Evenimentul, iulie-septembrie 1916 (Anul 24, nr. 117-194)

1916-07-01 / nr. 117

SONET—1916 E cald-dar cine pleacă azi în viligiatu­ră? S’a dus și­ obiceiul și amintirea lui. Nu mai găsești la țară nici la spte bun, nici pui, căci nu mai are omul nimica’n bătătură. In timpul mesei numai, găseai prilej să pui alt’dată lira ’n cui, și să mai vezi de gură ; dar azi nici buna mamă de fii nu se îndură, șij Chi­ar de mămăligă mai pune ’ți pofta ’a pui. Zahărul se împarte cu dramul și cu boii, cu banu ’n mână du-te, Ia toți să zici „cucoane“, și-abia pe înserate îți taie un cupon... Veți-va însă ziua, când deveniți cu­toane, pleca-vor ceta negre dinspre Sfântul Spirdon, și vai de omul, care.... va mai tăia cupoane!... Lo. Pa. -H Utilarátoaif Aseară cu expresul de 11, și 10, a sosit în orașul nostru d. Renard, curier diplomatic francez. JJ­sa cu trenul de Ungheni de 12 la amia­ză, a părăsit astăzi lașul plecând în Rusia.. Cu acelaș tren, a sosit și d. An­dré Faure, atât de cunoscut ieșe­nilor, și care astăzi, e la legația fran­ceză din Capitală. D. Faure va sta vre-o două trei zile in orașul nostru. Trenul de Pașcani, care trebuia să adsasspă­ aseară la orele 9, a sosit la 10 jumătate, iar cel de 11 și 20 noap­tea, a avut de asemeni întârziere de o­­ oră. In ziua de 27 Iunie au trecut cu succes examenul de licență în Chimia Technologică, d-nii Gh. V. Alexa și Gh. D. Huidovici. Aceștia formează prima s­erie de li­cențiați în chi­­ie te­hnologică de la Universitatea din Iași“. De asemenea ,­ fost proclamat li­cențiat al facultăței de științi, d. Au­rel Cernătescu, fiul d-lui consilier de oxihrati "33uav Otsx­xx,scop A eștt de sub tipar în editura Alchlay din București, din biblio­teca scriitorilor româ­ni,a cărui di­rector e Al. Vlăhuță, Florică Ofițe­rașul de d. Ion Paul. Bucata aceasta literară fusese publicată și în­­„Viața Rom­ăneas­­că” și cu acel prilej, d. Paul care n’a voit să se știe că dânsul este autorul nuvelei, a prezentat-o revis­tei ieșene ca din partea­ unui amic al său, un arădean bogat, care a ref­uzat să i se­­ plătească bucata li­terară. Mai târziu, după sait și în felul cum s’a scris frumoasa povestire, s’a cunoscut ca autorul e însuși d. Paul. Aflcm lucrarea s’a tipărit in în­tregim­­is și cuprinde trei numere. Numele autorului ‘este suficient, pentru că toată lumea să se gră­bească să’și procure această operă literară. In urma invenției telegrafistului Io­sif Armășescu, inventatorul unui apa­rat de abuzat, o adevărată navă ae­riană, care poate ridica 20 persoane, d. dr. C. Angelescu, ministrul lucră­rilor publice, a numit o oonii'­una de 'ingineri, care să studieze invenția d-lui Armășescu. Comisiunea s’a întrunit în ziua de 2B Iunie a. c. și și-a dat avizul, cu totul elogios asupra invenției Primei aero­ nave române. In urm­a acestui aviz, d. ministru Angelescu va da ordin ca aparatul­­le abuzat să se construiască în ate­lierele C. F. R. Se crede că în cel mult 2—3 luni aparatul va fi gata. DEPLASĂRI D-na și d. Vasile Souly—Sinaia, d-na și d. Dimmitrie Bogonos—­M-rea Aga­­pia, d-na și d. dr. E. Severin—Căli­­mănești, d. dr. Alex. Popovici prof. univers, cu familia—Slănic Moldova, d-na și d. A. B. Brandia—M-rea Neamț. „Crinul vieții“ piesa M. S. Rogi­­nei, care urma să fie­­ jucată în viitoa­rea stagiune de către compania soți­lor Bulandra, nu va mai fi reprezen­tată. Se afirmă din cercuri inițiate că Suverana, nemulțumită de versiunile dramatice ale acestei fantezii —­ se știe că prelucrarea dramatică trebuia să fie făcută după im ompnul cu acelaș nu­me al Reginei și ea fusese încredin­țați d-lui Victor Eftimiu, — ar fi ro­­la oragea. L­a Secția III-a a Tribunalului Iași, a avut loc­­ astăzi licitația pentru vin­derea Morei „Raiul“ (fo­stă Taxier). Moara a fost cumpărată de către Sin­dicatul Agricol Iași cu 308.000 lei. Mamie uragan de omi Numai în curs de o săptămână, a­­vem de înregistrat în orașul nostru două uragane și ploi torențiale care au cauzat foarte multe stricămi­uni. Uraganul de om­, care a ținut de la 3 jumătate pănă la orele 5 p. m. a descoperit casele, a cărat nisipul de pe străzi la distanțe colosale, a destupat gropile care sunt cu sútele în oraș, în sfârșit a cauzat stricăciuni și pagube care încă nu pot fi toate cunoscute.La orele 6 ploaia încetând cu to­tul, s’a început pe ici pe colo, da că­tre serviciul curățirei străzilor, să se dea măsurile impuse de împreju­rări. De măhălăli, nu mai vorbim. Acolo e o adevărată nenorocire în cazuri cum au fost acele de evi. ĂSTA SEARA SEDUCĂTOAREA la Cinematograful lașilor in jurul crimei din Țicău Din investigațiunile făcute de si­guranța locală, s’a constatat că soția victimei Gh. Lău anume Zamfira Lău, nu este străină de această crimă, s’a stabilit că ea era maltratată sălba­tic de­­ soțul­­ său, din care cauză a părăsit în mai multe rânduri casa, asemenea că înaintea comiterei cri­mei, a fost la dânsa un nepot al ei anume Vasilis Ursache soldat în Re­gimentul 7 Roșiori, fost condamnat pentru furturi și dezertare de mai m­ulte Vacile ori împreună cu criminalul Cățel, originar din Comuna Stânca și care acum câțiva ani fu­­gând din Rusia ca dezerto s’a îna­poiat de acolo cu un alt dezertor român care având asupra sa o sumă oare­care de bani, l’a jefuit și strâns de gât și omorât, după care vîrînd cadavru într’un stog cu fân, ea dat foc, lăsându’și hainele lui lângă stog, pentru a se crede că cadavru ars este a lui și a i se pierde urma, prins și condamnat la munca silnică, expirând pedeapsa n’a stabilit din nou în Comuna Stânca de unde el a constat că imprietenindu-se cu Vlaile Ursache, a intrat în legătură cu fa­milia Său. In noaptea precedentă a eramei Vasile Cățel a fost în Iași, s’a­u**ai stabilit că fem­aia lui Gh. Lău se plângea dese­ori nepotului său că bărbatul său o maltratează și că nu știe ce să facă să scape de el și că acesta ia făgăduit că se va găsi un mijloc. In urma măsurilor luate de siguranță ei au fost arestați și îna­intați d­lui judecător de Instrucție Vrănceanu, la cabinetu I I, cercetările făcute ei contrazicându­Se, depunerile martorilor fiindule defavorabile a e­­mis contra lor mandatele de arestare, care fiind confruntate de Tribunal au fost depuși în penitenciar. SPECTACOLE La CINEMA-MODERN se joacă senzaționalul film : POVESTEA UNUI SOLDAT sau Bătălia de la Marna și Verdun, dramă militară în 4 acte. Programul este complectat cu: Serbia nu piere actualități. Tenorul comedie Deznodământul neprevăzut, comedie. GRADINA TRAI­AN CINEMA PATHE­­FRERES.—Astăzi 30 Iunie 1916, pro­gram nou, de remarcat: Sub Masca Veseliei, splendidă dra­mă după romanul „Les Marionnettes“ de Gustave Grillet. Mai sunt cuprinse în bogatul program : Funerariile Ge­neralului Galbeni. GRADINA BRAGADIRU (Cinema­tograful lașilor) Astăzi 30 Iunie 1916 program nou, de relevat: Seducătoarea sau Tradarea fără voe, înscenare dramatică în 5 mari părți în frunte cu celebra Lia Monessy In program se cuprind vederi și co­medii de artă. Cumpăr pianină mare de ocazia str. Araetai­ a saä 22 lași. Birou ele urmăriri Sub­semnatul, înființând in Iași str. Guza-Voda 75, un birou special de executare silită (ori­ce fel de urmă­riri, propriii, sequestre, vânzări și ori­ce fel de afaceri ce depind de branșă de avocat, ca procese, acte de notariat, procurare și traduceri de acte vechi, procurare de diferite acte d­e la Ministere, Curte de Compturi și birou de diferite informațiuni) în toată țara și in județ—având și abo­nament pe căile ferate. Ca onoare rog pe stimații mei co­legi și onorată clientelă, ce au astfel de afaceri, a sa adresa sub-semnatu­­lui când vor fi serviți conștiincios în schimbul unui onorar modest ce vom conveni. N. Cadelcu, avocat Strada Cuza-Vodă 75 EV £ NIMKÄTÜL ma&m mist *sv.;«br mze* I ,­­I i­a I­ntene mas» a mm» Mimi se mai opri odată pe-a­tu&ia treaptă, «o întoarse veselă spre Lili, care sta cu mâna pe planț a ușii gata să o­­ lichidă și-i aruncă iacă un „Adio dragă“. — Adio dragă. — Așa dară la opt ne întâlnim la garderobă; aș vrea să intrăm de­odată în stolă , ou de brațul lui Titi, tu cu Tibi. Da ? — Ii voi da zor mam­ei, ca să nu întârziem nici o clipă. Numai de-ar veni tata la vreme acasă. — Atunci la revedere, dragă. — La revedere, Mimi își complectă salutul cu un șiret clipit din ochi* și cu obicinuita, înclinaro4oochetă a capului. Lili încuie ușa și alergă drept la mamă-sa. Doamna Tatiana Varnescu o privi cu dragoste și­ o întrebă : — Da­ca­ a venit Mimi la tine ? — Să-mi spună că de astă , dată nu se mai trimit buchete. Domnul direc­tor i-a amenințat pe studenți, că dacă va vedea un singur buchet la vre-o fată, va fi fără nici o considerație și va sista balul. Și bieții de ei au tri­mis acum vorbă tuturor fetelor, să nu aștepte­­ ea într’alți ani. Dar că, drept să ți spun, nu cred'. — Firește că nu, ce-o să crezi. Dacă ar fi așa, pentru ca ar fi venit Ionică să-ți spună, că a văzut pe Tibi în florărie ? Astes­e numai intrigi și sâefi­eli de-ale prietenelor tale. — Nu se poateț mam­ă. Mimi a fost totdeauna sines, i. față de mine. Cea mai bună d­ecizi­a, că numai­ mie mi-a epua da poverile lor. — Ale cui ? — Ale ei și­ ale mi Titi. Ei da, da! Titi va studia drepturile, se va fec © avocat și atunci se vor lua. Nu î Mimi nu mă poate minți. — Nici eu nu zic, că Mimi te minte, dar cineva a făcut intrigi și vă minte pe­ amândouă. Adică cu ce drept eă li se interzică bieților să vă trimeată buchete, când doar ăsta o obiceiu vechiu, de pe când eram și eu la dans ? — Tocmai. Și-apoi Tibi mi a spus ieri la promenadă chiar și ce fel de fiori îmi va trimite. — Atunci a fost un prost. — Ei nu așa, nu direct. Mi-a spus numai, că, și­ la nunta , sa ii va trimite miresei tot un buchet de­­ trandafiri albi cu câteva fire de­ viorele, să pară că le-ar fi stropit printre trandafiri, întocmai așa va­ fi și buchetul de ardă seară. Fare că-l văd... — A­­­va se zică Liliea rrma cea cuminte de-astea-mi vorbește cu băeț­ ii!' Doamna Vornescu puse cât putu mai multă amărăciune în glasul ei umbrit de vibrarea celei m­­ai curate iubiri de mamă, oare­­ nu știe de osân­dă și înfruntare, dar Încercarea îi ia zadarnica. Liliea alerga la'eaguiu, gur­i­d­­ ba un- porumbel, i se uită drept în ochi și când descoperi în lucirea lor sfântul zâmbet, care se sbătea să se oprească în suflet și se reflecta totuși pe retină, ea îi acoperi ochii cu sărutării voind purecă să-i suflă din orbire și îngână rușinată: „Taci, taci, mamă dragă". — Ei, aeui, lasă c­omedii de la o parte și vezi de-ți adună toate lucrurile aici în dormitor. Uite anul șase ore și ju­mătate.' Nu­mai o vreme d­e pierdut. . . Când se întoarce doar răul Verne Bou de la bucătărie, unde dăduse fetei ordinele pentru a doua zi, i se păru­ră intrase intr’o odaie de otel­ în mo­mentul când călătorul se apucă de împachetat. Pe paturi, pe masă, pe scaune zăceau hainele, ciorapii, cor­setele, pantofi. De țâțânile ușilor atâr­­nau mantalele, iar mcacioara de frizat cu cele trei oglinzi deschise în laturi se prefăcuse intr’o vitrină, atâtea perii piepteni, sticluțe și cutiuțe erau pe ea. Dar totul în ordine, de-ar fi cre­zut că fiecare lucru era numerotat­ și că Lilien s’a asigurat, contra oricărei întâmplări neprevăzute. Dacă n’ar stinge de pildă fără de vaste lumina electrică, ele să îi poată continua toa­leta și pe întuneric. Iar parfumul, ce­­ răspândeau hai­nele și batistele părea a fi un in­vizibil fum de floare, ce se ridica ca tămâia spre icoana ucigătoarei zeițe Venus, cea fără de moarte.­ Un val cald de nespusă fetei are năvăli în inima mamei, căci avea acum dovada deplinei maturitâți a sufletului de fe­meie, care ’nflorise, mai degrabă de­cât își închipuia, în inima Acei. — De ce s’o fi întârziind Săuloasa ? Nu ,ți-a spus când vino? — Da­da, a spus că vine la șapte fără un sfert. Mi-a arătat u­ltr’un jurnal de modă și coafura ce mi-o va face. Auzi-o! S'a oprit o trăsură înaintea casei noastre. Ori o fi buchetul ? — Cum buchescul ? Doar nu-l vor aduce în trăsură ? (Va forma) ■i*trrror.v>*­vvzitiMMi»K­M* 'VjfH' l.»»«WM«»»nd­PW i *i. «'l­««»' X Semn­ telefonic al ziarului CoastStâiWttat iai, % piliptSCB Asistența—Hotărârile date—Marea întrunire de Duminici București 30 Iunie Sii­ifesni, a aia­­tec o cettifoforie acasă la d. Jf. Fipgsos* fetei* Federației Unioniste, care a fi pmiâat íítroaic«. U această cettsfÄ«, a ® participat, d­an­: Taree Jssesca, Const. Witeesw. Kiau­ri« Smiap, Mișa Cantecaztee, dr. Const Istrati, dr. Zei­­satoziss ®, B&rka Ddufratscea, 3oîe firadij­­telsa $1 Jlccaîa, Xenopol. . S’a distras streafia­­ actuali și la ikkm teterejarăriier, stea ka hotărâri mon mor seri­ de lăsări, roalte sa contati ad­f pdteci nehotărâtă a internatei. C«a dtetăl fa îi § mm latrdaric public*, car« se fa­utec­u București­­ tymbic* 3 3s!í« te orele 0 toteeața !ü Dacia, §1 te mi tutruuire­a» tea cu titlul decit d­ail Ti­f Josesca 4 % Flöpwu, afrien­ítarii și afessarik de 6s#1 Circulara telegrafică extre Sindicatele din țară.—Propunerea d-li D. A. Grecia nn—Pița­ cotei interne de grâu, București 30 Iunie cl-lut . Cu ocazia întrunirii comisiunei de export, după cererea J D­imitrie G­ocianu, s’a trimes o circulară telegrafică tu­turor Sindicatelor agricole din țară, pentru a a­duce la cunoș­tința­­ agricultorilor care au­­ nevoe de bani, să se adreseze di­rect la Sindicatele lor spre a li se satisface cererile de urgență, de.­c­it/ră casa de împrumut pe gaj prin intermediarul com­isi­­unei centrale.. ..fiin d, mai­­ hotărât să se intervină la Ministerul de interne pentru a se primi și a se plăti cota internă, de grâu,, de la proprietarii care vor voi să o­­pr­ea imediat. <£;6a­­t­a . iț »j, WtNi snAaaani «tfasawi V «ut khmbmiI *.AÎn vahm SOCIETATE ROMÂNĂ DE ASIGURĂRI GENERALE SEDIUL BUCUREȘTI (CAPITAL SOCIAL DEPLIN VĂRSAT iei Shooopol REPREZENTANTA FONSURI DJ QARAN­ jfll LA FINA­E ANULUI GENERALA PIAȚA*­­______________ Ui BUCUREȘTI ßaune plătite în anul ILIE Lei i.182.040.71 STR SMAPflfifiÁ ÜJtIVER^| 1 biti DaBao p(afi 18 dBÎa Mimarea societatței %1 80.463.­ 02.70 41 ■*. 4 fiGEffín ASIGURĂRI ASPRA VIEȚEITn v%Uaolia finele arsului AGENȚII în toate orașele i315 : L £! S0­ î!9>?29^| ïn toate erajele --------- —A,---------------------------—--------*­*■ -----------------------— Asigurări contra daunelor de: i & E M D S l*, îl RSSSBiBSÂ, TRANSPORT (Fluvial, Maritim și Terestru) A­SIGU­RARI IN R­AIURILE: V­­­A­Ț­A: I ACCIDEMIE: Asigurări după­ combin­ațiunile | A8 £^RprSv*1 DUALE cu fi­­ără­res' Cicio mai­ ftrantigioase. y P­acrBri"^ Răspundere civila a proprietanlor da automobile, precum și Asialtzari CU bonificare de 3­B a Intreprinderilor de tot­­olul, pentru p .accidente cauzate terțelor persoan­e și la gută asupra tuturor prime­­­ tsei TM-ciuni de obiect ° proprietatea aî­f4p fite I AílfiURAlii BE AUTOMOBILE contra stri­ ÎW pialaîL­­ • C tăciunilor accidentale, tortului, iocen-Rente imediate și alsmanate |||| ■ diaiei și exploziei.­­L- Prospecte :și ci­ ce * lămuriri la cerere­ b W nawW b kut « W­N­w«W­W­W­wW PisW » IMPORTANT Canoe,cuiul instalator și vechiu maistru în lucrări de APA și CANAL George Vella , deschis sub propria s a firmă, un Biurou in strada A­­cademiei No. 8 vis-a-vis.de hot. I Traian, angajându-se cu tot ce de­pinde de această branșă. Fiind singur maestru, prețurile vor fi foarte avantajoase învingând orice concurență. Roagă deci pe toți d-nii propri­etari și Onor Public că, înainte de a da vre­o lucrare să viziteze Bi­­uroul d-lui Vei­la, unde se vor con­vinge de­­ttinătatea prețurilor și a ■materialului solid și bun, la cerere prin o c. p. se prezintă la domici­liul clientului. Se mai obligă cu întreținerea in­stalațiilor, angajări anuale, și ori­ce reparațiuni. G. Velia Stî­, Acvkraiei Ne. S iSi­lii I. Storstnici docții Strada Elena Doamnă Mo. 9 ifrm­ioisâiolostrafie PUTEȚI OBȚINE NUMAI LA : V?eiss Piața Uuirei vis-a-vis de Hotel Troian în casele Noucehotz.­­D-na dr. Elena Pușcariu Medic Primar Spitalul Sft. Spiridon BOAIE DE OCHI Consultațiuni de la 2—4 Sts­. Gându Ș

Next