce­lelalte compozițiuni mai mari ca : Uvertura din „vasul fantomă" și a­cea din Maeștrii cântăreți din Nüren­­berg, care ambele, au fost executate de Orchestra filarmonică într’un mod artistic de primul ordin. De a mai spune ceva din ce ele­mente perfecte e compusă Orchestra Maestrului Oscar Nedbal și cu ce preciziune și ambițiune execută toate cele mai amănunțite nuanțe ce le înseamnă Șeful e de prisos. Pentru a executa într’un mod așa de exact și cu o perfecțiune așa de mare toate bucățile programului, trebue ca ele­mentele orchestrei să fie de prima calitate. Aceasta am observat-o mai ales în măreața Simfonie a marelui maestru instrumental „Beethoven“ Tot el e cel mai mare !... înainte a termina acea ce-am avut de spus de străini, revin și la ai noș­tri care au și ei meritele lor netă­găduite pentru propagarea gustului și a educațiunei artei muzicale la noi în Iași. Vreau să mai adaug la acele zile de mine în prezenta mea dare de seamă c’am asistat la Concertul dat de căpitanul Profesor la Conservator d-nul Ioan Vlădu­ță și c’am rămas încântat și mirat de marele progres ce l’a făcut Muzica Reg.­al XIII Ște­fan cel Mare sub instruirea și con­ducerea d-sale. De mirat din cauza că au executat lucruri ca Uvertura din „Tannhaf­er" de Wagner, care sunt cu mult mai greu de executat cu­ o muzică militară, compusă de elemen­te care într’un scurt timp trebue a­­duși la calitățile de­ a putea executa astfel de bucăți, de­cât o orchestră formată din elemente apte și într-un număr cerut de Compozitor. Cu atât meritul Șefului e mai mare. Simfonia de Haydn, acea de Saint- Saëns, Rapsodia Norvegiană de fra­e și mai ales Uvertura „1812“ de Tc­­haikowski, sunt toate, compozițiuni foarte greu de executat, și cu toate aceste, muzica Regimentului al XIII s’a achitat într’un mod cât se poate de elogios de datoria sa. Felicitez pe d-nul Profesor I. Vlă­­duță pentru reușita ce-a avut-o cu concertul d-sale din 27 Martie 1913 mai ales c’a fost cu­ o seară înaintea celui a Orchestrei symphonice din Viena și-i doresc să continue cu re­zultate așa de mulțumitoare pe care le-a dobândit până în prezent. Iași 29 Martie 1913 E. Caudella. ---------------oooo---------------­ Jnformaținai Cu acceleratul de aseară, d. Dimitrie Grecianu, care a so­sit ori dimineață în localitate, s-a reîntors în Capitală. Camera a votat în ședința de Sâmbătă, după ce se ridi­case ședința și după ce o bu­nă parte din deputați plecase acasă, indigenații d-lui Bră­­nișteanu de la „Adevărul“. Faptul că cei interesați au procedat în modul acesta, de­notă teama d-lui Brănișteanu că n’ar fi întrunit majoritatea voturilor. Eri noaptea mai mulți hoți au pă­truns în una din camerile Clubului intim din Tg. Frumos, în care se a­­fla o ladă conținând încasările făcute de Cooperativa din acel orășel. Dân­șii au furat suma de 846 lei și 40 bani. Eli a încetat din viață d. Lupașcu, fostul antreprenor al otelului Tragan din localitate. Teatrul Cinema-modern Programele acestui cinematograf reproduse pe pânză de câte­va zile cu o claritate îngrijită atrage din ce în ce publicul prin interesantele subi­ecte ce le reprezintă. In programul de azi se remarcă: ,Spre o viață nouă“ dramă socială reală în 3 acte după opera doctoru­lui Reinh­ard Bruch. Spectacolul e complectat cu o emoționantă dramă într-un act: Copilul salvator sau re­volverul de chocolată. Apoi Bărbatul Spălătoresei comedie. Taft președin­tele Statelor unite și miniștrii săi, ve­deri interesante. Peste acest program va mai rula pe pânza acestui cinematograf un in­teresant film danz al casei Nordisk intitulat: Amorul și Pasiunea sau Napoleonul de aur dramă în trei acte din viața aristrocatică jucată de celebrul artist W. Psylander. Ministerul cultelor și instrucției pu­­blice a hotărât că vacanța Paștelor să fie terminată în seara zilei de 24 Aprilie. După două zile de deliberare, tri­bunalul secției III-a a dat sentința în interesantul proces intentat de d. Radu D. Rosetti d-lui C. Stere pen­tru o critică literară de rea credință publicată în „Viața Românească“ din Iași. Se știe că d. Stere a refuzat să pu­blice răspunsul poetului, și pentru acest fapt, d. Rosetti a acționat pe directorul „Vieței Românești“ în ju­decată penală. Tribunalul a făcut divergință. U­­nul din judecători fiind de părere a se condamna d. Stere la 200 lei a­­mendă și a-l obliga să publice răs­punsul d-lui Rosetti, cu sancțiunea de a plăti statului câte 20 lei pentru fiecare zi de întârziere, iar altul opi­nând că e pentru achitare, procesul se va judeca din nou de complectul tribunalului pe ziua de 2 Mai. D. C. Stere lasă să se înjure oa­menii prin revista d-sale și nu ad­mite ca cei înjurați, să se explice, publicându-le răspunsul la criticile literare înserate în Viața Româ­nească. D. Rosetti bine a făcut de i’a cerut socoteală. D. Da­villa, directorul general al teatrelor a hotărât ca biletele per­manente pentru Teatrul Național din București, destinate presei, nu vor mai fi valabile decât pentru sălile cu premiere. Din această cauză, sin­dicatul presei a numit o delegațiune care să protesteze la ministrul ins­­trucțiunei, în contra acestei decizii. D. Davilla care cerșește în­totdea­una ajutorul presei și are nevoe de dânsa, nu dă considerația cuvenită gazetar­ilor, cărora nu e zi și oră să nu’i roage să i se facă reclamă, în ori­ce împrejurare. Gazetarii din Ca­pitală ar trebui să refuze cu totul să mai frecventeze teatrul d-lui Davilla și să nu se mai ocupe de loc de a­­cest caraghios al saloanelor. Mișcarea de la Creditul fond­ar urban Iași*—In ședin­ța consiliului dela 30 Martie a. *c. s’a făcut următoarele schimbări și nu­miri : D. Robert Chefneux actual funcțio­nar la biuroul urmăririlor imobililor a fost mutat ca contabil în orașul Roman, în locul d-lui Chefneux a fost mutat d. C. Zavalide, actual arhivar, în locul căruia a fost numit d. A. Trancu, iar în locul defunctului N. I. Dima, a fost numit d. G. Sturza, la biroul verificărei cojoanelor. Eri după amiază vagonul de tram­vai cu No. 16, trecând pe strada I. C. Brătianu, a trântit jos pe locuito­rul, Gh. Enache din Cucuteni, rănin­­du-l la cap-S’a constatat că numitul­ era într’o complectă stare de claritate. Fata Adela Crivătz din comuna Gohoș județul Tecuciu, fiind mușcată de un câne tui­bat, a sucombat în tim­pul transportări la institutul an­­tirabic. In intervalul de la 20—27 Martie timpul în județul nostru a fost răco­ros căzând ninsoare și puțină ploaie, în unele părți se continuă arăturile și se fac semănături de orz, ovăz și po­rumb. Viile se desgroapă. Semănătu­rile de toamnă se prezintă bine, de asemenea și arborii roditori. Biroul Senatului a acordat una mie lei, la fondul pentru ridicarea unui monument lui Spiru Haret, în Bucu­rești, înscrierea acestei sume s’a tre­cut în lista I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei, președintele comitetului. Duminică 31 Martie elevii liceului particular „Titus Patriciu“ au făcut o excursie la Bârnova sub conducerea directorului liceului și a profesorului de științe naturale d. C. Ghiorghiu. Drumul la ducere a fost făcut pe jos și la întoarcere pe jos. S’a vizitat ca­rierele de la Repedea, schitul Târâta și elevii au strâns plante și insecte pentru eroare și insectare. Se dezminte știrea precum că din personalul redacției ziarului local „Cuvântul“, ar fi făcând parte și e­­vreul Hefter zis și Hidalgo. A apărut Nok 2 din „Liga patrio­tică“, publicațiune scoasă de d. Geor­ge Skarlet, avocat, fost procuror. D. M. Bontaș, absolvent a 6 clase de liceu, a fost recomandat ca învă­țător suplinitor la școala primară din Dumbrava (Satul nou) jud. Iași. D. I. Prassa, inspector general al învățământului normal și primar, a plecat ori în inspecția școalei normale din Piatra.­N. D-l Gh. Rădulescu a fost numit a­­gent sanitar la județ, înscrierile candidaților la examenile particulare țin până la 30 Aprilie in­clusiv. Ori­ ce cerere de la această dată nu va mai fi primită la minister. £"• Membrii consiliului comunal, vor ține mâne Marii ședință, sub pre­ședinția d-lui primar al orașului. In bugetul Epitropiei s’a prevăzut la noul serviciu al statisticei, numai un singur funcționar, rămânând ca un al­ doilea să fie detașat de la serviciul Epitropiei. Ședințele consiliului de războiu de pe lângă corpul IV de armată au luat sfârșit Sâmbătă. Veteranii vor ține un congres la Iași, în cursul lunei Septembrie, 1913. Conferința d-lui Mircea Angheleacu despre „Partajul succesiunilor țără­nești“ care urma să o țină ori în Aula Universităței, a fost amânată sine disc­u-l dr. V. Roșculetz, medicul șef­ al județului își vă lua postul în privari# de la 15 Aprilie a. c. Cu ocazia sărbătorilor se vor acorda concedii soldaților în serii de eu­» si» zile. Nici anul acesta, prin noul bu­get, nu s'a prevăzut nici o sumă pentru îmbunătățirile ce necesită Muzeul National din Capitala Mol­dovei. D-l N. Nicolescu, controlor la Casa centrală a meseriilor, a iniöpertat ori­corporația din Tg.­Frumos. Un soldat evreu Bucur Lázár, su­pus bulgar, dezertând de pe câmpul de A­ptă de la Ceatalgea, a venit în România. Dânsul a declarat autorităților că are rude la Podul-Iloaiei. In localul soc. literare „Miron Cos­­tin“ din Roman, d-l maior Macaro­­witsch din artilerie, a ținut o confe­rință vorbind despre „Aviație“. Din consiliul comunal al orașului Bacău au demisionat 7 consilieri din cauza unei certe avute cu primarul orașului, d-l Răileanu, pe chestie de administrație. Primarul va demisiona. Al doilea ajutor de primar al ora­șului Cernăuți a fost ales d. Dorimi­­dont Popovici, român, membru în consiliul comunal și deputat în Dietă. El i s’a efectuat alegerea consiliului comunal din comuna Cotnari. Alege­rea a fost prezidată de d. Bradea, consilier județean. D-l G. Alexandrescu, controlor la inspecția de tracțiune din Iași, a fost licențiat din serviciu, rămânând­u-și regula drepturile la pensie. In bugetul ministerului de finanțe s’a prevăzut suma de 3.016.400 lei pentru Corpul de grăniceri, care a trecut din anul acesta de la ministe­rul de războiu sub cel de finanțe. Cu începere de la 1 Aprilie a. c. s’au înființat în județul nostru încă 4 posturi de perceptori rurali. COLOSEUL BRAGADIRU.—In astă sară se va reprezenta pe pânza ci­nematografului „Union“ Romanul unei femei pierdute, dramă morali­zatoare în 3 acte. — O vânătoare în India, comedie.—Magneții, encyclope­dia Gaumont.— O lumină înflăcărată. DOCTOR fISPßSIB SEVERIN ARA SPECIALISTĂ DIN PARIS A a A « a­T IN BOLI DE FEMEI $1 FACERI ° ° ° CONSULTAȚII INTRE 1-4 P. M. STRADA PĂCURARI NO. 26

Next