Evenimentul, aprilie-iunie 1917 (Anul 25, nr. 49-116)
1917-06-11 / nr. 105
J-t A Anul XXV nr. 105 IO ToeuXLi ARGNAIENTE Pe un an . Lei 40 Pe jumătate an . M HO Pe trei luni : . „ 10 In străinătate m an 60 Ui cumar vnobl SO hml DumWeăk Iunie 1917 1 O Va ^ ef * WWWvn&;4'flÎ( ANII NCI URI Inserții și Redacta In pagina i a rândul S Les In pagina a 2-a rândul i Lsa î mi & mms =*—— Oxg oft* XL a 1 2partid *cl 1uioo ä äex va* toi —— înștiințări oficiale lipite le strada au anunțat pentru 8 Iunie sosirea voluntarilor ardeleni și depunerea de către ei a jaramántului de soldat ia fața Căpitanului lor. La ziua de arait&eri supușii Maiestății Sale «’au înmulțit cu legionarii care »u jurat de simplu și totuși câtă măreția! Sunt 25 de ani clasând procesul memorandului Românilor din Ardeal, stârnea indignarea României libere și cu toată timiditatea guvernelor dar atunci, de câțiva ani legate deja, în politica externă, de orbita puterilor centrale, cu toate sfaturile de moderațiune în alta »e națiuni ale Regatul Carol, nimeni, spre cinstea poporului nostru, nu s’a gândit să oprească meetingurile de protestare; ta la o bună cercetare s’ar fi descoperit poate, că studenții unuiversitari, profesorii și toată lumea cultă, dar oarecum și oficială, mergeau la întruniri și pa străzi la manifestațiuni cu un tacit asentiment al tuturor, gi oficiali gi particulari. Da atunci, nimeni na mai putea opri instinctul rasei de a-gi precisa ființa. Și istă aă după 25 de ani, la locul unde este apoteozată Unirea micei Românii, un oficial — primul ministru — un poet și un soldat, su sgaduit atmosfera primăverei care se sfârșește, ca să lase lamei să Întrevadă, că se apropie vremea, când acea ce mai acum, era am vis cutezător, eata aproape de îndeplinire, că ceea ce nici nu îndrâsnasm să gândim cu putere, dar sperăm în ascuns, ca și cum nu’ar fi furat teamă că in a’ar putea săvârși, bit* deja din aripile unui ideal gata a fi atins. Erau acolo, frumoși feciori ai Mureșului și voinici ai Grișului, erau chipurile cusaviți ale Bucovinenilor șî toți parcă ar fi fost Olteni calzi la inimă și răbdători la durere. Muntenii ticniți la vorbă și perseverenți la faptă. Moldovenii cumpătați și visători de alte vremuri, strânși in rinduri dese, deosebiți prin port dar tot una ia suflet, dovadă neînvinsă a sîngelui de frate strămoșesc, ca curgă la ei va gi la noi. Toți erau veniți acolo să moară sau să învingă, căci pentru ei prinși dincolo, nu mai e scăpare. Este în gestul acestor oameni, plugari simpli din valea Dunărei ori din poalele Carpaților, ceva din înălțimea virtuților aulice, înaintea cărora admirațiunea este presmeschîn, entuziasmul cel mai mare preastern ; este gustul peste care numai cununa morții, aduce liniștea odată cu nemurirea, ori laurii victorii smintesc imaginația, căci rațiunea i se perduta nesfârșitul sentimentelor cere țâșnesc în pas și-l nască peste clipa firei pe care o trăește, amorțindu-i orice cugetare. Cine să poată cânta ceasul pe care i’au trăit acei care în piața Unrirei, au văzut în jurul mândrului domnitor, lângă Moldovenii și Muntenii lui, copilandrii câmpiilor din Carpați înfrățiți, prinzându-se la jocul care a pecetluit o Unire, parcă veniți să Încredințeze cu voioșia actului lor, că Unirea cea deplină pe care până mai era nici gândul nu îndrăznea să o cugete, o realizează, de data aceasta, mai repede, fapta eroismului lor. Latenta conștiința de neam, mai umană și mai instiativă ca iubirea de patrie, a trezit adesea în sîngele popoarelor, redeșteptări mai repezi și acțiuni mai eroice, ca îndelungată civilizație prin indelungata propagandă , și se pare că, de ce se vorbește mai puțin, de ce se lasă sub stratul instinctiv al popoarelor să-și urmeze lucrarea inconștientului lor, de acea mai plină și mai măreață sp te redeșteptarea, mai tare și mai agaduitoare acțiunea care-i urmează. Puțini oameni politici s’ar fi gândit acum 25 de ani, când patronau și împingeau tinerimea universitară, la protestarea contra procesului memorandului — devenită apoi o protestare națională — că vor vedea azi. Români din alte țări luptând alături, pentru a arăta Ungurilor, că ori cât s’ar apasa un peper aubjigat, dacă onguista de neam nu este stinsă cu desăvârșiră, ® s ss trezește și a ® aprinde ca atât mai arsitoare, o« cît a trebuit să durase mai înăbușitft. Când la 1918 se !n#k*ia sau!, «n e baoată da p&naânt alipită la Reaioaia, eara da la Mirean* «el bătrân invattis da a fi a noastră, câ*d sau sa încheia cu străiucire si sa astai aet, anus mai malt «umințenla da e&t «robraal, avatcss ® ea vorbească, eind apoi aostiș sa &« sfârșea, iapă se România satejugată și vasală a Trvoal atât* amur de vysae«, trim*»«« uh sol da al sân «a săi teapue pas ® eu Grecia, — alt isver al durerilor Hoastra din treast, — *im«ht n’ar f. putut angata că în acurt timp, ceva mai săbător fi saai tiiluie , pentru Hea» arsa să vie, joâ Lunea si va suoi aga Iar cât si visele cale mai nebune p^t«au să davie realități, că răspântia da peire pentru totdeauna, sau de înălțare pentru vadì, era ai vi ® așa da curând în fața noastră, și totuși iată e& 8 Iuaienesdat în cursul unui esaj, priveliștea a*ossasta e pepeică, plină pentru a sa șiretei, că am eugstat așa de puțin la ea și nu neam străduit si rami puțin pentru a înfăptui. Se poate fe viitorul să ai pre făteasaă, și dureri a ® peatâ os ale M fi ® »ari, ca oaie de acuu, se poate sa »aisi fințele să He și J*ai la groaitaar ®, ® ri ce poate să mai âa, ei» î*sâ a trăit «sâami de «ni, acolo, în Piața Unirei, a dobândit de sigur e«miEgar«A că acea ce im imitai nevăsuț, Kotszstîskova, Juno a lăsat să întrivedam, în assantă ai, va fi în parănd realitate. Iași 9 luai* 1*17 E. Oromuiu 0 --------------------——---------------------------------------------------- Tribun* publică * Chestia Reformelor Prima lege, după legea rurală care s’a ocupat de vânzarea bunurilor Statului, a fost o lege din 1868, Montă de guvernul liberal. Prin această lege se hotărî ca moșiile Statului, până în oarecare întindere, se pot vinde în corp întreg or în loturi mici până la 6 hectare. Pentru moșiile vândute în corp întreg se admitea plata a unui avans de 10 or 2 la sută și achitarea rostului în rate anuale, un termen de 12 or 20 ani (nu putem praciza). Pentru loturi mici până la. 6 hectare se cerea schițarea prețului integral în timp de o lună de la data cumpărării.. Prin aceste dispossițiuni se dedeau înlesniri de plată pentru cumpărarea moșiilor mari și nu se dedea nici o înlesnire pentru cumpărarea de loturi mici. Câțiva ani in urmă legea se modifică puțin. Cu aceste legiuiri s’au vândut de la 1868 până la 1888, când se retrase guvernul liberal, 80.000 (trei zaci Kmii) hectare la țărani cu loturi mici și 200.000 (două sute mii) hectare în moșii în corp intrig. La 1889 veni legea propusă de guvernul conservator din care făcea parte, ca ministru de domenii, Al. Lahovary. Legea prezentată și susținută de el în această calitate, puse ln vânzare, In loturi ssici de 5 hectare și nimfă pentru cultivatorii de pământ, adică țărani, toate moșiile Statului, evaluate pe atunci la o întindere de 1.200.000 hectare. Legea pusea condiții de vânzare foarte uscate, nu cerea nici un avans, prețurile pământului erau mici și prevedea și loturi de 10—25 hectare, loturi suprimate în urmă de guvernul liberal. Această lege nu împiedecă, câțiva ani în urmă, răscoalel de la 1907. După aceste răscoale, datorita unei propagande primejdioase, ale cărei efecte erau ușor de prevăzut, guvernul liberal aduce legile, așa zise agrare, prin care înființează Cassa Rurală, islazurile ecmanste și dispoziții privitoare la muncile agricole. Aceste legi nu par s fi dat nici ele rezultatele așteptate, și cere de notat că partidul conservator nu le-a făcut nici o opunere, nici nu le-a modificat în urmă. IelBturile comunale nu au îmbunătățit mult ulei cultivarea plantelor furajere, nici »’a contribuit la plasmucirea vitelor. Din contra, Clasa Rurală a cumpărat vreo sută și doua mii de hectare, dar a’a rarândut da sat vreo 19 000 (nouăsprezece mii). Restul sa arendează or se cultivă da țărani sub direcția unor ap ziși agronomi. Ca altminteri, o dată ca proprietar colectivă a relatariior comunale, «’a»” părea că mirul rumse, adisa proprietatea colectivă a pământului, ăsiparisiiia și la împărțelile de pământ din sa ia aa sau la câțiva ani, ar fi genul de proprietate cara ar avea preferințile unora din promotorii Constituantei. Dar Ruaia, în acest timp tinde la desființarea mirului și oameniloi de Stat, cei mai de «© sună, ca Otolypin, ii atribuie startta,de inferioritata și lipsa de inițiativă a țăranului rus. D. Dim. Sturza, Prim-Miniștri în la govarnul de la 1907, nu aprobă fără retrus aceste reforme propuse de colegii lui și, in discursul pronunțat în Casieră cu ocazia discuției legii, el spunea : „2.a, Domnilor, sukî în Gontra ohștii imr. Numai proprietatea individuală ridică pe oss“. Iar în aceiași discuție, dacă nu se lașolăB, D. I. I Brătianu. atunci miai Rtra d# Satarna, amîntea cuvintila Părintelui său I. Brătienn care zice». : „Țăranul trebue să muncească și să economisească și astfel să devin proprietar“. La 1912, Ion Lahovary, ministru al Domeniilor în guvernul conservator prezidat de D. F. Carp, presinta legea vânstrei bunurilor, zisă de mână moartă, adică proprietăți ale Eforiilor și altor persoane morala or așezăminte publice. Prin scia Uge, o întindere, evaluată atunci la orao 400.000 hectare, se destina a fi vândută în loturi mici comforma legei vănzarei bunurilor Statului. Cu aceiași ocazie Ion Lahovary reface întreaga lege a vânzărei bunurilor Statului și reglementează totodată și chestia alienabilităței pământurilor data prin legea rurală, care au devenit alienabile de la 16 iunie 1916. Cu câțiva ani răni nainte, într’un precedent minister conservator, prezidat de Gh. Gr. Cantacuzino, Ion Lahovary ministru al Domeniilor, făcuse legea pentru secarea bălților Dunării, care va putea da ță în vreo 7 ori sute de mii hectare și va pune astfel la dispoziția Statului o întindere de pământ, egală aproape cu două județe. Bineînțeles ca și această întindere ce va putea parcela și vinde cu timpul. Tot același ministru conservator este și autorul primei legi de arendare la obștii. Emil N. Lahovay ----------**□]«& l]0**--------- - IV — n seclșR 8 d © noapte a Csmarei, d. Cil?, Cantalopol, raportor»! o emisiunei numită pentru reformă, a răspuns eri, pnWun strâlucit, plsr și ‘is minis discurs. Și toate obiecțiunile care s’au adus proapîetei acestei © omisiuni.. Astăzi vor vorbi d-nis miniștri Take Ionescu și I. Cantacuzino, mâni OsimiRSou nu se va ține ședință din cauza represeriîației care sa dă da către persoane din nedetatia rusasci in folosul operitor de bineficare ai © îi. 8. Regina felsina. Luni 12 luni va vorbi dl. prim miniștrii d. Briiariu, câiui se va pune la vot și soarei îi co?$iderație a scuiîei legi, muaoi vin Comercianții ai se plâng că întâmpină greutăți cu aducerea mărfurilor în localitate. Panisa Orîanîi rik Mailai Efitoepia Barbei Talpalari 100 La!, Crțâi Bai Fsaaiar Urban Iași 500 Lei, Casa de sprijin a Famriliei Luptătorilor 100.000 Lei, Minister« 1 Lucrărilor Pu blic› 1.900 Lei Dl P. R ® rteîarodi» T«?vn» pri» Șasea Mur- Kaaroveha Steske Ce. 1.000 Lei, Dl P. O. 100 Lei, Familia Tâbir«sm ® 1.000 Lai, Dl O. itoiescu 1.000 Lai, ?re ® tres«I Comiaig»«, sp!t»l«I Mabil M<s. 18 Divizia 18 50 Lei, Căpitan Dî*, Periețeamu» 40 Lai, D-na Batilda Gr. O fi**«* 800 L*i, Personalul Inferior al Cartierului Legal 100 Lei, Copiii Marinei Române, Roma» din ««paemele Ier 80 Lai, D-na și D-l Midis Ye Heriear Vrbsire» Sacău 85 Lei, Bataria IV a Reg. 20 Obuziere 200 Lei. Aflăsp. sn IslăciM ® ăemiKsatul dr. maior Gheorghean savâîlui șef al ® plt. 3rân*® ven ® 89 «ars actualmant © a ® află înstelat la sseminsrul V. Costache a fost avans at la gradul de lt.-colonel. 3*t» o răsplată dreaptă și bina meritată pentru dr. Ghiorghian care muncește mult și conștiincios anaio und ® e.!?tsa £ íü*t ® așteaptă vinda carsa. Lipsa însissio?. — Lpm l&mml#r da ies In orușul n@str$t continuă și <s feerie aitnfiia, un tenis newtmuum« trec eute de mis și mmicims-mdemsbile petru Nieelm. Intrând în oraș, șlins au lemne. Unde $* dus a$eU lemne, e&ei ernșul, ver&im de bieții cetății, este lipsit cu desăvârșire de el. <¤ A mmrgâ sine&a de auriesieste Im meats partimlare, «’«r găsi o burnia de lemn, «MW wrumlerli »» «« de unde eu»și ptrecurs. Nn se trimit samié întră suie de mre, plins cu lemne, în oraș. Asmră a neutr@e o «și«c<â *»• șleme « unui pitar la Pirotehnie. N’a fost nici un accident as permemé. Serviciul de aprovizionare al oreșului are durerea să anunțe moartea de tifos exantematla a fruntașului comerciant din Giurgiu Iordan Ianeacu în vârstă de 63 ani, care pentru a contribui și el la eșurarea necazurilor noastre de astăzi, a primit să conducă Depozitul Comunei de aprovizionare No. 3. El moare jertfă la îndeplinirea datoriei și toți colaboratorii săi din acest serviciu îi vor porta o amintire recunoscătoare. Peste 70 milioane sst © ssma 8ubs ® riss până în presst?!, pentru kenurile d@ tesaur»!© Apararei Naționale. Subscrieriie cresc din zi îa zi ® tjî In Capitali, cît și în provincii. Fiecare dintre grab'm si subscriem tot noi sa ne din prisosul nostru, din esetsmiile noastrœ, din b&sm pe care’î ținem dsg«abate și nu se aduce nici un profit. 8B5Ksa»wMes!«iMC!iH*raraROT.»Ksa^ -«iz-ascEaCrsni.« Expoziția nBs’if*s8K se va va închidă la sfârșitul acestul luni. După ea urmează expoziția artiștilor asociați ea se va deschide un aseliș local. Bumineță 11 iunie apare foia „Arta lepni stab distu B Bo a D-lui George Savul. Se atuca la eunoși ață generează că toți aiapanigții medieați din contigantala 1918-1897 evacuați de pe teritorui osispat și care sunt recrutați de pe rasa Cercului de Recrutare Rbspfișe, să se prezinte la reședința Biroului de Secrutare Balș în cătunul Lunes.C&tă|E ©ipendinte de Comuna Galeta județul Iași, In ziua as 14 Iunie 1917, @ps ® & fi revizuiți medical și stabili definitiv pozițiunea lor militari. Cei lasaga vor presenta până în data mai sub arătată vor fi considerați ca nesupuși. Dna Lufig V. Fihippeneu pantru aviatorii neștrii ea au doborât un aeroplan dușman a subscris suma de 120 tei. I Intra corespondența poștală la Iași n’au găsit maiulte acte pe numele Ionescu 1 Dimitrie absolvent al gcoalei elementare de comerț din Ploești. Titularul să sa prezinte la oficiul Postal Iași a se primi. Oficiul postal Central Iași. Intr’un număr precedent ara arătat că iubitul nostru Maestru-compositor Edward Caudolla a început a elarta masiva unei nouă opere, intitulate Traian și Mochte . acum a* fists* om bucurie că dera sfîrșit compunerea sa și sa ocupă cu multă asiduitatș de orchestraraa ei, așa ca sei mult până într’o lună această ni să opsraosinlca'.ă va fi gata a fi pu să ia dispoziția artiștilor noștri lirici, cari, nu ne îndoim, vor contribui cu tot talentul Ior în represantarea cât mai strălucită a lucrărei Maestrului iagan. Știm cu toții că dl. Caudella nu se află la prima sa lucrare; el a scria până astăzi, în afară, de renumerate bucăți de studii, isterii și diverse composiții arti*tice, încă alte *pt lucrări ® ari muzicala remarcabile, și anume : Operata J La Țară, opera-comisă Olteanca [testul de General Gh. Bengescu-Dabija], Fmta Băieșului, (text Jo e Gh. Irimescu], Hatmanul Malloy (text de Jacques Nograssi și neuitatul publicist I. L. Caragiani, după o nuvelă a lui Malate Gane), Reis&din Eomminonda, (libretat de Jacques Negruzzi), Daci și Romani (text de N. Beldiceanu, Al. G. Sutzu și T. Assan), Petru Rareș, prima mare operă româneascâ, (libretul de Rlbeanu, după Necnica Gan«), Adevărul și Minciuna, poemă alegerile de da» Matilda Gugler-Possi, și in fine opera da care vorbim mai sus, Traien și Dokia, al sărui text © de publicistul sagan 9. A. Bogdan, îndrăznim a preda că Maestrul Caudella va căuta să utilizeze frumosul seu talent, «oncordîndu’l ca vrs-o operă și binefacerea din acele ce astăzi se simte așa de multă trebuință, și ca aceasta admirația ieșenilor și a întregului public românesc va fi și mai entusifisti încununând astfel întreaga operă atletică a celui mai simpatie dintre talentele roate »ie lașului. V. In curând se va deschide în Iași un magazin universal american, care va pune la îndemână publicului toate articolele de saurmnguri. Magazinul va fi instalat în localul firmei „F. F. Mente”, strada Ștefan cel Mare. In Petrograd au avut loc alegeri comunale. Rezultatul de oarecare indicii. 8’au ales 55 membri ai blocului socialist, 32 bolșevici (lenini), 22 ai partidului „libertatea poporului“, 1 radical- democrat, 1 democrat fără partid, total 102. S’au dat 72.750 voturi pentru blocul socialist, 30 318 „ „ partidul bolșevicilor (lenini), 29 323 „ „ îmbartăței poporului. Din “Gdisski-Ustoc“ 26 b. c. In lista de agenți secreți ai poliției imperiale rusești, publicată acum de guvernul revoluționar, se găsește numele lui Alexis Nour, fostul editor al ziarului moldovan „Besserabeiz“, în tovărășie sa PanUinov Halipa.El era amic personal cu Grușevami și printr’ânsul întreținea relații cu P. M. Durnavo, pe când acesta era primministru. ---- O faptă Isudabili In urma inițiativei D-lui profesor I. Mitescu, președintele cosmisiunii de examinare a elevilor de la gimnaziul Alexandru cel Bun, toate comisiunile au aprobat, ca sumele cuvenite corpului profesoral pentru examenele particulare, ei fie donate diferitelor instituțiuni de binefacere din orașul Iași. Acest gest mărinimos face deosebită cinste corpului didactic secundar. 754 „ „ radicali- democrați. 200 B ,, democrați fără partid.