Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1917-01-24 / nr. 286

Anul XXIV No. 286 IO "bstantii a­bonamente Pe un an . . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 pe trei luni . „ 10. In străinătate un an 60 Un număr vechi 30 bani •a» REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIRE­A Marți 24 la­ie 1917 IO "bsuanti 0 — ANU­NCIURI Inserții și Reclame In pagina l­a rândul 2 Lei In pagina a 2-a rândul I Leu WßIEFO'et Ko# 305 — ^ ^ §• IP ^ ^ ^ <3- “O» X “­*L ÜL Q O XX X 3* tos? ..■ [UNK] [UNK] [UNK]" piscursul președintelui Wilson Președintele Statelor Unite a pro­nunțat in Senatul american un dis­curs din cele mai însemnate în care-și explică inițiativa pe care a luat-o printre popoarele beligerante. Discursul este lung. Vom da din acest discurs părțile caracteristice și mai ales cele care ne intere­­s­ază pe noi. Președintele începe prin a spune că este un lucru admis de toată lumea că pacea va trebui să fie urmată de o astfel de înțelegere intre puteri in­cât să devie viito­rul imposibil ca o astfel de catas­trofă să se mai întâmple vre­odată. Pe această ideie își bazează pre­sidentul dreptul său de a se pro­nunța asupra viitoarei organizări a păcei, căci „este de neconceput ca poporul Statelor Unite să nu joace nici un rol in această grea întreprindere“, și anume „să nu adauge autoritatea și puterea lui la autoritatea și la puterea altor națiuni pentru a garanta pacea, deci nu numai dreptatea pe pământ.“ Ar zice Prezidentul dacă Statele U­­nite n’au dreptul să impue condi­țiile păcei, ele au drept să dea sau nu garanția lor pentru pacea care se va închei?, și deci pentru a­­ceasta să spue de acum la ce fel de pace popoarele din America ar putea să-și­ adauge garanția lor. Presidentul explică că el nu înțe­lege ca America să facă greutăți pentru orice fel de pace s’ar în­cheia. Cum insă el crede că este absolut necesar să se creeze o forță care să garanteze pemanența Tractatului, o forță astfel in­cât să fie mai mare de­cât forța ori­că­rei națiuni, ori­cărei alianțe, pen­tru ca nimeni să nu incerce să i se opue. Și aceasta n’ar putea sa fie de­cât forța organizată a ome­­nirei. Deci, zice Prezidentul, este nu­mai un fel de pace care ar merita o astfel de garanție și atunci ches­tia este dacă răsboiul se duce la o pace dreaptă și sigură sau la un nou echilibru de puteri. „Nu trebue un echilibru de forțe ci o comuni­tate de forțe, nu rivalități organi­zate, ci o pace comună organizată. Prezidentul incepe prin a spune că ar trebui să fie o pace fără victorie, căci numai o pace intre egali poate să dureze. Egalitatea de care vorbește dânsul ar trebui să fie „egalitate de drepturi, ga­ranțiile nu trebue să recunosca sau să implice vre-o diferență intre na­țiunile mari ori mici, intre cele pu­ternice și cele slabe.“ Apoi prezi­dentul ajunge la principiul naționa­lităților. Asupra acestui punct dis­cur­sul lui Wilson este cât se poate de explicit: „Nici o pace nu poate să­ dureze, nici nu trebue să dureze, dacă nu recunoaște și nu primește principiul că guvernele nu-și trag o dreaptă putere de­cât din consimțământul guvernanților, că nu există nici eri nici un drept ca un popor să fie trecut de la stăpânire la alta ca și cum ar fi un obiect. Oameni de Stat de pretutindeni ca să dau un exem­plu recunosc că trebue să existe o Polonie unită, independentă și au­tonomă. De asemenea că trebue să ne garantezi o siguranță inviola­bilă de viață, de cult, de desvol­­tare industrială și socială tuturor popoarelor care până acum au trăit sub stăpânirea unor guverne închi­nate la credințe și scopuri vrăjmașe­lor. Orice pace care nu ar recu­noaște și accepta acest principiu ar fi inevitabil răsturnată. Ea nu s’ar rezema pe afecțiunile și con­vingerile omenirei. Spirrtul unor în­tregi populații ar lupta veșnic și subtil și contra ei, și lumea în­treagă ar simpatiza cu acest spi­rit. Lumea nu poate să fie in pace de­cât dacă echilibru ei este sta­bil, și nu poate să fie acolo unde voința este in­stabilitate revoltă, acolo unde nu este liniște de spi­rit și sentimentul că te bucuri de dreptate, de libertate și de drept.“ Dupe această categorică adop­tare a principiului naționalităților, Presidentul pune principiul că pe cit posibil toate țările trebue să ai­bă acces la mare și libertatea mă­rilor să fie asigurată. Presidentul afirmă că pace nu poate să fie dacă nu se limitează armamentele navale și mai ales cele fereste. Nu se poate face fără con­cesii și sacrificii. „Nu­­ poate să fie simț de siguranță și de egalitate între națiuni dacă se vor păstra armatele cele mari. Chestiunea armărilor pe uscat ca și pe apă, este chestia cea mai practică și mai imediată de care atârnă viitorul națiunilor și al ome­nirei“. Presidentul explică că el este singura persoană cu mare autori­tate printre toate tului care e liber popoarele pămîn­­să vorbească, fără să ascundă nimic, și că el crede că așa cum vorbește el, simte toți prieteni libertății și ai umani­tăți de pretutindeni. El își rezumă principiile sale, care spune că de­sigur vor învin­ge, în aceste cuvinte: „Nici o națiune nu trebue să în­cerce să-și întindă stăpînirea asu­pra altei națiuni sau popor, și fie­care popor trebue să fie lăsat în libertate de a-și hotărî propria sa stă­pinir­e, propriul său fel de des­­voltare, neîm­­pedicat, ne­amenințat, neterorizat, cel mic ca și cel mare și puternic“, are rădăcini în fondul atavic așa de mult pus în contribuție de toți­ dramaturgii moderni. Totul este bine studiat și legat cu multă dibăcie printtr-o acțiune ce do­vedește talant scenic la autor. Dl. Brezeanu, actor serios și inte­ligent, își dă multă silință pentru a întrupa o personalitate așa de com­plexă și sbuciumată de cele mai gro­zave infirmități sufletești. D­na Elvira Popescu silueta ele­gantă și simpatică a reușit să susție cu demnitate și măsură un rol atât de greu de susținut. Restul artiștilor s’au achitat cu conștiință de roluri­le lor. Publicul ar fi fost pe deplin sa­tisfăcut, dacă cei câți­va ce luase ho­tărârea să domine totul cu tușa și alte infirmități... n’ar fi reușit să ne enerveze cu prisosință. —---------- % § t» si **------------­ De la teatru Nici odată, într’o dare de samă de la teatru, nu ne am gcupat mai în­tâi de public, cum suntem nevoiți s’o facem de astă dată. Festivalurile date la teatru Național au un dublu scop: Unul filantropic, pentru a se ajuta pe acei, atât de numeroși, pe care pri­begia i-a adus în situația de a fi aju­tați, al doile pentru a mai distrage atenția publicului de la preocuparea tragică de care suntem copleșiți. Ori, publicul pentru care aceste festiva­luri se dau, se fare, tocmai el, impo­sibile de dat. Zgomotul din sală, tușa la comandă, enervează și pe artiști și pe cei ce vor să asculte. De când e teatrul nostru național nu s’a văzut un asem­ne dispreț pen­tru tihna și buna cuviință a publi­cului serios. Prevedem momentul,când publicul indignat, va fi nevoit să pună la locul lor pe cei ce preferă artei manifestările lor inconștiente și pe cei ce în loc să-și vindice tușa lor în casă vin să-i studieze ecoul în acustică mediocră a teatrului Națio­nal, imediat ce cortina se ridică. Tu­șa este o infirmitate ce prin voință se poate stăpâni și lasă să funcțio­neze cu toată amploarea ei convul­sivă în antracte. Eri s’a reprezentat piesa Patima roșie“, de Sorbu. Cât ne au­­ dat ră­gaz cei ce venise să și caute de să­nătate, am înțeles că piesa are cali­tăți originale și serioase deși tema ---------­--- -----------­ Informații Aflăm că guvernul german a răpit pe toți supușii români bărbați de la 16-67 ani cari se aflau în Belgia și i-a trimes în Germania. Cruzimile Guvernului Ger­man se îm­­parț. Germanii au numit în Bu­curești Primar pe colonelul Verzea, iar Prefect de Poliție pe Tzigara-Sx­mitteaȘ. Sperăm că Românii nu vor uita nici­odată aceste două nume. Toți d-nii artiști instrumentiști a­­flători în Iași sunt rugați să treacă pe la Direcția Teatrului Național în­tre orele 10-12 a. m. Joi 26 cor. se va juca la Tea­trul Național „O scrisoare Pier­dută"­ de I. Caragiale. Rolurile vor fi jucate de urmă­torii artiști: I. Brezeanu, I. Nicu­­lescu, d­na Ciucur­escu-Bulfin­ski, I Profir, Mircea Pella, Toneanu, A. Mami etc. Zilele acestea va sosi în orașul nostru, A. $. I Marele Duce Mihail, care vine spre a decora valoroa­sele trupe rusești, care se află pe frontul nostru. Facem o rectificare în sensul câ, medicii Iron C0X3* o­ol­­aborează sub di­recția d-lui dr. Krainik, dentistul M. S. Regina Maria, la centrul dentar din Iași. Spitalul „Regina Elisabeta“ având nevoe de sobe de fier, roagă persoa­nele care posedă asemenea sobe, să a­nunțe spitalul, spre cumpărare ime­diată. Str. Cuza Vodă 45. S’a conferit locotenent-colonelu­­lui Gherculescu­ Dumitru, comandan­tul reg­mentului 4 vânători, Eghile­­tele de Adjutant Regal Onorific, pen­tru vitejia cu care a condus regi­mentul în noaptea de 23—24 De­cembrie 1916 la un contra­atac strălucit, restabilind situația divi­ziei VII și reluând o baterie ce fu­sese pierdută pentru moment. Domnul ministru Duca a convocat o nouă întrunire cu profesorii refu­giați în vederea organizărei practice a plecărei coloniilor de cercetași. Ungurii cearcă din nou să facă harta Engliterei. In „Pesti Napló“ Contele Andrasy răspunde pe lung lui Lloyd George, făcându i tot felul de complimente, comparându-l cu Napoleon, și plân­­gându se că Lloyd George nu a vrut sa tr­ateze pacea. Tonul umil în­ care scrie ungnul așa de mneț și obraz­nic acum câte­va luni, dovedește mai bine fiica ce a in­trat, în pă­sările de pradă de la Buda­ Pesta. Profesorii refugiați făcând obiec­­turii că nu-și pot lăsa familiile la Iași, pentru a pleca pe jos cu coloniile de cercetași spre Bălți, va fi nevoe de o nouă organizare pentru aducerea la îndeplinire a nevoilor creiate de îm­prejurări. Ordinul de zi al generalisimului bulgar Jekow despre luarea Bucureș­­tiului spunea: puțin mai lipsește ca statul Român să dispară de pe hartă. „Frederiblatt“ de la 19 Decembrie publicând o corespondență din Bu­cureștii ocupați spune între altele: „ Carp și Marghiloman au făcut vi­zită lui Makensen exprimând mulțu­mirea populației pentru tratamentul excelent“. Iată încă două nume pe care po­porul român nu va trebui să le uite nici­odată. Reprezentați ai țărei, foști miniștri, care după ce au comis tră­darea de a nu veni cu Steagul și cu parlamentul la Iași, se duc să mul­țumească năvălitorului care a arestat pe cetațeni ca ostateci. Azi la orele 3, a avut loc înmor­mântarea regretatei Profesoare Elena Cancicov, la Cimitirul Eternitatea. In strada Frumoasă se lucrează li­niile de tiraj care vor uni linia Iași- Ungheni cu Iași-Ciurea, pentru înles­nirea manevrei cu vagoanele goale. Dl. Primar dr. Racoviță a luat dis­poziția ca bonurile ce se eliberează de ajutoarele­­ sale pentru diferite articole de consumație să se efectueze imediat de magazioneri. Astăzi este sigur că Germanii au arestat în București un număr de persoane cunoscute pe care le ține ca ostateci. In Germania lucrătorii s’au pus în grevă ca să oblige Guvernul să le mărească rațiunea de mâncare. ONE ȘTIE? Mataș Stănciulescu-Balș roagă prie­teni și rude a se adresa Vasile Dupu 65, Iași.* D-na Veturia Rusescu din Anadal­­kioi Constanța, este rugată să comu­nice adresa d-sale, d-rei Eugenia A­postol, hotel Rusia 14. * Căpitan Isvoranu Octavian, roagă pe cine știe unde se află soțiea sa, rămasă in gara Traisne cu familiea Boicescu, șeful vămei Craiova, să-i comunice la „Evenimentul“. * Soldatul Panait Dumitru, din Regi­mentul 47 Infanterie, compania 8, co­muna Bilbicu județul Constanța roa­gă călduros pe cine știe să i dea in­­formațiuni de soția sa Angheluța re­fugiată cu 4 copii și părinții săi. Cine știe despre Mihalache Comă­­nescu proprietar din județul Olt, să comunice maiorului Bucică Petru, spi­talul Sf. Spiridon. Cine știe unde se sflă Lița Băcan și Victoria Tache Enach­e a se adresa la Bârlad Cuza-Vodă No. 8 la D-tru Slătineanu. Doctor Jean Boghen și soția părinți Lucia și Hedwig surori precum și familiile : Falle,Baron de Jankowicsch­, farmacist N. Lupescu, Architect Schweiz, inginer Gabrielescu și Rosin au nemărginita durere a anunța în­cetarea din viață a scumpei lor Alma decedată în noaptea de 22 spre 23 Ianuarie 1917. înmormântarea are loc in ziua de 24 Ianuarie orele 2 p. m. Cortegiul va porni de la locuința Str. I C. Brătianu 193. Aceasta in loc de ori­ce invitație. A —anywaji assist­­#T^» iar «tx JLd In aceste momente, cînd termometrul cade pînă la 20 grade sub zero, soldații noștri se află in tranșeele de la ho­tarul țărei: datoria noastră, celor cari ne aflăm după front, sub paza lor, este să le ușurăm, pe cît ne este cu putință, cumplitul lor traiu. De aceia, rugam ca fiecare familie din Iași, să ne trimeata, la adresa Doamnei Lucia D. Grecian, strada Carol, ooe o camașă de flanea sau de bumbac, in cel mai scurt timp, spre a le trimete scumpilor noștri ostași. Jockey Club, pentru a cumpăra flanele pentru soldați 10,000 lei. D-na Bocu (Tekir-Ghiol), una ves­tă, 1 p. mănușe, 1 fișu, 1 p. manșete. D-na Th. Crivetz, 2 cămeși de barcet alb. Anonim: 2 cămeși de tricot de lînă D-na general Perticari, 6 flanele de lână D-na Th. Molăș, 4 flanele lână, 6 p. ciorapi, 1 păr. mănuși lână D-na D. Xenorol, 8 păr. comuni, 8 flanele. D-na Hurmuzescu, 3 cămeși bumbac D-na O. Văleanu, 3 flanele de lînă Anonim 1 păreche ciorapi lână Colonel Minovici 8 păr. ciorapi lână, 8 măricuțe D-na Elisa Căuș 1 flanelă, 3 pă­­rechi obiele D-na dr. Negel 2 cămeși flanelă de bumbac, D na Natalia P. Culianu 1 că­meșă bumbac,1 eșarpa împletită de lînă D-na Virginia Barbu 2 Funcționarii superiori ai flanele­­nisterului Lucrărilor Publice, Mi­14 părechi ciorapi D-na Pulcheria colonel 1. Isvo­­ranu 3 flanele lână, D na maior Bacaloglu 3 fl. lînă, D-na și d. Henry Catargi, mare mareșal al Curței 400 lei Funcționarii superiori ai Minis­terului Lucr. Publice, în memoria inginer, șef Paul Cantunisii 361 lei. Croitoria Cristian 6 flanele D na Jean Rossetos 3 flanele D-na Hurmuzescu 2 flanele D-na inginer Stoicescu 1 flanelă, 1 p. mănuși, 3 p. manșete, 1 căciulă, D-na deputat Maxim 6 p. cio­răpi, 2 flanele groase, D na Maria Leatris 5 flanele groase, 4 p. ciorapi lână, 2 pârcehi măricuțe, D na Ecaterina Golescu 8 flanele, 6 par. pante flanele, D-na Strasberg 1 p. ciorapi, 1 p. manșete, 1 p. obiele, D na Căpitan Constandachi 1 vestă tricot de lână, 1 veston tonat, 1 p. pantaloni flanelă, 1 capi­lor cn flanelă, 3 p. ciorapi lână, 2 p. obiele, D-na Maria C. Ghika 2 cămeși de bumbac, D na Netty dr. Racovitzâ 200 lei D-na Eugenia Baldcvin D-na Elisa P. Missir 60 ICO iei lei D-na Mărioara Dimitrie Vizonti 3 cămeși de flanelă D na Iordăchescu, 2 flanele de bumbac tricotat, 2 flanele de bumbac Socot. Bes­tea din aviație, 1 pe­­reche ciorapi lână D-na Anna Conta-Kerenbach, 2 flanele bumbac maron D. Alex. Pillat, 1 cămașă de flanelă D-na Colonel Vasilescu, 2 flane­le, 2 perechi ciorapi, 1 p. mănuși D-na Angela dr. Zaharia, 1 fla­nelă, 2 pereche ciorapi D-na Cornelia M. Cappelleanu, 1 flanelă, 2 părechi ciorapi D-na Gemma Mezzetti. 5 perechi ciorapi D-na G. Fințescu, 1 flanelă bum­bac, 1 perechi ciorapi de lînă D-na E. P., 1 flanelă bumbac D-na Bom­­ba, 1 flanelă bumbac D-na E. B., 1 flanelă bumbac D-na Adela Urșianu, 40 lei. D-na A. Alexandridi 100 lei.

Next