Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-19 / nr. 173

E­VESTIMENT­UL SPECTACOLE G­ădina ei SWe Cinema S3O0LH — Societatia Mărăști — Astăzi sa asibera matiaruri si seara Păstra prima oară in România După cărarea g­nerală ultimele 2 zile Sâmbătă 18 și Duminică 19 Sept. COnß COTII GALEF.NA Ii are tragedia din viața de toate zilele a poporului evreu din Rusia. A'ț­inta se desfășoară plină de cel mai puternic dramatism oara­­nișită până­­ la lacrimi chiar și pe cei scai aneptici. F­imul prezintă un deosebit interes atât pentru publicul evreu căt și cel creștin Programat viitor: ZESTREA UNEI MISS dii Fabieona Fabregea. TEATRU CINEMA Elisado­a Astăzi la ambala matineim și seara Pentru prima oară in Romania Gheorghiu, directorul genaral al vămilor și de d i N. FUicoviceautt șeful său de cabinet. Ziarele au pus această călătorie in legătură an coafi­otul rasa polonă*. Nu știm până la ca punct această știre este sau nu adevărată. Cea»»® a**« sigur, după cum insuși dl. N. Titareian a declarat a ia­­ intervievările acor­­date presei engleze, e că d ta a mers la Londra pentru activarea semnării tratatului »« Basarabia și pentru continuarea d­siuțiunilor financiara inca*­pură. !” Span. D sa a pătut constata și a explicat și­ Ministrului de finanțe englez, că la masa vâlvei tăcute in jurul acestei chestiuni stau interese ascunse, cari nu sunt de natură a ci osenta bunele noastre raporturi cu Anglia. Intr’adevăr, singurul cupon plătibil in Anglia, este acela al împrumu­tului 1913, din care 50 milioane s-au plasat la Londra Cuponul a fost plă­tit până in 1918, Aliații din Occident uită prea iemne că România a eșit din război mai tărziu decât dânșii. Nu sub ocupația germană, care a luat sfârșit in Decembrie 1918, nici cănd România era sub arme pentru a combate pa Bela Kuhn, in interesul general european, se putea ocupa cineva de plata cuponului englez. Acum intră România In era de pace. Pentru a curma orice direcsțiune, dat fiind și modicitatea sumei, d­l. Titulestiu a hotărât și plata cuponului in Anglia, strângând pentru aceasta disponibilitățile diferitelor noastre departamente ce au acolo. Comunicarea acestei știri a urcat cursul cu 13 puncte și presa engleză a Înregistrat cu satisfacțiune măsura luată. Inapoiat la Paris, d'I N. Titulescu a avut o lungă întrevedere ca d­l Francois Marsal, ministru de fi­nanța al­­ Franței, căruia a* comu­nicat rezultatele de la Londra, ceră adu­s un regim egal. Ministru de fi­nanțe al Franț­a a cerut un termen pentru studierea chestiunei. Cei doi miniștri de finanțe au discutat și posibilitatea unui împrumut de­­ stat, destinat exclusiv acoperirii ca Dontului neplățit in Franța și bo­­mii­lor de tezaur emisă in 1920, 1921, 1922. D­l N. Titelescu a plecat la Aix-les-Bains pentru a intălni pe d'I­T»k« Ion«sca. Ia momentul acela, nu sosiseră incă la Aix-les Bain« d-nii Millerand și G­ol­tti. Despăgubirile noastre După conferința financiară de la Bruxeles, care are loc, la 24 Septembrie, d-l N. Titu­eacu se va înapoia in țară. Cum sunt toate probabilități* ca răs­­puns­ul Franței să ne fie favorabil, bugetul noatru pe anul viitor se va putea întocmi in chip sinos, toată grija noastră putănd fi îndreptată numai asupra gospodăriei noastre interne Augajam­antele noastre cu Franța și Anglia sunt independente de drep­turile recunoscuta României la Span. Cum in not* ce a adresat Înțelegerii, d­l N Titulescu a exceptat de la masa comună a daunelor, in afară de pe­­trolurile incendiate și t­rautul de la Moscova și biletare Păc­ii­­ Generale, e posibil ca rigidul făcut României, dacă ee admit revendicările ei, și din acest punct de priv­re să ssf apropia mai mult de neies­tățile justiției, cs cel ce i se proed­aca in Iunie 1920. Trat­aticele la Paris Cum se administrează lașul Cxpotitel Satul MUfeti IX$^d­e £ tl —. Ședința Comisiunei Interimare — Membrii comisiunei interimara s’an ^ intruaii asaară, in ședință planară.­­ Sunt prezenți d-nii Negruzzi, Ca­ibi­­dache, Lucian Boiu, M. Borcea­­ Gri­­goriu, V. I. Radu,­olonel Nădejde, Gherasim, dr. Zilberstein, păriatria Goțan și Diamant. 1 D. V. I. Radu roagă pe primar, de a da lămuririle necesare, in ceia ce privește administrarea orașului, in tot timpul căt nu s’a întrunit, comisia interimară, și in diferitele echiptiuni in legătură cu unele afirmări apărute in ziare. Răspunsul d­lui Meșunzzi In tăcerea generală, d. Negeri«, președintele comisiei interimare, luând cuvântul zice : B A­jesti e și scaun! ședinței de asi. Ga unu! ca &m declarat a nu face politică la comună, nu să le răspundă nici la laudă, nici­­ crit că, de efct acelora in drept, In limitele puterilor mala da mun­că și in tirației s­i finanțelor comunei, cred că am adus luximat de pro­ducțione. Aceste zisa, d. Megzerai intră in miezul expunerei, arătând tot ca «s’a făcut la Comună in acest timp in­­cepănd cn chestiile de edilitate. Pavarea străzilor Au­ aprobat si ca primarul­­ un cre­dit de 8 milioane pentru pavarea străzilor 1 Ori de la 22 Aprilie și pănă la 15 Septembrie inclusiv, s’a pavat 45 881 metri pătrați, lucrare executată și achitată. Se adusa afirmarea gratuită, că s’a pavat numai centrul ori din totalul străzilor restaurate, 36.250 metri pă­­ivați revin la periferii §i numai res­tul la centru S e sigur, că nu putem pava întreg orașul, intr’un timp atăt de scurt, ci ca mijloacele restrânse. D. primar arată congu­indsoetutea ca para societatea Stei execută lu­crarea și aduce mulțumiri ministeru­lui de rasboi, pentru concursul ce i dă cosaniei. In legătură cu paverea străzilor, d. Negruzzi amintește de dublarea liniilor de tramvai, care urmează circularea populației,­ și numeroasele scrisori de mulțumire, dovedesc că este o operă bună. In ceia ce privește, podul de la Sosoli, președintele comisiei interi­mare, arată că sab­natarul de lucrări a luat toate măsurile și restaurarea podului a început de azi. Școli și biserici Continuând, primara­ arată că s’ac restaurat 16 localuri de școli ce a­parțin comunei, lucrare ce a costat 271 262 lei.­­ In afară de aceasta s’au restaurat câteva localuri închiriata și s’a pre­făcut in școala casa comunei din str Buogmeeau. S’a ohaituit pentru a­­ceasta 13­165.lei. S’au restaurat mai multe biserii, pentru care s’au cheltuit 49.662 lei S’a restaurat complect și amenajat Palatul Comunal. Și s’a restaurat Baia Comunală care r,zi răspunde la cerințele unui astfel de stabiliment. Mi s a reproșat ca am organizat o agapă, cu prilejul recepțianei— nu a fost o­ agapă, ci o mică gustare, os­ticuriora­re sufletească ca fiind prima­ lucrare terminată» Să dea­m zeu si avem multe ca aceste. Primarul aduce elogii d-lui Mih;-­ Borcea, ajutor da primar, căruia si datorește buna executare a lucrarilor de la Băile Comunale, sc’iu reparat mobilierul școlar­­, s’au luat măsuri pentru restaurare­a monumentelor istorice. In ceia ce privește p,oțele, primar! arată tot ce s’a făcut pentru im­bunătațirea lor­ dar eie fiind insu­ficiente, am lnat măsuri pentru a pre­faca di­n nou piața Bădărău, care astfel va deveni piața cea mai bine amenajată. Aduce elogii neuitate , munca­ ce depune de ajutor de pr­imist, Celibi­dache Pomenește in treacăt­­.& Cimbrul Eternitate, care sa găsea intr’o «tare foarte rea,—gi care azi a fost trans­format intr’o adevărată ga­ur­ă cu exposaul sau, d. Nagruzzi ajurge la chestia aprovizionarei. Apro­zionarea caii­i»reu nerăbdători,---voi­ sa­­u Iulie să vadă cantitățile enorma de lemne. Aprovizionarea [cu lemne ]s’a făcut la timp. Poate pentru întâia oară, toata șocatele sunt apre­ v zroaste cu lemne pentru toată iarna. Și depozitel­e noaatre !­cas deasasae nea peritei aprovisionete și prițul loa va trece pentru populație da 1809 iei da vagon *dus gata acasă. § Asemenea Comana e­ra «proviviova­tă și sa aproviz­ons­să cu ț­ țeji și s­ă cură, necesară uzinelor. Piatra a oștiră transportai per aseneni, «sa înființat 3 trenuri nevate. O navetă ieste pusă la disposuls sa» oietăței Sief, pentru materialul ne­cesar pavărei strădei, a doua pentru leshKb și ftlte aprovizionări, și a trai« pentru aprovizionarea uzinelor și vă pot asigura, că Ipșu­­au va rămâne­ ln intunario. In ceii ce privește pe ifam se vor­­ reintre dace Mmíra'ie, insă incredin­­­țându-le spre supravegherea burilor­­ gospodari Cale două uzine Frzsaarui arată situația­ ln care se­­ găsesc cale doua uzin, din pun­ctul j 1 da vedere juridic Ela au fost d t-a f comunei prin aprobirea consiliului ] de »siniștri. I ' Azi o Schi»bare s’a apai­at, insă , sperăm cu concapsul deputaților la­șului, ca depuiau dreptate sa se dea 1 WA Evztîv'âftÎ Game și pâine ! D. Negruzai arată toată munca ca S o depune d. Celibidache, in te­a ce I privește consumul căreei. Ajunge să­­ spunem că la 22 Aprilis carnea sa I vindea­­?u 12 lai .chilogramut azi cu I­8 isi iar m­auși d M. iar Orlssnn a I revanoscut că la Ieși se mănâncă­­ mai I­­ eft.n­os ori­unde. în ohîSlia păiași, d. N grazzi arată­­ că grâul sa scumpește, dar pă­șea la N­­­eftinește A­rată toată sinea depciia.. pentru­­ ca populația să aibă o pâine bună I cu 2 lei. Azi problema e și ansi­g­es, I caci vagonul [soia grâu e 12.000 lei I și nouă se cere să vindem in oraș, I transformat in­ pi ine, cu 7500 lei.­­­ totuși, după multă trudă, cred­­ ä vouă I ajunge la o soluția, ca pâinea - bă I să ne vândă au 31. 76b.. iar păr­ea anex­­­at­ă de nu m­ai bună calitate cu 1 I I leu 60 foia»’". Eu a foat nici o înțelegere cu I morarii —iasă reserv dreptul de a I aduce însuși grâu eventual­­ și cert N­­­e­lașul, va aver Sntoîdsian-i pâine In ehissia Marcelenor, d. Negruzzi I arată că a găsit un contract încheiat I­i de foesta aumini,srsite comuna â. Am silit pe d. Mărcaiescu de a re­­­i duce iană prețul, uu para avea drep­­­­tul după contract și după întârzierea I provenită din d­ fadia anabats, a tre­­­buit ca să se termine acîa­ făină in­­ virtutea unui contract anterior. Elegie ! La cond.ceie adune­au privire la efectele adusa de Constanța, d. pri­mar arată, că d. Grigoriu, delegatul comunal­, are dreptul la toate mnui țuaiirile, căci a făcut cosnunei o e­­»jonossie, osebită de mare și a adus lucruri de o reală valoare Ancheta cerută de d. Grigoriu, i’a dat âeriina dreptate și funeț onerei da la Constanța, care a vrut că șan­tajase pe­ mâna Iași, a ficat dat afară. Mă g­ âbesc-zice d­e Negruzii-să scao toate mulțumirile noastre aceleași mulțumiri i se educe pen­tru cale 7 parechi de boi, cedate co­munei Din 21 perechi de boi, p’au ales 7 din cete mai bune, iar tăind boii bă­trăni de proprietatea coraunei, vom reaiisa un buget cu eault mai mare, da cât costul celor tineri, cumpărați pantru serviciul stradafor Și in această e­reatia, d Grigoriu a făcut nu nu ai ai un serviciu, dar gi un sfor­ ficiiu pentru c:ra ii exprim toata­­ mulțumiri;e.* uri, D. Nsgrasai, sting* ciiteva eheati­­de cari vom vorbi in numărul Dl. V I Rxda, in numele aom sie: I interimare, exprimă d­lui Nagruzzi, toate snntțnssiirile, pentru activitatea ce s’a desfâgagit la comună Ședința se ridică la orola 8 »aur«­ ENIGMA sau FatalitateA Drsmă consațională in 5 mini sute după romanul „ENIGME“ al soarelui f rnancier francen Louis Feuillad. In rolul principii simpaticul artist d. RENE CRESTE. Noul program mai cuprinde: Gaumpent JournaÉ oracum și o delicioasă Germadia. „EL ESTE UN TENOR FA­MO­S“ brilianlă scană op­­tracă jucată da celebrul comic EL viitor. Ultima Ora € 0$*m «Mm ch, — Fr iu f^r telegrafic — Oicesis^. si iPs.cea N Varșovia 18 Septembrie Se anunță in Cicerin va fi­ președinte e detegațiunei Sovietelor și va dirija din partea rușilor, negocieri e pentru armistițiu și pafe 0 bfigsui eci­ pild­a cspturată Dupăf­t îi sosite din Constantinow!, trantale gent?&­­lititu Wr^Dgei ii fi captwat o brigadă toeagă b§î|«vicâ. Gsvgrsoi 8figl»z și sk­h km bonurilor Bfn­sîra Ziunt­i’Information publici următoarele: Sa asigură că la urna negocierilor ursmte h Londra prin d. Ti­tulesc, guvernul englez a anunțat de a lega Ub­idik­a bunixcilr vrijmate de chestia despăgubirilor datorite Industriei romane pentru distrugeri­e operate in 1916, îndemni­tatea globală e evaluată ( 1300 milioane lei. 3).<K. S’itulescu in strămăters —.Din deda ațitfe d-li Titulescu~Chestiunea Ba­­sardcicl'-'Cup^a acte interra­ ie~Tutitivele de le Paris ~J­e$păgubirire m­oastre. Paris II^Septembrie Deffionl N. Titulescu minîstra de finen­ți și Prim Delegat al Ro­­­mâniei la Confer­ița Pasei, s’a înapoiat la Par­s din Jendra unde a petrecut 20 zile. D sa a fost întovărășit la această călătorie de d l D. €##vf 3 at« Prin fier telefonic — Stei — Consiliul de miniștri francez — Alegerea unui nou președinte Paris 18 Septembrie. Demisiunea președintel­ui republicei francezii este irevocabilă. Starea sănătăței d­lui Deschanel s’a agravat. In ziua de 16 Septembrie, d. Miller­and a vizitat pe d. Beschanel la un sanatoriu, unde se află de câtva timp. * î Un consiliu de miniștri va avea loc astăzi, la care vor asista și președinții corpurilor legiuitoare, în vederea convocărei Parlamentului francez, când se va da cetire textului demisiunei d-lui Des­­chanel din președinția republicei franceze. In ziua de 25 Septembrie se va efectua la Versailles alegerea nou­­lui președinte al Republicei. Pacea ruso polonă Elaborarea condițiunilor polone Lyon 15 Septembrie O telegramă din Horsen anunță că condițiunile de pace polone au fost elaborate de către guvernul polon și dacă guvernul rus este sincer pen­tru încheierea pacei, preliminările vor fi semnate peste câteva zile. Contrabandă de rubie Constaața 18 Septembrie Un siroplan sosit din Constantinopol a ateriset aseară in Corn. Bra­­tești S’a instituit imedit o­­ anchetă care să certe­­ze dacă nu cumva in modul acesta se fac contrabande de ruble. Delegație de secretar general București 18 Septembrie D, gener­al Nicoleu­n prtiect de pol­iie al Capitalei, a primit de­lega­ț­inea de secretar gene­ral la Ministerul da Interne, pâna la ra­­iutosreerta titclariilor din GQEpediu. Propaganda bolșevică in Europa Lyon 18 Septembrie Propaganda bolșevică in Europa tea proporții mari. La 1 *Sepem­brie ogtrfva telegrafică bolșevică, a deschis o su­cursală la Londra. Primul act de împroprietărire București 18 Septembrie Mării Duminică dimineață are loc in comuna Cumpănești din jud. N­*­fov, primul ret­rs dse propriuarire­ul sătenilor din acea comună Vor­sb este d. general Averier, d. minist­u Garcild și deputății ș i sa­natorii ailatori­n București. Reforma administrativă Bucu­rești 18 Septembrie Comsiutea partímei­ Uia stid­aza »ttud imESte reforma admin­s­­tativă și proectul de des«Lualizare com­unalf. București 18 Septembrie - Pan­s 18 Sepembrie - BASCA „OK.AftEfi ROMANA“ Capital 10.000.000 lei dep­in vărsat Sediul in Iași, str. Ștefan cel Mare. Sucursivă : Chișinău Ag­enții : Ismail, Chilia. Face toate operațiile de bancă. Primește depozite spre fructificare in cond­țiuni foarte avantagioase. Am pierdut ,r“â demnicilist in Comuna Temegti Jad, Iași declar că am pierdut Biletul de Demobilizar­e pa­nică de 1 August 1920. Ficlu cu mi­stigiul de 4 ani și 7 luni la marina militară la mobilizat și demobiliză adu mă la 5 Mai 1920 din depozitele generale ale marinei Com­pania a patra. Fe oare il daria? nu i nu măna ori cui s’er gfcal. lean Ionesca (Ospora)

Next