Evenimentul, aprilie-iunie 1919 (Anul 27, nr. 48-103)
1919-06-25 / nr. 100
k ANT JL al XXVn-la Nombo ^U&adiva, 51 IAȘI PIAȚA UNIRE! 25 Bani ® rss at primuiIai tassmlor Inserții și Reclame partea 2*a 1 ieu roasfeî Un număr vechia SO banh Propaganda româneascâ în străină tati ’ ii. Sifoațimea fremâniei La Paris, am fost puși in curent cu multe luoruri, pe cari nimeni, sau aproape nimeni, nu le știa in țară. Rușii, cari au cerut intrarea noastră in răsboiu la o anumită dată, răspândiseră pe socoteala noastră, prin puternica propagandă de care dispuneau, tot felul de știri tendențioase și inexacte, cari ne puneau intr’o lumină cu totul nefavorabilă, temitojia și rezistența extraordinară a oștirei noastre, sacrificiile poporului și dorința lui nestrămutată de a se opune înaintării vrăjmașului, erau eșt cunoscute in chip neîndestulător sau prezentate in așa fel incăt nu mai erau de recunoscut. Popoarele amice ale occidentului, insuficient informate asupra noastră, din cauza lipsei totale de propagandă, rămâneau sub impresia neplăcută a știrilor rele ce veniau de pe frontul nostru prin comunicatele seci și laconice ale cartierului general. Și cu toate acestea poporul francez din instinct nu susținea. Bunul său simț il opri să ne judece aspru in ciuda propagandei rusești și dușmane. „Les pauvrea Rouanains“, era strigătul, pe care îl auziai in biblioteci, la cursuri, in teatre, in saloane, in piață, pe străzi. Și pretutindeni eram întâmpinați cu cuvinto de încurajare și de făgăduială, că Franța nu va uita sacrificiile poporului român. Bana această dispozițiune a populațiunii trebuia întreținută. Trebuia să se lumineze opiniunea publică franceză și engleză in chestiunile românești. Trebuia ca o propagandă puternică să arăte, cari sunt sacrificiile, drepturile și revendicările poporului românesc. Cu puțin înaintea sosirei noastre, colonia română din Paris, s’a organizat, alegând ca președinte pe d. Toma Stelian. Dar ea nu avusese timpul să facă nici o propagandă, mijloacele lipsindu-i cu totul. Dl. Al. Lahovary, ministrul României la Paris, a încercat să organizeze o propagandă. Profitând de cunoștințele sale numeroase in toate cercurile înalte din Paris, a înjghebat o serie de conferințe, cari trebuiau ținute in fiecare Duminecă in localul Primăriilor din capitala Franței sau in sălile speciale pentru conferință. Ideea a fost primită cu mult entusiasm de lumea intelectuală și politică franceză. Un conferențiar ilustru francez trebuia să fie cuvântului să vorbească despre România, și lui avea să i răspundă un profesor universtar român. Dacă ideea n’a reușit, aceasta se datorește ideilor speciale cu care a venit la Paris noul ministru al Țării. In orice caz, noi vedeam pe atunci că sosirea noastră putea da vigoare propagandei proectate de dl Lahovay, mai ales că aveam da creat o revista, pentru tipărirea căreia guvernul ne promsese că legațiunea noastră va plfiti cheltuelile. Eram prea idealiști. Evenimentele se precipitau. La Iași, începuse să pătrundă in inimile slabe microbul indcelii. Mulți regretau deja actul cel mare, prin care astăzi s'a întregit neamul românesc, realizându-și visul secular. Acțiunea celor ce au simțit și m lucrat altfel, se h tăria din ce in ce mai mult. Această stare sufletească s’a reflectat peste puțin la Psria intr’un chip «bii, dar destul de transparent in lumea oficială. Intr’o bună dimineață, se primește știrea că d. Al. Lahovary, a fost înlocuit prin d. Victor Antonescu. Ce venia oare să facă la Paris acesta din urmă, se întreba toată lumea ? Pentru ce in aceste grave momente se înlocuia un diplomat experimentat, adănc cunoscător al limbii și lumii franceze și care sa bucura de simpatii unanime, printr’un om, care nu cunoștea pe nimeni, care nu era diplomat de carieră și care avea o mare dificultate să se exprime chiar in limba lui proprie, necum in limba franceză ? Era un mister. Pentru unii această numire mirosea a lichidare. Alții insă, tenaci in idealism, nu voiau să fee in considerațiune ipoteza aceasta. A părăsi lupta, ar fi fost, după ei, o nebunie, o rușine, un dezastru. Noi a«n fi pus rău cu toată lumea, fără a câștiga absolut nimic Misiunea universitară, trimisă pentru propagandă, nu a ținut seamă de svonurile și ipotezele ce circulau. Ea înțelegea să-și îndeplinească mandatul ce i sa dăduse de guvern «i fie coleg». Convinsă d. Victor Antonescu întârzia să sosiască, ea a fost presentată d-lui Raymond Poincaré, președintele Republicei Franceze, de d. Lahovay. Primirea, pe care șeful statului francez, a făcut-o universitarilor români, a fost cordială și mișcătoare. In cuvintele pronunțate de el, se oglindea dragostea unui mare popor pentru Țara noastră Ne-a vorbit de vitejia soldaților noștri, da sacrificiile poporului român, de suferințele lui nemeritate. Și terminând, ne-a asigurat că Franța nu ne va părăsi ori ce s’ar întâmpla. Am ieșit din palatul prezidențial cu sufletul plin de speranță și ca hotărârea să grăbim acțiunea noastră de propagandă pentru apărarea intereselor supreme ale România aului și luminarea poporului francez și englez in ceea ce privește firmațiunea și revendicărilor Românilor de pretutindeni. Pentru aceasta, trebuia să luăm o înțelegere cu noul ministru al Țării la Paris, d. Victor Antoneson, pe care n’aveam nici un motiv să nu-l socotim un bun român. O decepțiune desăvârșită ne aștepta. O. Tafrali Informații Firul telefonic Iași TM București este deranjat și deranjarea aceasta ține de săptămâni de zile. Astăzi am încercat să vorbim la ora 5 dimineață, pentru că niș'a că la această oră s’ar putea afirmat convorbi cu Capitala. Am avut răbdare să stăm de vorbă cu Focșanii ore întregi, in vederea obținerei firului cu Bucureștii. Focșanii erau in legătură cu Bucureștii, cu București cu neputință, dar Iașii Am întrebat Focșanii care e motivul că nu mai poate obține Iașul Bucureștii și ni s'a răspuns firul cu că e deranjat firul pe distanțălecuci Mărășești, fiind circuit telefonic. Ei bine, nu se pot lua măsuri de îndreptare’ Pentru Dumnezeu, e așa lucru greu să se repare un fir telefonic pe o distanță relativ nu mare ? Ori, se vede că e mai ușor astăzi să obții vagoane cu care să aduci sardele și măsline, de pe urma cărora să te trezești milionar intr’o noapte, decit să ai norocul să vorbești la telefon cu Bucureștii. Un record imenin in aviație,— Mis Ruth Law una dinte iscusitele aviatoare americane, va încerca, la începutul lunei viitoare, traversarea Atlanticului cu aeroplanul. Curțile Marțiale de pe lăngă toate corpurile de armată, vor funcționa și in cursul vacanței din causa marelui număr de procese. Locotenentul Casale unul dintre cei mai bravi aviatori francezi, care are peste zece citații prin ordine de zi, a stins cel mai însemnat record da băițime, fiindu-se până la 9300 metri __ cu un biplan cu *un motor de 300 cai putere. «TOW v, Bolșevismul in Ungaria Un amic al nostru, care are un fiu sublocotenent pe frontul ungur rsse, ne povestește următoarele : Fiul in capul plutașului său, ajunge la un magnife castel unguresc, cu parcuri, fazani cerbi, etc La intrarea lni exapinat de un individ cu aparență de vizitiu, care cade in genunchi înaintea ofițerului și spune intr’o perfectă franțuzească: — Domnule, eu sunt stăpînul Castelului, dar aot» rolurile sunt inversate Eu sunt vizitiu, fete’e și nevastea mea pregătesc atacarea la bucătărie, iar stapini sunt servitorii mei, cari se țin numai de ehinîha- Kuri, cu tot felul de femei pardute, exercitând o mare tiranie asupra noastră Și așa e in t nată Ungaria da când cu bolșevisimi'. In semn de amintire, stăpânul castelului a oferit sublocotenentului român o pască de vânătoare și fotografiile membrilor familiei sa’o JURISPRUDENTA.— Curtea de casație s. II admițind un recurs al ministerului de Răsboi, contra deciziunei cursei de apel din Iași a stabilit o jurisprudență că statul roman nu este răspunzător de daunele cauzate locuitorilor României de către armatele rusești. Cu începere de Joi, se va distribui populțiunei zahar, câte 250 grame de persoană. Examenul clasei de declamație al d lui profesor Stati Dragomir va avea loc Joi 26 Iunie 26 Iunie de la orele 9 — 12, 22. Ori după amiază la orele 4, s'a ținut la locuința dlui General Averescu, din București, întrunirea președinților de organizație ai Ligei Poporului din toată țara. Toți oratorii au cerut dlui general Averescu, să se ducă la Rege și să-i comunice, că țara întreagă cere inlăturarea acestui regim care, patronează abuzurile și jafurile. D. general Averescu a declarat tuturor delegaților, că va comunica Suveranului dorința unanimă a țărei. Liga Poporului va da astăzi un comunicat, asupra hotărârilor ce se vor lua. 0nul Matei Ciocărda președintele icoanei București a Se ale d-lui P. P. Carp Carp si Michesen Mackensen trimesese pe un agitant al său lui p. Carp că dor... ., să-l primească in audiență. Carp î-a răspuns: — Stau la strada Dorobanților. * Carp și Mârzescu G. Mirzescu interpelase guvernul conservator in Senat asupra legal Clermuh Carp îl întrerupse : — Ce vrei, die Mirzescu, ca guvernul să fie o duducă de 18 ani ? — Nu duducă de 18 ani la vrăsta d-taie, die Carp, ci văduvă de patru bărbați! Carp! Anéd Vișinii Carp ,dă odată masa la Binder, in tovărășia colegului nostru de redacție, d. I. Grigoriu-Havas La o masă apropiată dejuna Vizant; ia ca moment dat se încinge o disecție financiară intre Carp și Vizanti, care învățase la Madrid. Vzanti făcea stra’ nii teorii finanțare, Carp ssimbla. — Cerâzi, Cober Petrachi, il Întreabă Vizanti. — Mă Vicapti m’ai auzit tu vorbind spsnioliște ? — Nu! — Atunci tu de ce vorbești si nast? ? Ziarul „Fat Lux“ ce apa?e la București sub conducere», dlai ing. I. V. Gheorghiț, cor sicrft aproape in întregime ultimul său număr memoriei marelui Bosinescu. Intre diferitele citate găsim unul a lui Nicu filipescu extins din o scrisoare trimisă Prințului Alex. Călimachi in 1910, cu prilejul trecerei pe lângă statuia lui Eminescu din Botoșani, iată 1 voi nu doresc decât a trăi până ce vedea Monumentul României Mari, Românie pe care Eminescu a prevăzut o și pregătit o cu toată gigantica sa lucrare*. Am fost singurul ziar, care la vreme am desmințit demisia din armată a dlui general N. Petala. Isbânda de astăzi, care a avut un scurt interview cu d. general Petala, a fost autorizată de d. geeral să desmintă faptul. Dl Andrei Rădulescu Președintele Trib. Ilfov secția notariat a fost ales membru corespondent al Academiei Române. denie de voința sa, BIU |ivdorința tuturora acelor care vor să slujască de alăt de scumpul fir lași București, lipsindu-i concursul celor din Capitală se MERCURI 35 IUNIE 1919 - MX %XWUU>?3nk ic h Glasul de Piano uri după amiază la orele 3 la Conservatorul de Muzică și Declamație, a avut loc examenul de sfârșit de an la clasul de piano al D-lui Prof. Sibianu. Juriul examinator era compus din D nii Profesori I. Sibianu, Ant Cirillo și delegatul Ministerului decanul artiștilor ieșeni D-l Th. Burada. S au prezentat in total zece eleve și elevi Ținem să accentuăm că intreg acest examen a fost o adevărată sărbătoare muzicală, dar in special credem nimerit a insista asupra D rei Miguela Barberis, din ultimul an, care in urma strălucitului succes ce a repurtat eri, a fost declarată de juriu absolventă. D-ra Barberis a cântat Preludiul Toccata de Bach , un studiu de Liszt și Chopin precum și marea fantesie in Fa minor de Chopin. Execuția a întrecut toate așteptările. Temperamentul și sentimentul cu care a executat dovedesc o adâncă pricepere muzicală ceia ce a atras elogiile juriului examinator. Deasemenea s’a distins mult și Dra Rodovic, din anul 1 superior. Comitetul organizator al serbărei de la Bucium face cunoscut amatorilor că in ziua de 12 iulie st. n.f. Petru și Pavel se va ține ca și im anii trecuți concursuri de alergări libere, in saci, joc de oină, alergări de bicicletă și joc de Foot Ball. Doritorii se pot înscrie de pe acum in fiecare zi la intendentul societății de Gimnastică de la Primăria din Bucium. Ofertele pentru bufetul necesar serberilor din ziua de 16 iulie st. n. Ioft. Petru și Pavel) se primesc la Societatea de ’ Gimnastică până la 28 Iunie a. c. -A apărat jurisprudența militară 1 No. 1 și 2 sub conducerea ’ d lui oionel Pingrati comisarul Riga? de pe lăngă monsiliul superior da Revizie ai armatei Revista franceză „UVroir“ dă in ultimul număr portretul generalului romăn Budiana șeful misiunei noastre militare la Paris și cel ce a semnat toate convențiile noastre mlitare cu aliații. ' sas W MH Cutr«erînd Oriental în îS)5 Note da .C&utorie r ■ , m Zece Luni in Balcani XXI „ — Vîno la dejun și o să ți dau atunci răspunsul meu. I! revăd pe stradă plimbănd««Be du Maiștrii Ententei, &e informa desigur. La dejun mă pricește vesel și mă asigura cu convingere: — Dsta la Salonic și vand «o treabă. Bulgarii nu vor indră ataca E munții na ,bluff. Vom <ă face iacă multe transport i pri Prahovo —■ Lasă nu vă mai ..mți sun ușor și d-voa^trft, adaugă atagatî.1 militar. După masă conversație generală. Vorbim de atitudinea eventuala a Romăniei. — Germanii sânt încă foarte tare, epaneu. Numai cine a vizitat uz n.de imense din Wistfalia și Provinciele Renano își poate da seamă de forța și organizarea lor industrială, care sânt in adevăr colosale. — Lesă, nu mai susținea pe ne uți, J'■ «*<»aoțit militar Numai întrebat eu. a sau mi-a răspuns. In seara sílei cu convorbrea, p?cö spre Balonic cu penultimul tren, ce a mai circulat La Uskub fetele restauratoarei găini (văduva lui Uroșovic, un amic al lui Pasici fost restaurator la gara de Nord din București, pe timpul când erau ambii exorți din Sarbis) să întâmpină îngrijorare. Ne împrietenisem in ceia zece luni de continue voiajuri ce făcusem pe acolo. Ce ne îia?m ? Bulgarii inceput războiul Ce face România ? Dacă na parasește și ea, sărmana noastră Bărbia va fi zdrobită ! Doamne! Doamne! Ca vom deveni? Mă despart de ele cu inima îndurerată. Ce vor fi devenit oste in timpul tragicului exod ? Cu începerea ostilităților Bulgariei, linia spre Nig fiind ocupată, solul meu la Salonic iasjetsiiacu telegramă mă recheamă urgent in țară La Salonic rământa numtai personalul t*. M. R spre a avas in grija mărfurile ramase nadepsinte , ear pentru vagoane urma să se ocupe Gonaulu?. Acum se punea problema stea. Pe unde s’o apuc ? Nu se cunoștea încă atitudinea României, față de nou;a situație politică. Și apoi nu avam și un diferend personal cu Consule! Bulgar. Nuntărisem cu o fieare înainte la Club și îmi spusese cu bravadă : —■ Acum o să regu âm pa trădătorii Bărbiei că mi pofoneaă Koluâsiș să intervin ca m 1918, dar îi dă mâna — Aveți nițică răbdare! șî poate că vom sansifios dorm pi, li riapund eu. Bulgarul s’a sculat și s plecat furios. Dar acum U era grjă să nu-mi facă vie o furcă. k.J Teegradez d-lui Dersisi Îs Sofia cerăndui instrucțiuni. Îmi răspunde că pot trece prin Bulgaria, dar să iau ca prevedere ai im l5i>.ser passer de la Consulul Bulgar D. Ionoson. Consulul nostru, se oferă cu gentileță să facă pe inter xnediarul și un adevăr îmi obține permisul dorit. Era prieten cu bulgarul mort de la Bitolia, unde fuseseră ambii Consuli, înainte de a fi mateți la Ba Ionic, de DON EMILIO