Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-12-03 / nr. 227
A ANUL AL XXV-I LEA Nri? Ülj jMen«mst«ava [AȘI !*VifA UNIREI 25 Ban Írtam 2! parfluiín Mmocrat I&sesp. șî Redat« pagîm 2*& 1 (eu ráklai Un mimăs vechitt 56 ■ b&tâ sisteSi Manopere ticăloase I« pits« No» intimes a îai Sardaw « be doctor cars fac« teorii sfârșiti asupra descendenței omului Individul umian de astăzi ar fi fost altă dată un animal oarecare, ale cărui însușiri tot nu mai păstrează. De această teorie ne am idus amiaza când am văzut că liberalii, pălmuiți in fiecare zi, de la tribuna Parlamentului, nu se hotărâse să renunțe la manoperita lor ticăloase in scop de a zădărnici semnarea păcei. Desigur, după doctorul lui Sardou, liberalii au fost altă dată pachidermeți, fiu păstrat și in viața lor politică, da astăzi obrazul gros. După ce, din causa insuficienței cerebrale a d-lui Ionel Brătianu, din pricina conduitei v arogante a dezagardului român de la Paris, România a ajuns pe neaprăpistie, literalii și margișeful lor se iucâpâimeazâ și acum in atitudinea lor criminală. Văzând că criza e laborioasă, văzând că in Parlament »noile grupări politice, fără experiență și fără șefi, nu sunt bine documentate asupra situației,—Șobolanul No. 1 intrighează și trage sforile, prin agenții lor la cutat, Nistor, și aâți spre a semăna Văitoianu discordia in blocul parlamentar și a produce confuzie in spirite, îndrăzneala acestor oameni e prea misre; ea frizează inconștient*. i*3 situația precară a Țârei, când suntem înconjurați numai de dușmani, când populația sufere de foame și de frig, cind ogorul romînesc doarme ințelenit, a face propagandă ia sensul unei deslipiri de Aliați e o crimă monstruoasă. De altfel liberalii n’au măcar scuza convingerei. D. Ionel Brătianu n’a protestat la Conferință contra cadărei Torontilului și a gafelor Mureșului. O sa se mul tumneu să ceară 20 de kilometri teritorii* in Coișiana peste graniț» fixată de Consiliul suprem și atîta tot. In țară insă făcea pe intransigentul, saciu Banat dădea asigurări formata să vom obține întregul ținut. A zace demagogie pe chestia externă e o specialitate a dlui Ionel Brătianu. Mai bine adversarii noștri și ar vedea de păcatele lor și mai »ies de »tăcerile lor, cari încep să meargă prost ducând un mai sutt la putere. Pe acest teren sunt pricepuți. Politici» externă s’o lase pe seama altor* mai chemați. Informații 3* dă la motiv cu Oieigf. •• greut;M . •PuCMl'eȘt'?. nifrSti de ■ telegrame e ai, utde cele ițte 1 ne nu mai vorbim lașul a ajuns mai sau va jih tagoma ÎS'u puteiii țti Hm ce se ude injidam tistul £’»/>• opta, dar nici tiiar tiiu d » la București. &* schimba oamenii, se 'primi nnc Urnite *--%cel puțin mji sturată •*- pojceiurekt învechite insa au remas și continuă a fi aceleași. In ori ce cuteț lipsa íucusta de teligrame este un curat scundul. ăț ilintiti*» Oi diiiba â# *î" s șcâințat stio ateî «ii ci ä i oi<limu rî?î» ipiit (or* 5 psi) uupoudtt. I) CiBtB&tognitai șiioiftini capöuia", % Oöiépí •!• 4« »dlitü, 3) laugei iüHu- BS» ssDiut- §1 « unni tu# Abra in unui »htm 4% anatisinitr»tia, *' htfeîetițîî a» »amirs. blguiti»1» Ubiiblaun, a r«ușit « puliid# «ai. p» ani Indivízi, u« an para Ra»a lui 4# tuciul ;4a S0#000 lei. »5»Sijii iá finit Rusa ■ ürauftösfe, Piti Uatatisitar« — Df i'rüfenor 1 Uivaneüou, gis aftwditl buraul ton de „Pedagogi*“, iur# citi'ii Mersuri gi Vineri ora 6 -7. — Din inițiativa câtorva studenți da itt Drept gi Fitoson#, gi sub au» eonii*» oStorva Dafinii profesori, vu spiau in jemrăud o revista literară töttíttis. La Spitalul Militar corp. 4. sa țiu ix luteae data uitări, sub pragedea fiaților «solo»*! Sava Golugi Petridllofsa. La frtMnoa*« salBiuui Ut« madmirilă ue a avut ari la tiamiustrid t’tulago- 4ÎI«î. Dl. rrotanor Uttuel. Fr»sa,u ți «uitare» frumoasă <ni»fer*uită in fața uorpului rotaș»,rala «!«vfior, Aaunarfi’ pseralu sjoefdii«! sientirn .in Vățitur« wpmlul ronlR WKtauttui. ii .or^dp. *»f’; s’« ținut ioli.r^tul laboratorului du tisidu«iu Adu Harua gauaiSla a Souiaisioda Învățătură ă poporulul roiulSii. isuli prășttiâuda W lin tlueau«vl«l. tiu «i»tH darus âa p«fi.i» din «an.$țpitați ifitiupând da !* .1915, intoMiiHl da D4 V»ö« progadiuta i. V. Pf#)» din «Sr« »ueTillă ac (.'o ííiitUitil a foal Uni.limit! praonupst a) do auartrUH fciBduribH', la baro n'a vroit as (tuntrUUio litHluuții ca Bau«« .Nu țiijuals și CrodiUll rural. t») de »jittoraran un bura«, limit« gi încăițwi i a nopi ■ HoraSraoti in printa hulo a Morților Iii mobnnii și a «nobilizaților, pramiați și o do propaganil# kulturale Iu ținiturile din nou atinuse prin nodu sau unui întregi bibliotimi liberalii gigultițisteH a âpoi fiindl culturala a ro Mănilor din Basarabia:“ d’a cotii apoi darii» de nomă de intre D l C*Bi«r T. Motrig, din sare »’« conststat aplicarea bugetului in suni trecut gracum gi pragierea fondurlior : general, soții i.Stârce», Maria Praja, Maria Motăg, Mihai Sâvescu, Lev Cristofor,ta eial Broșteanu, Ea. Poesagi & popotei primire! sau tariatalor. In fine «'» bibli o comisie de verificare a Bocotenilor, op»pusă din Păr. Goten, Em! Calinecougi I. C Tăzlănanu. La presentartea raportului acestei t’oaaigiuni se va continua ordinea doar de la 80 Nootubre gi ce va discuta cfte altunbu „Căminului elevilor“, de o importanță capitală pentru cultura noastră națională. Coperativa „Podgorenilor din Moldova“ din Iași Str. Ștefan cel Mare No. 88 avănd nevoie pentru podgoru Începere din această săprtanîi din județ da a-8 milioana Ismina Joia se va fabrica numai țî*»«* oprt« *“ ,i8oare“í -va„- -n o - -KA u .«.. Ata lucru intr» or»e 9—12 a. m. fia parte alba CU b. 60 b, shi- ț^tru intreaga cantitate sau por In graficul. ținut din ea. Condițiunele după înțelegere. 1 furt air?os Wiúitul Circ. I de poliție, ține recordul in ceia ce privește originalitatea furturilor. Cazurile cele mai curioase se înregistrează. Ctva timp in urmă am arătat ce polemică prin scris se aud».fâse intre un spărgător și un locatar de pe strada Gându, care ia apărarea avutului său iși baricadase ușa cu drugi de fer, sacale enorme și un „avis“ prin care după ce iși va inventaria avutul din casă ruga a nu i se mai strica ușa. AU caz s’a inregistra í acum. La ușa unui defunet din strada Uzinei No. 7 se așezase doliul obișnuit. In timp ce in casă se afla incă catafalcul, hoții cu ajutorul unei scări au desprins postavul de la ușă furiosu-i. Probabil că din timpul zilei, II măsurase ca aproximativ îi va ajunge pentru u U costum de haine. 3 sau 4 camere goale se caută de închiriat pentru Serviciul Contencios al R. F. R. Direcția 11 Regională Iași. Ofertanții să se adreseze la Serviciul P. sau Str. Vasile Contar. • Nonî cosnitai al Ligei Goaanaratorilor, va convoca in curând mari intruniri cetățenești pa sub albii, epra a sa pune in contact aaai apropiat cu poporul viorolog fără deosebire de religiUle, al cărui suferinți, in hrana Boomiloi, este ingrozitor de mare. •HIIhALO’Iu!UEZCLE'I DE .4 . 1. •• yECEIeBBITI. LA *I AȘÎ I,H «rol« IH Ți juwisttiile a» nibiiat HMVI» |>„imn la Mitropol» da către I*. U. Șa Bârintota I’. Bavin, Directorul Imnaiiunii ului,,y«iui»Iwiu‘‘ din louali Dila, iuronjurat de elevul mitropolit« u Au participatri elevi de la toata gnojifa eu pr'OfeKoS^ inspec.iîvt ; iar amdual mV#.Jufiivere‘töt'ü iu auatl mikre, iu fțtmtM i.u dl. Jteetov Julian .'l'eadorascu. Onorurile au fost date de o upm pante tim lieg. J'i Del» M tropolie ifmnului sUHxitiei MtiiUare, earn vessita lutiimr îai,plinire» urnii, au <te ,i» săvârșii»« calin intiiuiat or«t ibn vi»ța iinaaaund nos ir.u • m^imn AU pir*» Ardentului I» patr’atronvöiul impună lor a atrăbătut wlcăile primtipale a*.« orn^idui, instufiețit d» fiii vi» entunianiu La otiv 3 după a aut) au! a avut loc 1» Teatrul Național un festival «vivitie, tii',auix it de profenorii și atu vtențiikiaa universitara Herbare« •leăpstde cu iiuius ragul, sxeentel tip blev’i neminarului ,,Veillamu‘. Din partea universității a vorbit dl. profesor Fedeleș, care după ce a făcut un istoric al faptelor petre«» te maimei **• t,Applati» urasa razboiului, a aratat că răsplata ei spre uia a jertfelor și suferințelor neamuilui metru, a fost intentarea unirei cu Ardealul.. Domla sa a terminat conferința unuit eprecistâ da numerosul public cere a participat la apsanîă serbare, cu un călduros videaca către aiancă și datorie. S’au recitat apoi mai multe poezii cu caracter netion al. DL G zdayffi, étudant ardelasn, a vorbit din pansa studențieuii universitare, arătând buturii pe care opiau frați de peste Carpați, la aceasta Brântut xi care a adun după Bine liberarea neamului IoassăusKa din jugul robiei maghiare și desăvârșirea unirei tuturor Românilor. Serbarea se încheie la ora & și juna cu marșul „ErnauL“ executat de către elevii seminarului „Veniamin“. Duminică a avut loc căsătoria d-rei Fiorela jPascu cu dl. Camil Motăș, contabil. Numi an font d-uagi dl. H. Vasilescu arhitect din București" Felicitărfie noastr». MEICURI 3 DECEMBRIE 1919 O SERBARE SCOLARA In ziua de 93 Noembria b’:i ținut in satul si comuna P ispova ,Jud. Rapan ședința cercului cultural „Stefan Iosif“. Sudaptul intim „Studii asupra naturei parohice si fi*jos a copilului“ a fost tratat foarte bine și documentat de către directorul siioanei Constantin Bosa. După prânz a urmat ședința publică la care sala n’a fost îndeajuns de spațioasă pentru a incăpea cei peste 500 gospodari, veniți să vadă piesa de teatru „Tojrâs și plâns“. Datorită muncii stăruitoare depuse da harnicul învățător Nec, Focga, uluiții impreună cu copii de școală salecat in mod strălucit spiritul piesei prin care sa îndemne gospodarii că-gi dea copii la școală, învățătorul I Doniță prin o cuvântare pe înțelesul tuturor face o critica severă asupra cărților, revistelor și foilor ca obicinaesc că citească unii săteni, și recomandând tot odată ce anume să oștească. In urmă dl Donisă sa face interpretul corpului didactic local propunând înființarea unei societăți de cultură sătească care să întrebuințase toate mijionadlfe pentru buna educare a poporului rasorean. Propunerea a fost viu aplaudată da întreg cercul cultural și primită cu multă însuflețire de gospodari. In urma cuvintelor convingătoare ale Preotului V. Paîlovanu învățătorii ale Învățăttorului pensionar Gh. Șentan, societatea iși pune bazale chiar in acea ședința sub nunele de „Lumina Racovei“. Doctorul de plasă Coast. Samson promite tot sprijinul d-sale zisei societăți, mai ales că societatea și a propus să lucreze in spiritul casei naționale. Ședința ia sfârșit la orele 6 luni. in sunetul mazgalili „Deștiapsăte Române" cântat de întreaga abstență. Serbarea centenarului piesei „Mir* tuși Htoe jucată 'n limba românească in 2 Decembrie IR UI. (Comitetul Teatral din Iași, in ședința sa din ‘27 .Noemvrie 1919, a luat in dezbatere suplica d-lui Teodor T Burada, prin care cerea i se acorda Teatrul Național pentru *luni de 27 Decembrie 1919, spre a sarbători aBUtenarul celei dintâi piaâe de teatru jucată in., limba i’paiamaacă !“ 27 Decembrie 1Strî: „Mirlilai Hlooa prelucrată de Gheorghe Asaki. La 27 Decembrie 1918, ea Împlinea lafeli de ani, dar din cauza răzluitului și altor împrejurări aceaslă ..cu meBiorarea’a tot amânat. Astăzi când uu nu stă împotrivă ,nici o piedică, ci Burida inițiatorul acestui jHBtilenar, mi spune că fiecare român are o datore sfântă de a strbânini acest aveniment teatral, npputânda'l înlătura, oara are cea unui uare insemnăinic pentru literatura noastră dramatică și pentru influența ca are tuatujl'aau prii.publicuntȚ din punct da vedere editura', Dl. Burad îi s srutat Cvadtatului ca D-ua o gali a punct in sepurt si a mnoționatn piesă iga cum ti’a juruit 100 de ani in urmă, cu tot c», privatta decorurita, iluminatul, costumul boariior, prohoatr», care se compunea dintr’un terii de lăutari și alte mulți» tmătmuțimi. Coartenul teatral, luând in șin*i dersiune marea importanța cerere! D lui Butada, hotărăște ca serbătorirea centenarului sa se de Direcțiunea Teatrala! Nețional, Mâine incep examebela de definitiveile învățăturilor. Costiniunea de examinare ne compune din d-nii Președinta, S Tbilița inspector general. Membrii: D. Sacholaroava, inspector școlar, Gh. Ghibănescu, profesor D. N. Ioneacu. Uranni se va ține in fiecare seară de la ora 5—7 in oenosUtria școalai, iar proba practică la fiecare școală, începând cu școala M. Kogălniceanu, din Str. Lascar Gatargî, Primim No. 5 din „Nouveiles éoonomiques roumaines“, redijate de d-nii Alex. Uuain gi Netta gi oare apar la Zurich. Dl. Georges Mandel Cunoscuta revista amortattqA pariziană „Fantasto“, public» fu num arai da 1 Hop ta As bria, următorul portret al faimosului secretar al lui Clamenceau : „Doamnul Georges Ratauhild, prea cunoscut sub numele de Mandel, au· gurul din pseudonimele sale ce il preferă, intru căt pe uoemiH ,î Ti ales el ineuși, ocupă azi in publicitatea pariziană un loc de frunte, cu toate că nu și de invidiat. Treizeci și patru de ani, subțire și deșirat, un nas ca al lui Signorét uu și un ochiu ca al acestuia, pentru că al lui moțaie, părul lins și barba absentă, așa de țipăn și de român când ia la refec pe oameni cu vocea lui acuțită și sgărcită, palid și șovăind de indată ce aceștia ii iau la răndul lor la rost, acumulează in prezent pe micii săi umeri vătuiți toată înverșunarea și toate glumele care dospesc in sufletele adversarilor dlui Clemenceau. Țap ispășitor al unui tigru, d. Mandel, oferind o țintă capricantă in persoana sa focurilor de armă a vânătorilor de fiare, dă o ciudată dezmințire tuturor legilor cunoscute ale artei vănătorești. De la P. S. Iosif, umbra lui Richelieu, nici odată un consilier, con Men, ori șef de cabinet, nu sa bucurat de atăta celebritate. DL Maridal, succesul pupletiștilor și al caricaturiștilor, face d-lor Alex. Duval și Arthur Meyer o ilegală și temută concurență! Foarte amator de femei, d. Mandat nu este însurat. O veche legătură nu-l împiedică să iacă patiiiorul și cum are oarecare avere, adăugită situației sale de eclastare, obține rezultate. Chiar d-lui Briand, acest om pictoresc ia furat temuta lui manie de a avea un salon politic la o femeie pe care o iubește Și el a văzut, a«tal, reuniuni cam nemai auzite de docți parlamentari la o anumită delimit«»» teatruță care interesa pe Eminent» cenușie Pl emeea a trecut,și u aiount idem. Dar o altă femeie luând» i «»« păsiunea la prietenia d-rin Mandeb reuniunile au romoaput, nostime, pentru că ele, au joc in durdlttfteadld bărbatul !»u,infiasă.., . Motivele pentru care e „eh vogue*, daost nu in favoare, lungul, buni. ș» miftdipsi.il „preaerva.....tiv“ «Ițif* ședintelui do ei Mihu sunt destul de tonebroasîe. Ho zice oft bunnoil său iși are numele inscris. pe partea interioară a pjutanei Jitli lat,' gi «ft tatăl său, republican pe viețiș» ' 'imperiului, a susținut candidetul» lui Jules-F fturn. E bine, dâi e déstinl’. Aai mulți, di Mandel, oe .di«.an ți ■» luat porecla ««tu, 'cá nici tenor ni e, ulei boxeri, nici scriitor ! A trăit intr’o fericit și obscuritate,, la umbra turmentetă a ilustrului nou patron Abia absolvent de liceu, tănșrrul Mandel, care se mai numea și Kotschild, și prezentă nu așa da aeve>.ea azi, bine ințeles, in fața diisotoitei lui Aurorei, sub aripa diin Folybo care se mai numea și Reinach. DL Clemenceau era în zina saeea , j»tFo foarte disposiție, ceea ce i se întâmplă câteodată." Firavul adolescent a fost primit ca un iepure printre popice. Ce știi sa faci ? Ta intrebat ferocele director. Deocamdată pallas, domastia, dar am o memorie exinsordinară, §1 ca să vă dau o probă am să vă rodit articolul . dv. ,darsi dimineață. Z'sa §i fftau. Gările rele «pan ea d. Gremencea« T« întrerupt și i-a spus să mai vie cănd va fi in stare să recit» acela?; articol da la șoădie inapoi. Căci Mandel a făcut și usmltar da forță ? Mister.... memoria lui, de atunci, s’a îmbogățit mai ca foloe Azi știe „curriculum v.iae“ al tuturor secatorilor, deputaților și politicianilor Franței, numărul alegătorilor lor și al metreselor lor ; cifra datoriilor fiecăruia, o schimie plătește finom:« țiincă vreo căteva istorioare amuzan te, instructive și bune de știut, Stă, păuni său il foiletează, in locul unui anuar parlamentar. Intr'o bibliotecă, d. Mandel ar ține foarte avantajos rolul unui Larousse ori Botin, (Va urma)