Evenimentul, iulie-septembrie 1918 (Anul 26, nr. 122-193)
1918-07-03 / nr. 122
1 A it TCT tax *. , hwr ****** _ 10 p #tiic|iijlÄdBii5tMjiä IAȘI PIAȚA UNIR© *t&rj lntâcrvator 10 B A fi INSERȚII ȘI RECL-W.E te paginá ÎI 1 Leu riqdié Un număr ve hi 30 baw Izbucnire îndrăzneață Fără seamăn de îndrăsneață a ît in felul ei, isbucnirea de mai mă zi a darului Gerota incon- Regelui. Sudoară că nu s’au mai văd suverani atacați și atacați (iar cu violentă in diferite paramente, mulți au fost criticați pentru greșeli interne și nu odată, s’a întâmplat lucrul acesta și » la’ noi, alți au fost atacați"** mai pentru că nu răspundeau, or ' nu Îndeajuns, aspiratiunilor nationale dar in toate cozurile cei care să avântau in ascunssea atacuri, să intemeiați intotdeauuna pe puternice și reale curente dinn &ra pe care o represintau. Cea ce credem insă că nu s’a mai văzut nici o dată și nicăieri ‘e ca un representant al țărei să facă o vină Regelui nostru din faptul, nu s a împotrivit la declararea răsboniului pentru îndeplinirea idealului național Și când știi că nu represinți altceva decât ori, tre o vârșită inconștientă și tă perversitate pentru român să te supuidă furia asupra uni Cunoaștem fabula pădurei și a coadei de topor, dar or cât vechiu ar fi năravul acesta de in omenire, nu credem să se mai fi produs vreo odată subt o formă atât de brutală și atât de cr*nică. Cu cât Regele in această cestiune in care a fost atacat a atins culmile onoarei și ale virtutei, cu atâta cel care a căutat să’l pângărească s’a scoborât pană in adâncul cel mai întunecos al infamiei. Din nenorocire d-rul Gerota nu este singuratic, ci e organul unuia d’intre grupurile de instrioați care precum să știe s’au impărtit in două pe chestia dinastică. Rușinoase lucruri și adevărate pedepse pentru ispășirea păcatelor pe care le vom fi avut noi Românii, totuși Dumnezeu nu se va indura de această țară, căci când asemenea atacuri pornesc de unde pornesc și urmăresc cea ce simțim cu toți, ele vor face ca toți Românii vrednici de acest nume, fără deosebire de credințe politice să se strângă intr’un singur mănunchi d imprejurul Tronului, și strâns uniți subt această amenințare să facă zid față de inamici interni și externi, fățiși și ascunși. Bălăliile mibții.AsțifeV se vor plăti până la 15 iulie? 1919" La plata familiilor snobizați.l<pt se va țin-, K«r,snă,d.^vs* .pănă când au fost plătiți ia «Ip#lovu, egi cari au lăsat aviziile d pista pantru familiile rămase ip ta ito mf oc spat. In serviciul vripmobilelor din Ministerul da latrina’ a’au făcut următoarele numiri : Duvius Crir*?«^ contabil, V Ds mstresau șef de iți5'03, Giuani Baruso» inspactor se automobile, Ion Păcuraru sesiitir, Bojan Bobanea Săi' al paraulpi t!ț reparație și daposital Central de luatorisle și dna Sevastia Acdrieasffi deatllografă Societatea ortodoxă miionala a femeilor vom lua Filiaisi Craiovei adtea mariusafri publice d lui Alex Constassimoíiu, președintelui Soc Fam llii Luptătorilor pentru dloneț apei sumei din 10.000 lei făcuți, aiaei Societăți. Duminecă 1 iulia 1918, la conacul moșiei Stitio *, a avut loc botezul nonei Bătute a db nu ș. d lui St. Lungu, șeful de atelier »l ziarului nostru și preșidintela comprXicției Progresul din localitate. Naș a fost d. Dimitrie A. Greceanu, fost ministru, la asonată «regiunească serbitoare, au asistat toți lucrătorii ziarului nostru, împreună cu familiile lor precum și alți colegi de ai lor. După terminarea botezului s’a servit celor prezați:» oăte o gustare, iar in urmă au luat drumul spre Iași, mulțumind d-lu și d nei Greceanu de frumoasele »petrecute in frumosul castel al »moșiei Bistnoal. Cursurii« șirmnei superioare de Silvicultură se redeschid la Iași in sălile Gimnaziului Alexandru cel Bun din drada Elena Doamna, cu in espareda Ia 9 Iuli a. «. Sinaia o pusă cub dirastîuna a dlui profesor inginer N. Saigiu. S’a conferit denorațiunea de răsboi „Ordinul Militar „Mihai Viteazul“ clasa III a: Căpitanul Balaban Nicolae, din regimentul 8 vânători, pentru vitejia și aviatul remarcabil cum«r» s’a srancat in fruntea companiei sale ia asalt asupra poziției inapioa de pe dealul Cireșoaie in zilele de 27 si 29 August 1917. Trecănd printr’un loc violent a ajuns până la r«țdele de sărmă ale inamicului pe cari le-au tăiat vitjii săi vânători. D Vasse D Â îtîala, președintele societăței subofițerilor in rezervi din România, face somosul tuturor subofițerilor nativi, reangejați și de rezervă, precum și veteranilor de orice grad, care doresc a sa insori ca membri in această societate, să binavoească a i re adresa in fiiaoare zi intre orele 14 9, p. m. strada Păcurari No. 52 Informații In ultimul număr al ziarului noshu b’a publicat un articol intitulat „pentru D-t ministrul »Inserărilor publice“, al cărui cuprins nu cadrează cu ideile noatre. Marea lipsă de făină de popușoi, singurul aliment care a mai rămas de hrană populațiunei nevoieșe, dă de gândit tuturor. Ce va mai fii Este nădejde că populațiunei i se va putea da curând antitata de faini, cu care să-și poată țâră exista de azi pe mâiii găisit pe stradă și condura I. Iulian Vateman din C. Brătianu, dând semne de mentală. »1 metropolitan a înscris in ternl său două nouă bucăți mute «Ruga pentru pace“ marină groasă de toată frumu«era și „Ho. generalului Averescu“ — inspirții ale concetățenii noastre d na Iosefina Zftsr, Le recomandăs» călduros iubitorilor de musică. Cuvintele din Ruga pentru pace sunt compuse de dna Sitonia Cereghi, fost arestat la comisia II a i nai Costantin Ion pason, găsit cu nulte lenjerii militare, ar din spnrt a declarat că se a da la gară dintr’un vagon. Comuna »odisțunănd de căruțe suficiente pentru căratul gunoaielor da prin cărțile cetățenilor cara pluttesc tix» pentru gunoaie, majoritatea oâlăizlor din joși sunt pline de luni de zile de gunoiul care nu se m ai rădică de către serviciul curățirei străzilor. Ce a de făcut ? Să se arunce zilnic in 8‘ridă gunoaiele, sau să stea ele înainte in ogrăzi, ca sa dea neștere la fel de fel de boli. Cum dispune serviciul sanitar ? Fiața. — In piețe, s’a pus in vânz are de ori ceapă, intr’ddevsir mai sf* tenă, insă mai rea. M Toate ouăle pe «a* »egustîtrii se vând cu 50 bani buetati, sunt stricate. Fruct?le tot sa țin ascunse, ca și brânza, ca și zahărul. In abundență, se vând rfcdishi trecuți. Carne de vacă pănă joi ca tun vr, mi se va mai vinde. Pănea din zi ic i mai rea, dar mai bună pentru a da naștere 9 la diferite boli. întregul personal artistic al Teatrului Național din Craiova, aflat in Moldova sau in teritorul ocupat, ete invitat de Direcție ca intre 5-10 August curent, știi nou, că se prezinte neapărat la Teatru, pentru inceperea repetițiilor. După ratificarea păcii cu toate țările cu care a fost România in război, guvernul va veni cu proeotul de lege al desscentralizărei administrative. După acest proest, țua (Muntenia, Moldova și Oltenia) va fi împărțită in 12 județe in loc de 30,iar orașul București va avea 5 arondismente cu 5 primari și o primărie centrală. Primarul general și subalternii săi vor fi numiți, iar nu alegi, pe 10 sau 12 ani Oreșul București va avea o independență deplină ȘTIRI MILITARE Demisiunea din armată a generalului de divizie Rașcu Iean, inspector general al geniului din ministerul de răsboi, s’a primit pe ziua de 16 August 1918, trecând» sa pe aceiași zi in cadrele ofițerilor generali de rezervă. — De arsemnea din armația generalului de divizie Tănăsescu Constantin comandantul corpului III anută teritorial, pe ziua de 31 Iulie 1918, fiecănduse pe asoiași si in cadrele ofițerilor generali de rezervă. Demisiunea din armată a generalului de brigadă Bobrișoreanu Constantin, comandantul diviziei IX, a fost primită pe șina de 30 iunie 1917, trecănduite totdeodată pe aceiași zi in cadrele ofițerilor da reservă: D. Emil Fanaitescu, profesor cu tilu provizoriu la școala normală „V. Lupu“ din leș), îndeplinănd condițianele cerute de art. 34, alin.*V. d.în legea învățământului secundar șî superior, se numește cu titlu definitiv in învațământul secundar al băeților. Cu începere de la data publicatei acestui decret încetează de a-și mai produce echet disposițiunile cuprinse in legea relativă la supușii Statelor cu cari România se găsea in stare de răsboi și bunurile acestora. D. Nicolae Cojocariu, institutor agronom la școala normală „V. Lupu“ din Iași, îndeplinind condițiunile cerute de art. 34, alin. V și 51, alin. IX din legea învățământului secundar, se numește cu titlu definitiv. »w W; ' WÄC.w-vr;«,»-;t:^ Reforma Universitară Ordom că santesa ia asentimentul tuturora, ofirid spunem că o nouă reformă a Învățământului universitar se impune. In legătură cu scaasta d. prof. A. Getusa, deputat, spunea la unul din examenele d sala de Economie Politică din șasiunea actuoii, căsînd finț’m?!« cere pregătită pentru a face parte din pătura ste aducătoare a țării și se exprima nu toaaan cu dogii relativ la aceasta. Șlavaa perfectă dreptate. Apoi dacă luăm mzul lui Zeuleanu, suplinitor de Drept Civil la Universitatea locală, pare fără a ține cursuri și a prada materia respectivă, a pretins studenților destinni cu totul streine de acelea pa care le pledase, nu dăm perfect seamă că este o imposibilitate ca elementul tânăr să poată fi pregătit pentru menirea lui. Ne trebue in Universitate o spentalitate sănătoasă și aceasta se poate obține numai ravzuindu-se modul de recrutare al profesorilor. Ae asemenea ar trebui să sa dapite o căt mai mare soropaluozitate la examinare a studenților. Iar nu să se examineze studenții din ordin și cu păreri presonoapute, lăsăndu-se presupuneri dacă studentul a avut sau nu timpul pentru a prepara, cum a fost recentul caz cu studenții mobilizați. Dis ohisstiunea prozintănd interes mare, vom mai reveni. CIRCULARA TELEGRAFICA Li toate oficiile telagrafe poștale, agenții speciale, birouri autorizate și stațiuni de cale ferată, Copiei lor Inspectori Regionali și D lui Inspector Regional al Basarabei. Reluărd a se comunicația afia telegrafioat cu teritoriul vremelnic ocupat luați măsuri că telegramele sosite din Muntenia pentru Moldova și B5«?»ribia să se predea la destinație fără perceperea vreunei t?*xa suplimmentare. De la primirea prezentului ordin veți admite telegrame și din Moldova sau Basarabia pentru Muntenia, texarduse după koíl.1 terți cu 10 luni cuvântul plus texa chitanței ș tiinbrul da ajutor ca pentru telegramele interne. " Pentru teritoriul ocupat ee ad«üi deocamdată telegrame muunci pentru următoarele oficii: Alexandria, Bălcoi, Băliigii, Balg,lăcassa, Bechet, Bistretis, Brigadiru, Buftes, București, Buzău, Brăila, Bamnești, Câineni, Calafat, Călăreși, Ciuliziănești, Câmpina, Câmpulung, Caracel, Cașaul,?, Căzărești, Cetate, Chitile, Ciocănești, Ciulnița Comana, Corabia, Comarnic, Cornetu, Craiova, Curtea de Argeș, Cotești, Ciorăști, Cilibia, Drăgănești, Drăgășani, Fetești, Filiași, Florești, Fronzăniști, Forșani, Făuric, Găești, Gradiștea, Hureșani, Jilava, Ianca, Lehliu, Maciuca, Moreni, Maftîn, Mizil, Obideni, Oltenița, Odobești, Patriș, Petrești, Piatra Olt, Pitești, Piua Pietrii, Ploești, Predeal, Prinești, Pogoaneie, Pitulați, Romansl. ,RoâSara, R Sărăt, Roșiori, Rucăr, Ra~căr, Racovițe, Sălciță, Segarov», Sinaia, Slatina, Slobozia, Strehaie, Sibiea, Brăila echwartzs beereteile, Târgoviște, Tg. Jip, Țândărei, Titu, Turnu Severin, T Măgurele, Urlați, Urziceni, Urethești, Urleasca, Văduleni, Vidin, Vârciorova, Zimnicea. Dirijarea telegrametor se va numai prin oficiul II și pănă va face noi dispozițiuni. Afișați această dispozițiune la toate ghișelele și liberați copiei lor Prefecți de județe pentru a aduce la cunoștința publicului. D. Aufmin sub directorul C. F. R a lucrat cu Comisiunea Germană. M Artial de OJLbhi WM ECONOMICE Urcarea prețurilor și măsurile exceptionale de R. R. TuffU, profesor, fost vice președinte al am. de Comerț III Datorita acestui fapt prețul cerealelor n’a urcat in mod simțitor gonal da grău și de porumb si gănc la prețuri la sari nu e’au golit nici odată agricultorii La prevedere, aciastă urcare de preț pare ca totul «normală, iar a«ei nari banfiinistă de aceste avantagii venite peate noapte, sunt priviți o» ‘ niște spaculanți fără de scrupule, și au atăt mai condisionabili ca căt tran ficul sa face au materii de prima necesitate. Din fericire lucrările sa petrec ott totul altfel; in toate aceste raporturi exista o armonia, iar prețul unui produs este in strânsa legătură cu costul mijloacelor de producția ; și mai înainte ca legat cerere! și a ofertat a’a și făcut efectul ei da balanțare, prețul unui produs se va stabili după procentul afectat capitalului, și după prețul mai scăzut sau mai radical al salarului Iucrătorulm, salar care stă in strânsă legătură cu prețul de cost al materiilor de prima necesitate. La o cheltuială pe cara o va face lucrătorul pa si pentru întreținerea sa prsonun și a familiei sala, dacă da la 2 iei se rădică la suma da S lei., nimic mai normal ca și selarul ce’l va pretinde va fi și el cam de 4 ori mai mar«. Nimeni, dar absolut nimeni, in șina de astăzi, când fiecare e stăpân pe».aica sa, nu ve conveni a lupra, de căt numai in anumite condițiuni, care să i permită de a recolta pe lăngâ cheltuelile avute și nu, beneficiul cuzare. Boloara trage la jug, dacă ar avea putința ca să se poate exprima și refuza să mai muncească din moment ce i ec va reduce cantitatea de hrana necesară. Atunci mă intreb c am se impuca cum se pot impăca prețurile maximale, mai cu seamă pentru articolele fabricate cu cele expuse mai sus. ? E posibil ca cineva să și poată închipui, că se poate pune in lanțuri libertatea comerțului schimbul liber, libertatea de acțiune a capitalului, acest drept de proprietate absolută, drept cu atâta mai sfânt și care se bazează la origine pe o abstinență di la ooneusafcțîe și o constituire a capitalului cu cine știe ea truda . Nu, eșa ceva nu se poate face fără a nu provoca perturbații economice grozave. Să srtndă cine o vrea ca o dispozție eșaand ori și de unde va avea putere să constrânga capitalul să facă plasamente in Întreprinderi cărora da la început li se tate respirația. Na, acista nu se va întâmpla niciodată, capitalul va sta liniștit acolo unde se găsește și nu va egila iveală decăt atunci când plasamentul său unit cu munca ii va putui garanta oarecare roadă. Revenind la prețurile produselor agricole, vedem că starea de astăzi nu mai co reapune de câtuși de puțin cu acea de acum câțiva ani, iar agricultorul decedat acum câțiva ani, dacă l’am scun din mormânt, s’ar minuna mult auzind de fabuloasele prețuri la cari au ajuns cerealele, va cere insă cu insistența să i se redeschidă mormăntul la auzul suferilor dificultăți întâmpinate cu caluza terenului, lipsa totală de brațe și prețurile exorbitante sie materiilor fabricate cum ar fi de ex : pânzeturile hăinăria, încălțămintea etc. Țăranul care e oblgat a plăti prețuri nemaiauzit de mari pentru pentru obiectele de prima necacitate va pretinde in mod legitim un salar mai mare. Această nevoie e mai pronunțată la arieni mesering, lucrătorii de fabrice și la funcționarii de prin orașe cari sunt tributari nu numai pentru obiectele necesare îmbrăcămintei lor, dar și celor de cari cu nevoie pentru traiul zilnic. Nu mă surprinde de foc când un meseriaș igi socotește ziua de mine*