Evenimentul, iulie-septembrie 1918 (Anul 26, nr. 122-193)
1918-07-24 / nr. 139
- ORGAN fcww&nalgaffer Aniversarea nr. 5. pagina I și progresui sa prindă rădăcini normal, si in sânul națiunal. E știut »si acr bine ! I și acel progres m măsoară, după in* Itinderea sa cera sa. manifestă in po Im , „ Ai . . . , a poi, da la oei sa ai mia până la sei zbata suflarea romaneasca și a avut pe ziua de tea mm . »ai «ar«. i<?a îndreptată înspre Aceia, care stă de pază gândurilor și simțimintelor noastre. Regina Maria, care și-a contopit mifletul, in toate grelele împrejurări prin cari am trecut, cu durerile și bucuriile noastre, și-a înscris in cartea neamului nostru o pagină, care va rămâne vecinică. Ziua numelui Ei, ne dă prilej să-l reinoim, urările pe cari 1 Le îndreptăm, pentru toată iubirea și toată solicitudinnea pe care le are pentru neamul românesc. fronturile de luptă din Rusia in Republica sovietelor a»mai«en] te simt următoarele sectoare de luptă : Pe coasta Murmanului, intinsânduse pănâ la Petrezsvodsc Aliații au format un nou front. Pe de altă parte pe linia râului Volga s-a format un front cu Ceho-Slovacii. Acest front merge spre nord, pe aursul răului Cama pină la s äăr^it de Cazan, apoi se coboară Înspre sud pe cursul râlui Volga până la orașul Sâzreni. Ținuturile cuprinse intre flancul Nordic al sectorului cehoslovac și cei audio ai sectorului Murman-Petrograd, aci a ibnonit răscoala in gubernii Ieroslav și Vladimir, incăt guvernul sovietelor acuma n’are nici o comunicație cu nordul Rusiei. La sud, și sud est Cazacii de pe Don, cu voluntarii din feste armată miei și cu cazacii din Orenburg și Uran'sa caută să curețe aceste părți de bolșevici, «azi deocamdată stăpânesc o perte din Gubernia Cubani, Gubernia Sivropol cu o parte din linia principală care duce de la Katerinodar inspte Țiritin. De aici nu mai au in stăpânire cursul râului Volga până la portul Camorin, apoi și linia principală Țiri^it-l Dîptic și Comașin Temkov. Dar și aci ei Brit tetrai nsunt etrâKtoreți, ier»Guvernul sovietelor nu ia mai poate da ajutor, așa că de pildă intr’ort de fetegrama Benei Brulovici, șef de «tat mijorei Republicei roagă egiile bogi vine, ce operează in părțile smintite să mai miște căt pot cu puterile lor. Dreptatea In lume de dr. Leon C. Cosmovici Ori ps ce msinte luminați cunoaște | est’n lom» domnește o srmeni›, sta 1 tommintft de legin@gâ?uminibil ®, ar» 1 moni» concretizată prin expresiunea de dreptate. Această dreptate a izvorât și tinde !acel »si mar ® birs și la progresul cri mai insdniat al omenirii in genere, a națiunilor în particular. Ori și cerainte luminată înțalege dară, ast a te opune acelei armonii, deci dreptăței, este o acțiune rea, iar consecințele sunt, pe deoparte o disfolație pe de altă parte prilej de izolare. Asemenea făptuitori nu numai pocätuesc, ci sunt și pariculoșii neamului in mijlocul căruia viețueau. E la înțelesul oricui, că faptuitorii de feline ee ninSimn,esti sud podoara șinei judecăți, care va fi eu atâta mai severă, cu cât dânșii se opun dreptății cu conștiință, Vrute nevrute, dreptatea fiind deva firesc și neßdruncinabil in lume, ea va triumfa, precum a gi triumfat. Acest adevăr ii găsim in istoria omenirei, ori care au fost vremurile ori cât de nr.m6.3c și au fost soția care &’au 05 ua si și ori cât de variate au fost mentalitățile și a manifestările făptuitorilor. Datoria noastră dară o, a munci, a conlucra psia &i álarea adevăruiți, singurul p ® Ic mo csra e in legătură cu amonia universală, cu alte cuvinte era dreptatea. » Și ^0 aratat prin gândiri el se manifeată prin grai, prin scris și prin făptuitori. Prin seria— doei prin presă“ merii la in sămănă mijlocul cel mai puernic, Sn a arăta adevărul și al aduce la cunoștința R&aLumei și a sili triumful dreptăței, deci, a contribui cu binele! ! Cine fog# d` aderă?, »ft na alte, oft ! nu poate scăpa. Vine vremea, uneori I ss mai degrabă, alte ori ntați'stázia, cănd i își arată capul; dreptata triumfemă Î I căci dreptatea e in lume. Ca dânsa și judecata aerară' ar ® ® răgaz și @u căt' dreptatea va f înăbușită an timp mai îndelungat, au atâta I judecata va înfiera și va inlătura maii-mafai © p ®.făptuitori. Dreptatea e in visa.?. informații D. D. A. Greșim, președintele Sindicatului Agricol din Iași, a primit o telegramă din partea mirilor agricultori din Basarabia, că versuri 25 Iulie sosește in Iași o delegațiune a marilor sgricuultori compusa din 30 membri. . Senatul Uaivsreíte a recomandat pentru a fi ridicați la rangul de profesori universitari titulari pe d-nii C. Niculosasu Ottingi V. Vălcovici primul Ia astedra de Chimie Tehnologică, al doilea la Catedra de Mscanică. S’a deschi» ' expoziția de pictură „FRIESE ” VERONA1* In localul 0bișnuit din str. Lăpușneean 8 Expoziția ea inchide BSaabăta viitoare și se poate vizita intre orele 9—1 și 3—9 seara. Căminul «studențesc se va redas* chide In 1 Oetembsie in localul fost al Institutelor Unite din Str. Muzelor. Oncim-sties SViajestâței Sals Regina Cu ocazia zilei Sf. Maria-Magdalena de er?, s’a sfidat cu deosebită solemnitate onomastica Majestăței Sale Regina. La Bicaz dis de disfâineață Matas tate».Lau primit rând pe rând f*>licitărie ssieilor solenii cari sa află • instalate acolo. Primul Ministru a przentat feliei țări in numele guvernului. Dejunul ei a servit pe terasa locuinței Regale, la 38 persoane. Au luat parte Familia Regală, Primul Ministru, general Culcer, Mișu, Ministrul ?! nostru Îs Londra, Dobke ele și Domingosrile da Onoare, H. Catargi Mareșalul Corței, Prefectul danaisi, | Casele civile și militare,ps.srohul Com. | Bicaz etc. | S’au trimis numeroase jerbe de flori din București. Prisidenția Camerei a trimis o telegramă de folicitare in nopsle Camurei. La Mitropolia din Iași, ani această ocazie s’a eficiat un Ta-Deum. Din intreaga' Țară elau expediat telegrama de felicitare. Pa lingă Biblioteca Univarității se va înființa un atelier de legătorie de cărți . Aceasta atât pentru a recruta viitori legători de cărți români, cit și pentru a sfttifeface necesitățile Bibliotecei. D. C. Diemandi, fostul ministru la Pitsogred, a sosit la Paris. Acolo abia s aflat, «em ptru „Les Temps“, că a fost pus in disponibilitate. JX,.Wil Jl 4 ! JLO.JUi.i!Lo IÖ aMi ábkt^&jk 20 la NHt Síiserfií și reclame íh pagina 2-a 1 I#m -ránetil Un număr vechi 30 berni COMSERVITOR . . Consfătuire Agricultorilor și Viticultorilor stunt Iași - Desbaterile Aricultorilor - Demunică 220, a avut loc in saloanele restaurantului Tufflă, o consfătuire a Agricultorilor și viticultorilor din Iași, Presidență d. D Grecmau, Președintele Sindicatulud Aricol Iași iare luând cuvântul spună : In întrunirii ® precedent ® sa lua la hotărârea as o Comisia ar.e gă.00 pre-sinte guvernului pentru a arata doleanțele agricultorilor. Prima chestiune asupra căreia trebuia să insista 00 seiciunea, a fost augumentersa prețurilor cerealelor într’o așa măsură că, exiluzând idda oricărui câștig, să acopere măcar ehaltualil 3 făcuți cu cultura. In aseastă privință ni s’a promis tot sprijinul și sperăm că prețul cerealelor va fi ridicat. Dacă s’ar fi ținut seamă da al 2 lea desiderat al’agricultorilor'și, anume, că la fixarea prețurilor cereaialor să fie consfintați și agricultorii, nu s’ar fi pus prețuri cara nu acopăr nici jumătate din ehictuelile făcute. Să sperăm că maca? da eici înainte vom fi constitiți gi noi, când va fi vorba ei se ia hotărâri care privesc agricultori. Al treilea desiderat era cedarea da către diferitele unități m militare și depozitele Ministerelor, a materialelor nacasare agricultural, direct agricultarilor Cu toate promisiunile data vedem că, ceca mai mare parte din materiale, au fost vândute persoanelor care nu au nimic comun era agricultura. Vorbind de lipsa lor trior de muncă spans că legea obligativității muncilor din diferite imprejurări n’a dat rezultatele dorite și crede că o concentrară agricolă preconizată de di sa încă de acum câteva luni, ar fi dat rezultate mult mai satisfăcătoare. Un mijloc de constrăngere pentru, acei care nu vor est kiesesc, ar fi să nu li se dea <a o b umbuscă însușă a lucra, căci cred ea este drept de a se rechhiziționa porumbul de la țăranul muncitor și a’i impeți la lenișii care nu vor să lucreze. " Asupra avansurilor făcuta de către Minister Agricultorilor, crede, că ar fi nimerit să se amăns restituirea lor pentru» anul viitor, cănd «ă aperăm că vom avea o revoltă mai bună. Fie apel la D-voastră ca» toate advîrs’tâțile care sa’teu »bătut asupra agriculturei, să faceți sfrauftaftturi de toamnă cât mai întinse, știind că prin a BOBBta nu vă faceți dacăt datoria de buni patrioți către țară. Dl. P. D. Costescu intr’o ViSheme ®tă cuvântare arată cum aghe altorul după ce și a pus toată averea și munca in ogorul lui, se vede astăzi aminouri jat și n-iâsteatățit. , Roagă pe Dl Președinte să inter* vne la «ei in drept pentru a susține cererile agricultorilor. Dl. C. Teodorescu oare si primares prețurilor ».eximala, ar fităud. est nimic din orie ce trebuesc agricultorilor nu se pot procura cu preț ssaximal. Dl. Capilar, Corjmm sunător promite ca va susține in senat dreptele seseri ala agriculturei. Dl. Profesor Dr. Leon Cosmovici Psega dintrie Sindicatului Viticol arată nsaorechile case de ani de zile s’sfui abătut asupra viticultorilor, ehiltvelele «normenoase cu îngrijirea viilor, scumpetea tuturor materistelor intr’bsințata ia viticultură gi cere că eu se pun prețuri sas xi-liale la struguri și vin. . D. B. Tutui luând au vintal ispuB © ost o orchestră ia oara instrumentele n’au fost ecosciete pe loc de o maladia armonioană, vom avea ca rezultat o adevărată cacofonie. Tot așa nu întâmplă gi in starea iconosioâ a urei țări. Totul este in zdăneă ligâtură, prețerire de vinzare IgipSr dde petțsr.l« d ®. cost. D Pristdinie Greaanu spuneîgi dmn cut« evt Eimer telor mai vn I toătâ I»»ce b’rupee prețuri maximale. Aeste prețuri insă au fost puse in concordanță și cu mijloacele de statorare data tot de autorități. La nai ©’au stabilit prețuri maximale pentru produsele agricole, prosumțăradu-se in schimb tot soiul da avantagii, Raemansa si in Industria. Atăt agricultorul căt și industriașii §i,comardaSH äi, au rămas numai de promisiunii nedănduit la nimic. In astfel da condiții nu sa poate ajunge decât la un adevărat dezaistru, intreaga înlănțuire economică a unei țări prăbușindu-se ca prin «iniune. La urmă se hotărăște ca o conaipiune să se prezinte d-lui Președinte al Direcției de Alimentare precum și d-lui Prim Ministru și Minicimlui de Agricultură pantru a arăta nevoile agricultorilor și a cere rădicarea prețurilor maximale. Idisii și mpeniarea inamovibilitatei Comitetul Asociațiunei generale a medicilor din țară a inaintat domnului Prim ministru următorul memoriu cu privire la prosetul da lege de suspendarea inamovibilitä ®i personalului sanitar : „Amoaiațiunca generel ft & modicilor, luând cunoștință de faptul că ne in*terîționoasă vota;*…® unui promit de lege pentru suprimarea inamovibilităței medicilor fuuncționari, găsește da a sa datorie de a sa ocupa de această chestiune a cărei gravitate atăt in ce privește interesul public c ăt și interesele medicilor, este evidentă pentru oricine. „Asociațiunea, pentru moment, înțelege să ia față de această eventuali«este o atitudine conformă cu aituațiunea socială și morală a membrilor, caii o actness și in consecință, vot roagă să binevoiți a lua in nournderers faptul că până in prezent nu s’a produs din partea Medicilor Macționari, un grup sau individual, nici un incident care să motiveze o măsură atât de gravă. „Asociațiunea crede că nimic alta decât faptul că medicii ca funcționari publici și au făcut sau nu datoria față de problemele sanitare a țarei, potti să pună guvernul in situațiunea da a aviza la atari măsuri. Ori, legea sanitară privade pedeapsa destul de gravă și sare se post ® suscuta urgent in cazuri de neindeplinisre a datoriei și ca atare socoste inutile alte măsuri. ■ W " „âstos înțussrea medicilor privește cu cea mai legitimă mândrie zilele grele încercate din timpul răsboiului, cănd medicii au făcut probă celui mai splendid devotament in slujba țârei, și inteliga prea bine că corpul surdioas sa continue a împărtăși cu largă măsură nevoile generale. „Dar asociațiunea soeratică măsura surpindftrei- inamovibillistfel este o lovitură, care se dă pe nedrept madicilor gi, este gi o măsuță menită ei desorganiseze bunul men al admișii ® trețiunii sanitare“. Citim in Sfatul Țărei, Teatru românesc in Chișinău Datorită sprijinului d-lui Ministru al Instrucțiunii gi a stăruinței d-lui Ciobanu, directorul invătțământului, Ia ji Tirind se va organiza la Chișinău un teatru romănest, susținut da Stat,Drept, local va servi auditorul Feșkin. Cu conducerea teatrului va iumări la?terminentul artist romana I. Ma K0Î83SU, o glorie a clasei, româna. La București a incetat din viață Vineri, d. Titu Popovici, fost sjitor de primar al Capitalei. In mormăntarea a avut loc tri Titu Popovici ,la ginăreia d-lui Ion Huber, fostul director al Regiei Ma>resalului Statului din isgi. Condoleanțe familiei,