Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)
1917-01-24 / nr. 286
Anul XXIV No. 286 IO "bstantii abonamente Pe un an . . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 pe trei luni . „ 10. In străinătate un an 60 Un număr vechi 30 bani •a» REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIREA Marți 24 laie 1917 IO "bsuanti 0 — ANUNCIURI Inserții și Reclame In pagina la rândul 2 Lei In pagina a 2-a rândul I Leu WßIEFO'et Ko# 305 — ^ ^ §• IP ^ ^ ^ <3- “O» X “*L ÜL Q O XX X 3* tos? ..■ [UNK] [UNK] [UNK]" piscursul președintelui Wilson Președintele Statelor Unite a pronunțat in Senatul american un discurs din cele mai însemnate în care-și explică inițiativa pe care a luat-o printre popoarele beligerante. Discursul este lung. Vom da din acest discurs părțile caracteristice și mai ales cele care ne interesază pe noi. Președintele începe prin a spune că este un lucru admis de toată lumea că pacea va trebui să fie urmată de o astfel de înțelegere intre puteri incât să devie viitorul imposibil ca o astfel de catastrofă să se mai întâmple vreodată. Pe această ideie își bazează presidentul dreptul său de a se pronunța asupra viitoarei organizări a păcei, căci „este de neconceput ca poporul Statelor Unite să nu joace nici un rol in această grea întreprindere“, și anume „să nu adauge autoritatea și puterea lui la autoritatea și la puterea altor națiuni pentru a garanta pacea, deci nu numai dreptatea pe pământ.“ Ar zice Prezidentul dacă Statele Unite n’au dreptul să impue condițiile păcei, ele au drept să dea sau nu garanția lor pentru pacea care se va închei?, și deci pentru aceasta să spue de acum la ce fel de pace popoarele din America ar putea să-și adauge garanția lor. Presidentul explică că el nu înțelege ca America să facă greutăți pentru orice fel de pace s’ar încheia. Cum insă el crede că este absolut necesar să se creeze o forță care să garanteze pemanența Tractatului, o forță astfel incât să fie mai mare decât forța oricărei națiuni, oricărei alianțe, pentru ca nimeni să nu incerce să i se opue. Și aceasta n’ar putea sa fie decât forța organizată a omenirei. Deci, zice Prezidentul, este numai un fel de pace care ar merita o astfel de garanție și atunci chestia este dacă răsboiul se duce la o pace dreaptă și sigură sau la un nou echilibru de puteri. „Nu trebue un echilibru de forțe ci o comunitate de forțe, nu rivalități organizate, ci o pace comună organizată. Prezidentul incepe prin a spune că ar trebui să fie o pace fără victorie, căci numai o pace intre egali poate să dureze. Egalitatea de care vorbește dânsul ar trebui să fie „egalitate de drepturi, garanțiile nu trebue să recunosca sau să implice vre-o diferență intre națiunile mari ori mici, intre cele puternice și cele slabe.“ Apoi prezidentul ajunge la principiul naționalităților. Asupra acestui punct discursul lui Wilson este cât se poate de explicit: „Nici o pace nu poate să dureze, nici nu trebue să dureze, dacă nu recunoaște și nu primește principiul că guvernele nu-și trag o dreaptă putere decât din consimțământul guvernanților, că nu există nici eri nici un drept ca un popor să fie trecut de la stăpânire la alta ca și cum ar fi un obiect. Oameni de Stat de pretutindeni ca să dau un exemplu recunosc că trebue să existe o Polonie unită, independentă și autonomă. De asemenea că trebue să ne garantezi o siguranță inviolabilă de viață, de cult, de desvoltare industrială și socială tuturor popoarelor care până acum au trăit sub stăpânirea unor guverne închinate la credințe și scopuri vrăjmașelor. Orice pace care nu ar recunoaște și accepta acest principiu ar fi inevitabil răsturnată. Ea nu s’ar rezema pe afecțiunile și convingerile omenirei. Spirrtul unor întregi populații ar lupta veșnic și subtil și contra ei, și lumea întreagă ar simpatiza cu acest spirit. Lumea nu poate să fie in pace decât dacă echilibru ei este stabil, și nu poate să fie acolo unde voința este instabilitate revoltă, acolo unde nu este liniște de spirit și sentimentul că te bucuri de dreptate, de libertate și de drept.“ Dupe această categorică adoptare a principiului naționalităților, Presidentul pune principiul că pe cit posibil toate țările trebue să aibă acces la mare și libertatea mărilor să fie asigurată. Presidentul afirmă că pace nu poate să fie dacă nu se limitează armamentele navale și mai ales cele fereste. Nu se poate face fără concesii și sacrificii. „Nu poate să fie simț de siguranță și de egalitate între națiuni dacă se vor păstra armatele cele mari. Chestiunea armărilor pe uscat ca și pe apă, este chestia cea mai practică și mai imediată de care atârnă viitorul națiunilor și al omenirei“. Presidentul explică că el este singura persoană cu mare autoritate printre toate tului care e liber popoarele pămînsă vorbească, fără să ascundă nimic, și că el crede că așa cum vorbește el, simte toți prieteni libertății și ai umanități de pretutindeni. El își rezumă principiile sale, care spune că desigur vor învinge, în aceste cuvinte: „Nici o națiune nu trebue să încerce să-și întindă stăpînirea asupra altei națiuni sau popor, și fiecare popor trebue să fie lăsat în libertate de a-și hotărî propria sa stăpinire, propriul său fel de desvoltare, neîmpedicat, neamenințat, neterorizat, cel mic ca și cel mare și puternic“, are rădăcini în fondul atavic așa de mult pus în contribuție de toți dramaturgii moderni. Totul este bine studiat și legat cu multă dibăcie printtr-o acțiune ce dovedește talant scenic la autor. Dl. Brezeanu, actor serios și inteligent, își dă multă silință pentru a întrupa o personalitate așa de complexă și sbuciumată de cele mai grozave infirmități sufletești. Dna Elvira Popescu silueta elegantă și simpatică a reușit să susție cu demnitate și măsură un rol atât de greu de susținut. Restul artiștilor s’au achitat cu conștiință de rolurile lor. Publicul ar fi fost pe deplin satisfăcut, dacă cei câțiva ce luase hotărârea să domine totul cu tușa și alte infirmități... n’ar fi reușit să ne enerveze cu prisosință. —---------- % § t» si **------------ De la teatru Nici odată, într’o dare de samă de la teatru, nu ne am gcupat mai întâi de public, cum suntem nevoiți s’o facem de astă dată. Festivalurile date la teatru Național au un dublu scop: Unul filantropic, pentru a se ajuta pe acei, atât de numeroși, pe care pribegia i-a adus în situația de a fi ajutați, al doile pentru a mai distrage atenția publicului de la preocuparea tragică de care suntem copleșiți. Ori, publicul pentru care aceste festivaluri se dau, se fare, tocmai el, imposibile de dat. Zgomotul din sală, tușa la comandă, enervează și pe artiști și pe cei ce vor să asculte. De când e teatrul nostru național nu s’a văzut un asemne dispreț pentru tihna și buna cuviință a publicului serios. Prevedem momentul,când publicul indignat, va fi nevoit să pună la locul lor pe cei ce preferă artei manifestările lor inconștiente și pe cei ce în loc să-și vindice tușa lor în casă vin să-i studieze ecoul în acustică mediocră a teatrului Național, imediat ce cortina se ridică. Tușa este o infirmitate ce prin voință se poate stăpâni și lasă să funcționeze cu toată amploarea ei convulsivă în antracte. Eri s’a reprezentat piesa Patima roșie“, de Sorbu. Cât ne au dat răgaz cei ce venise să și caute de sănătate, am înțeles că piesa are calități originale și serioase deși tema ------------ ----------- Informații Aflăm că guvernul german a răpit pe toți supușii români bărbați de la 16-67 ani cari se aflau în Belgia și i-a trimes în Germania. Cruzimile Guvernului German se împarț. Germanii au numit în București Primar pe colonelul Verzea, iar Prefect de Poliție pe Tzigara-SxmitteaȘ. Sperăm că Românii nu vor uita niciodată aceste două nume. Toți d-nii artiști instrumentiști aflători în Iași sunt rugați să treacă pe la Direcția Teatrului Național între orele 10-12 a. m. Joi 26 cor. se va juca la Teatrul Național „O scrisoare Pierdută" de I. Caragiale. Rolurile vor fi jucate de următorii artiști: I. Brezeanu, I. Niculescu, dna Ciucurescu-Bulfinski, I Profir, Mircea Pella, Toneanu, A. Mami etc. Zilele acestea va sosi în orașul nostru, A. $. I Marele Duce Mihail, care vine spre a decora valoroasele trupe rusești, care se află pe frontul nostru. Facem o rectificare în sensul câ, medicii Iron C0X3* oolaborează sub direcția d-lui dr. Krainik, dentistul M. S. Regina Maria, la centrul dentar din Iași. Spitalul „Regina Elisabeta“ având nevoe de sobe de fier, roagă persoanele care posedă asemenea sobe, să anunțe spitalul, spre cumpărare imediată. Str. Cuza Vodă 45. S’a conferit locotenent-colonelului Gherculescu Dumitru, comandantul regmentului 4 vânători, Eghiletele de Adjutant Regal Onorific, pentru vitejia cu care a condus regimentul în noaptea de 23—24 Decembrie 1916 la un contraatac strălucit, restabilind situația diviziei VII și reluând o baterie ce fusese pierdută pentru moment. Domnul ministru Duca a convocat o nouă întrunire cu profesorii refugiați în vederea organizărei practice a plecărei coloniilor de cercetași. Ungurii cearcă din nou să facă harta Engliterei. In „Pesti Napló“ Contele Andrasy răspunde pe lung lui Lloyd George, făcându i tot felul de complimente, comparându-l cu Napoleon, și plângându se că Lloyd George nu a vrut sa trateze pacea. Tonul umil în care scrie ungnul așa de mneț și obraznic acum câteva luni, dovedește mai bine fiica ce a intrat, în păsările de pradă de la Buda Pesta. Profesorii refugiați făcând obiecturii că nu-și pot lăsa familiile la Iași, pentru a pleca pe jos cu coloniile de cercetași spre Bălți, va fi nevoe de o nouă organizare pentru aducerea la îndeplinire a nevoilor creiate de împrejurări. Ordinul de zi al generalisimului bulgar Jekow despre luarea Bucureștiului spunea: puțin mai lipsește ca statul Român să dispară de pe hartă. „Frederiblatt“ de la 19 Decembrie publicând o corespondență din Bucureștii ocupați spune între altele: „ Carp și Marghiloman au făcut vizită lui Makensen exprimând mulțumirea populației pentru tratamentul excelent“. Iată încă două nume pe care poporul român nu va trebui să le uite niciodată. Reprezentați ai țărei, foști miniștri, care după ce au comis trădarea de a nu veni cu Steagul și cu parlamentul la Iași, se duc să mulțumească năvălitorului care a arestat pe cetațeni ca ostateci. Azi la orele 3, a avut loc înmormântarea regretatei Profesoare Elena Cancicov, la Cimitirul Eternitatea. In strada Frumoasă se lucrează liniile de tiraj care vor uni linia Iași- Ungheni cu Iași-Ciurea, pentru înlesnirea manevrei cu vagoanele goale. Dl. Primar dr. Racoviță a luat dispoziția ca bonurile ce se eliberează de ajutoarele sale pentru diferite articole de consumație să se efectueze imediat de magazioneri. Astăzi este sigur că Germanii au arestat în București un număr de persoane cunoscute pe care le ține ca ostateci. In Germania lucrătorii s’au pus în grevă ca să oblige Guvernul să le mărească rațiunea de mâncare. ONE ȘTIE? Mataș Stănciulescu-Balș roagă prieteni și rude a se adresa Vasile Dupu 65, Iași.* D-na Veturia Rusescu din Anadalkioi Constanța, este rugată să comunice adresa d-sale, d-rei Eugenia Apostol, hotel Rusia 14. * Căpitan Isvoranu Octavian, roagă pe cine știe unde se află soțiea sa, rămasă in gara Traisne cu familiea Boicescu, șeful vămei Craiova, să-i comunice la „Evenimentul“. * Soldatul Panait Dumitru, din Regimentul 47 Infanterie, compania 8, comuna Bilbicu județul Constanța roagă călduros pe cine știe să i dea informațiuni de soția sa Angheluța refugiată cu 4 copii și părinții săi. Cine știe despre Mihalache Comănescu proprietar din județul Olt, să comunice maiorului Bucică Petru, spitalul Sf. Spiridon. Cine știe unde se sflă Lița Băcan și Victoria Tache Enache a se adresa la Bârlad Cuza-Vodă No. 8 la D-tru Slătineanu. Doctor Jean Boghen și soția părinți Lucia și Hedwig surori precum și familiile : Falle,Baron de Jankowicsch, farmacist N. Lupescu, Architect Schweiz, inginer Gabrielescu și Rosin au nemărginita durere a anunța încetarea din viață a scumpei lor Alma decedată în noaptea de 22 spre 23 Ianuarie 1917. înmormântarea are loc in ziua de 24 Ianuarie orele 2 p. m. Cortegiul va porni de la locuința Str. I C. Brătianu 193. Aceasta in loc de orice invitație. A —anywaji assist#T^» iar «tx JLd In aceste momente, cînd termometrul cade pînă la 20 grade sub zero, soldații noștri se află in tranșeele de la hotarul țărei: datoria noastră, celor cari ne aflăm după front, sub paza lor, este să le ușurăm, pe cît ne este cu putință, cumplitul lor traiu. De aceia, rugam ca fiecare familie din Iași, să ne trimeata, la adresa Doamnei Lucia D. Grecian, strada Carol, ooe o camașă de flanea sau de bumbac, in cel mai scurt timp, spre a le trimete scumpilor noștri ostași. Jockey Club, pentru a cumpăra flanele pentru soldați 10,000 lei. D-na Bocu (Tekir-Ghiol), una vestă, 1 p. mănușe, 1 fișu, 1 p. manșete. D-na Th. Crivetz, 2 cămeși de barcet alb. Anonim: 2 cămeși de tricot de lînă D-na general Perticari, 6 flanele de lână D-na Th. Molăș, 4 flanele lână, 6 p. ciorapi, 1 păr. mănuși lână D-na D. Xenorol, 8 păr. comuni, 8 flanele. D-na Hurmuzescu, 3 cămeși bumbac D-na O. Văleanu, 3 flanele de lînă Anonim 1 păreche ciorapi lână Colonel Minovici 8 păr. ciorapi lână, 8 măricuțe D-na Elisa Căuș 1 flanelă, 3 părechi obiele D-na dr. Negel 2 cămeși flanelă de bumbac, D na Natalia P. Culianu 1 cămeșă bumbac,1 eșarpa împletită de lînă D-na Virginia Barbu 2 Funcționarii superiori ai flanelenisterului Lucrărilor Publice, Mi14 părechi ciorapi D-na Pulcheria colonel 1. Isvoranu 3 flanele lână, D na maior Bacaloglu 3 fl. lînă, D-na și d. Henry Catargi, mare mareșal al Curței 400 lei Funcționarii superiori ai Ministerului Lucr. Publice, în memoria inginer, șef Paul Cantunisii 361 lei. Croitoria Cristian 6 flanele D na Jean Rossetos 3 flanele D-na Hurmuzescu 2 flanele D-na inginer Stoicescu 1 flanelă, 1 p. mănuși, 3 p. manșete, 1 căciulă, D-na deputat Maxim 6 p. ciorăpi, 2 flanele groase, D na Maria Leatris 5 flanele groase, 4 p. ciorapi lână, 2 pârcehi măricuțe, D na Ecaterina Golescu 8 flanele, 6 par. pante flanele, D-na Strasberg 1 p. ciorapi, 1 p. manșete, 1 p. obiele, D na Căpitan Constandachi 1 vestă tricot de lână, 1 veston tonat, 1 p. pantaloni flanelă, 1 capilor cn flanelă, 3 p. ciorapi lână, 2 p. obiele, D-na Maria C. Ghika 2 cămeși de bumbac, D na Netty dr. Racovitzâ 200 lei D-na Eugenia Baldcvin D-na Elisa P. Missir 60 ICO iei lei D-na Mărioara Dimitrie Vizonti 3 cămeși de flanelă D na Iordăchescu, 2 flanele de bumbac tricotat, 2 flanele de bumbac Socot. Bestea din aviație, 1 pereche ciorapi lână D-na Anna Conta-Kerenbach, 2 flanele bumbac maron D. Alex. Pillat, 1 cămașă de flanelă D-na Colonel Vasilescu, 2 flanele, 2 perechi ciorapi, 1 p. mănuși D-na Angela dr. Zaharia, 1 flanelă, 2 pereche ciorapi D-na Cornelia M. Cappelleanu, 1 flanelă, 2 părechi ciorapi D-na Gemma Mezzetti. 5 perechi ciorapi D-na G. Fințescu, 1 flanelă bumbac, 1 perechi ciorapi de lînă D-na E. P., 1 flanelă bumbac D-na Bomba, 1 flanelă bumbac D-na E. B., 1 flanelă bumbac D-na Adela Urșianu, 40 lei. D-na A. Alexandridi 100 lei.