Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-10-01 / nr. 181

M.11ULJ HL* A­A­V­UI^JLitia No. 18f itttff fl rrrwTit ttwi----J"~---«: jLâmmiskația IAȘI m&$& iMism 50 Bani ftr&an al psriltslaí Democraj Ä* fcpfcS^MBBi^g» 'iitotirt&^art MgS& Hfc,^ Wf$&$ wPwwIwBkwSsí wSSS^^kBpsIÎp »ÎrcffiîSF «spra^ 9t x: mn^mmmmmmmmssmams .sm/mefmammmsrnsrnttm, Mesagiu! d-lu­ Millerand Alegerea d lui Jet­a Millerand ca președinte al Republicei Fran­ceze a fost primită in opinia pu­blică romină cu o vie satisfacție. In cele S luni in cari d. Mille­­rand a fost președinte al fiului de miniștri, guvernul Consi­fran­cez a urmat o politică fermă, al cărei pivot a fost aplicarea inte­grală a tratatului de pace de la Versailles. Ca națiune invingatoa­­re, alături de marii noștri Aliați­, România privea cu încredere spre Franța, care in tot cursul istoriei noastre ne-a fost sprijinitoare­ as­piraț­unilor naționale. D. Millerand a făcut să se U­­sca Sîmbăta trecută in Parla­mi­­mentul francez mesagiul său pre­zidențial al cărui text a a­părut, din nefericire, trunchiat in tele­grama reprodusă de ziarele ro­mâne. Totuși, așa cum a apărut, mesagiul d-lui Millerand afirmă Motftrirea noului președinta al re­­publicei de a urma aceeași politi­că internă și externă de la de pe­­ ultimul guvern francez. Intre altele, mesagrul spune : „Tratatul de la Versailles consti­­tue, împreună cu instrumentele di­plomatice ce i’au însoțit și urmat, noua lege a Europei și a lumei, Diplomația noastră va supraveghea ca ele si fie strict executate, ne­­curmat credincioasă alianțelor, ci­mentate pentru tot­deauna prin sin­e ele răspândit in comun. Ea va ve­gheat cu toată grija ca nici o atin­gere si nu se aducă intereselor și dreptul lor națiunilor, născute sau înviate din victoria noastră“. După citirea Mesagiului, d. Ge­orges Leygues, noul prim minis­­tru, a făcut o scurtă decărire, afirmînd continuarea progra­m­eei cabinetului Millerand. Mesagiul prezidențial pune ca­păt zvonurilor tendențioase din presa străină, cari au avut reper­­cursiile și in presa românească, după cumn Franța ar căuta birou alianțe, indreptate împotriva ali­anțelor ei actuale. Așa, se spu­nea, și îșierul s’a exploatat de ziarele germanofile da la noi, între Franța și Ungaria ar fi in­că­tervenit un acord, i­i daună Ro­miniei. Franța ar fi făgăduit Un­garii teritorii cari fac parte inte­grantă din Romînia! Tot de acelaș calibru sunt și zvonurile despre o alianță polono­­rngară, îndreptată­­ împotriva „Mi­cei Andors“. Este inadmisibil pen­tru ori­cine, căci e cu neputință o înțelegere intre Ungaria, care urmărește scopuri imperialiste și Polon»a, care, pe urma răsboiu­­lui, a reînviat in grao­iele sale etnice și deci nu mai are mare de revendicat. Routais, ca și Franța, n’a ce­rut in politica externă, decât a­­plicarea tratatelor de pace, cari consfințesc statul ram­a in ființa lui actua­l. Ea salută cu satis­facție messigită’ , Issi Millerand, care cere ca popoarele învingătoa­re să se bucure de toate roadele victoriei lor. W jf* J £ ti infomaiii Ia Institutul de editură „5a­­m­itca“ din Craiova a apărut o im­portantă lucraare datorită distin­sului profesor universitar, dr. Ge­orge Bogdan, fost rector al Uni­­versitaiei din Iași, lucrare intitu­lată „rapoarte medico-legale rco­­dei“, ediție lir­e îngrijită, revăzută și corectată. Volumul d-lui profesor dr. Bog­ion se poate cu fo­os con­fu­ra de magistra­ți, medici legi­ști, avocați și studenți la drept. Se află spre vânzare la toate ii­bririile. ?. Garoflîd I« je si in Eri in tronul de Chișinău a sosit localitate, ministrul Basarabiei d. Sergio Ni­ft, care a și plecat aseară la ora 7 in Capital. De asemeni tot cri a cosit .‘na au­tomobilul in localitate d. ministru Garofi'­d venind din Basarabia După ce a luat asrsa in oraș a plecat la go ft unde a dormit un vagon in cur­ant nopței. Astăzi d-sa a vizitat orașul iar in anuft seară cn trenul do 7­i pleacă in Capitali. E vorba ca Brigada de Siguranță din localitate, sf­ fie despărțită de Prefectura de Poliție și să fie pusă sub conducerea unui inspector ge­­neral. In gazul acesta d, Boier, șeful bri­­ga­dei, va fi fnrm­at inspector. La Liceul Național din Iași este vacant postul de secretar« Salarul 880 lei luter, pu­s 400 lei spor și tbirie o< reepunzătoare. Se caută o­­­­ scenă rutinată. —— . Falsul de la ofic. stârei civile Relativ ia falsul de la oficiul stă­­rei civie, la care ziarele s’ara grăbit că enunța arestarea d -lui D. Sado­­veianu, șeful ofialului stărei civie, pu­­tem da următoarele amănunte: Falsul e relativ ia un act de naș­tere al unui tânăr evreu afisent in mod real in 1898, iar data pe extract a fost schimbată cu 1S61. Dama falsului este că conform instituț­ilor ministeriale, prefectura pol­i*iei nu poate elibera pașapoarte tinerilor născuți subt 1900, urmând ca contingentul lor să fie incorpo­­rat in carăsd. Act sie jașs poarta insă se pot eli­bera tinerilor efinetți de la 1900 in­clussiv inovati, care nss au obliga­țiuni sins­tuie de indiplinit. Te socia, evreul in thise­ íare a a­­vut nevoe să te serveasca da un avt de naștere din 1901, pe cănd de fapt £ it a născut in 1898 el urma să fia incorporat acasa. Falsul s’a descoperit in urma ob­­servațiilor directorului prefecturei poliției d. Di Dmitr­o, căruia i s’a pă­rut ca infățigsna tânărului nu co­respundea un di ta­nt starei din act. In această gfiiere mai e ameste­­cat și un missit care a luat o sumă destul de insirsnata de la tânărul in chestiuni §5 pe care poliția îl caută, fiind di­spărut din leatlitats De asemeni la emiterea pașapor­tului, a faci intervenit și an a­­vogat. D. procuror Lárion sesizat da pre’ factura poliției s’a insărcinat cu armi­tinuarea cercetărilor. în momentul de față, d. D. Sado­­vaana eara a asumat aotul și in sar­­cina căruia sunt serioase prosuma­­ții că l’ar fi scris cu asăna lui, sa a1­a Lă in libertate. Sa vor face cercetări întinsa fiind bănceli că faptul an­esta unic,­­ s — aflăm cu părere da rău, că da aăta va­sile, d. Caravi*, directorul birou­lui vagona lu­s din localitate, se află serios bolnav. Inmorm­â­ntarea lui Teodor Teodorescuf ‘y, Eri du­pă asasaați la ora 3, a avut loc iamântarea nait regretatunei pro­­fesor Teodor Teodorisan. Biserica­­,Sf Spiridon, unda trau­­ depusa remășiț­ile pămănteești ala da­­ fmnatului, ere plină da lama încă de­­ la orele 2 p. m. seau parte la inm­ormăntare pro­­­­fesorii de la toate școlile secundare, * slavii școlilor, amici politici, funcția* , «arci casai Sf Spiridon etc. După săvârșirea slujitei bisaricești,­­ ei au rostit la biserică mai multe­­ discursuri, printre care ala d-!or Gh. I Ghibu uascu din partea clubului di?» I­mocrat, a d lui Osvald Racovitzft din­­ partea sec. de ginanaetica și muzică,­­ a dlui Ocăianu ia ninso de corabei f bisericei BL Spiridon, a d-lu i Grigo­­­­raș in nacele Epitropid St. Spi­­­ridon et­c.­­ Cortejul fnn.br« s’a pus apoi in­­ mișcare, urmat da un public foarte­­ numeros, parcurgând strfiația I. C.­­ Bratianu, finirea, Piața Un rea, Cu­­­­să Vodă, Ștefan ori Mara păcă­ia ei, f­mitirul Eternitatea, unde a avut l­­o­c Înmormântarea. • f T: ■­I Stabilirii strâ­șitor in țară ! Relativ la străinii supuși ai sta­­­­telor cu care am fost in stare de­­ răsboi, ministerul de interne a luat­­ disposifil să fie îngăduiții a sta­­ in țară : 1) Acei născuți in țară. 2) Acei stabiliți in țară 5 ani i­­­­naintea răsboiului și care au acu­ I pății in țară și 3) acei stabiliți in­­ timpul răsboiului dar care s'au că­­­­­satorit in țară, formănduși familie | Ș­ având întreprinderi. r'J Toți străinii cari nu au vre­ o o­­­cupație și un scop de­­­‘a ședea la­­ noi­, tuturor acestora, li se va­ne in vedere să părăsească ț țara, pu- | | Școala­­ de ofiteri de politie | La 1 Octombrie c. începând să | funcționezi» in Capitală școala da o­­­­fițeri de poliție, vor placa din lo­ jr | luata pentru a dintre subcomisari suma cursurile, 6 | esri întrunesc | condițiile ceru­te de legesa pentru or­­­ganisarea poliți­i. Cursurile vor dur« 3 luni. In tot tim­pul cursurilor, cei câsă­­­­toriți vor primi o diurnă de 400 lei 1 lunar. Fsaira „Idișarol“ f Ziarul „Mișcarea“, neținănd ss a­­f mă de comun cazul categoric al pre­­­­­ecturei poliției, continuă să brode­­­­ze o întreagă înscenare relativ la­­ un conflict ce s'ar fi ivit intre d­nii­­ P. Pogonat și E. Pettig prefecți de­­ județ și poliție. Numitul ziar nu are nici măcar­­ delicateța de a insera comunicatul­­ pre­fecturei poliției pe care îl nu­­­­mește o notă polițienească„ Dăm era mai formală de smințire­a zvonului pe care numitul ziar caută­­ să’l acrediteze, cum că s’ar fi des­­­­coperit o imensă contrabandă de­­ Spirt. N­ somăm să publice numele con­­­­trabandistului sau măcar al unuia din numeroșii agenți de poliție, ca­­­re ar fi descoperit și lucrat in cer­­­cetărea contrabandei. «-m­­- «wftw La Liceul Național s’eu înscris 40­­ e'evi, pentru clasa I-a psidelă Cursurile jscoalei comercista c­o­­­mentara încep la 1 Octombrie, Un apel lipit pe zidurile orbului, 1 invită pe comercianți de a îus parte­­ in număr ma­re la Congresul ce va­­ avea loc, in ziua de 5 Octombrie, in 1 Capitală Plecarea tre­coo Duminică 3 0> 1­tombrie, cu trenul de seară, 1 VINERI 1 OCTOMBRIE 1920 - r*tc% -‘smmmx m Primim o lămuriră la articolul Societății „Cercărilor de gospodine“, publicat in statul „EveritatenSai“, cu data de 29 Septembrie 1920. Dispensarul din cartierul Socola b’îî înființat din­­ inițiativa societății „Crucea Roșie“ Americană. La acest dispensar de la data de 3 lunie, înființarea lui, și pSnft in z­ua de­ 29 Septembrie a. c., sânt in­­scriși 273 (două suta geapte zeci și trei) copii, iar­nu vre-o 200 cum s’a publicat. Dispensarul din sălăria eta m­asil și pănâ in ziua da 22 Sen­tembr­ia in­­clusiv, 36 (opt zeci și șe­se) copii, iar nu vre-o 100 cum s’a swis. ­ N • V. . CELEBRUL TENOR L­A O SLEZIÎK va da in Iași inn singur Concert in seara de Sâmbătă 9 Octombrie 1920. Concertul va avea loc în Teatrul Na­țional Amatorii prudenți an §i in caput a-și inc bilete de la Agenția Teatrală Maxmnovici. Mersuri 29 Septembrie la Spitalul Sf. Spiridon a încetat din viață cu­noscutul maestru te­sute­an Vareszo Sopranzi-filaido de origine Italiană, din Milano. înmormântarea va avea ico Vineri 1 Octombrie a, la cimitirul Eterni­tatea Cu începere de eri ® a început vi­­sanuarile 1» școali de bal et șșimtîîntă in localul Școalei da Arte intre orele 10 -12 a. m. Această școală dii putința tinerilor vlăstare da am­bele sexe da a se dez­­voltai atât fism­egie cât și moralicește. Este prima școală ia acest gen­­ noi in țară. Sindicatul Arte­oc Grafice din Chi­­șinău a lansat amfitorul manifest câtr­e toți lucrătorii t­pografi din în­treaga țară . Lucrător?, de cinci săptămâni con­­tinuă greva In tipografia „Lnce­­­fărul,“ si se țin uniți și cred in drep­tate­a ceriuților lor. Insă s’su găsit oameni, cari au trădat oausa macei­­­ovească Noi am voit să’i convingem și să le arătăm c<s daune adua ei cauzal noastre, insă totul « zadar și trădătorii contin să fost fin să lu­­crezi. Avănd aceasta in vedare, Sindica­tul Artelor Grafice a hotărât : a de­­clara sub boicot tipografia „Lucea­­farul“ și a aduce la cunoștința lu­­crătorilor tipografi din România Mara numele truditorilor, după cum arme ar fi » Zavaschi Al, Temp­ea Ioan, Mi­­hailescu V., Remidencu 8Maniu­s 1, Damian 1, 3 an an Gh. Botez Q. și Botez C. Zisrfvle „Mișcări a in­trasică dacă comboicatul relstiv ia cela do­­ă mici coletre scartele cu spirt desco­perite in­gs.râs este tdst cu știrea prefectului de pol ț­e și dacă fe­­tele sunt adevărate. Cum își poate icchipui Mișcarea prefectura poliț­ei din Iași ar­e­tea da comunicate fără știrea prefec­tului de poli­ie și cum igi poate inchipui că aceste comunicate ar putea să nu fie exacte. Următorul­­ ordin circular a fost expediat astăzi de către Prefectura da Poliția Csim­aailor șefe da circum­­scripți. DOMNULE COMISAR Pentru a evita intervențiunii inu­tile și corespondență de nervioiu ză­­darnici, vă repetăm ordinele verbale anterioara, ca toate lucrările relati­va la constatarea de fapta pens­ie să fie înaintate de dv. direct Parchetului imediat dupfi terminarea ce Tcetărilor, despre cazurile da sasi mare im­por­tanță veți raporta inserts Prefectures odată cu temeterea lucrărilor d­lui Presa Procuror, isdisănda ne numă­rul și data expedierei. Prefect (ss) Petit. Apreciatul artist, d. C. Monauîeanu, fiind angajat la Teatrul din Chișinău, părăsește lașul Duminica viitoare. D. Br. Slătineanu, directorul ge­neral al serviciului sanitar se gă­­­sește de eri in orașul nostru. D-sa va sta la Iași 5 zile. Prefectura de Poliție dezminte in­­formația publicată de un ziar din lo­caliiate, ca el ar fi discoper­t o mare contrabandă da spirt pe care o an­­chat­iază însuși Prefectul ca Poliție. Totul se reducă la descoperirea la gară a două încercări da­re trece mici cantități de spirt in Basarabia. Primul pas petrapat la 25 curent este relativ la 10 Miruri săcărică, iar al doilea caz la 28 curant, tot la 10 Utrari să oficiofi. Lucrările au fost inain­ta Admi­­nistrației Financiare on No. 1103 din 25 o și 1121 din 28 c ale comisa­­rului găzâi. Dela 1 Octombrie intră in vigoare prețurile maximale so cauta, la carne. Contra neraspetitării acestei ordonan­țe s’au luat cele mai severe măsuri. Astăzi dimineață la ora 11 a avut loc la cimitirul Eternitatea inmor­­mîntarea d nei Elsa Sturdza, mama I d 'or Gh. și 8c. Sturdza Au luat parte la înmormântare d na și d. Gh Sturdza, d. S. Sturd­za, d-na și d. Costin Sturdza, d-na și d. M. Negruzzi, d nii dr. Horto­­lomei și R. Suțu, d. avocat Gh. Bu­ze­scu, d. Negrescu etc. Impresii dela o slujba bisericeasca La biserica „Ziua Crucei“, d­n car­­tierul Nicolina, anul acesta s’a ser*­bătorit hramul bisericei in chip «Un sabît. A fost lume foarte numeroasă din toate straturile societății. Au partici­­pat Societatea Sf. Cruce, și foarte mulți manaslari din acel cartiar, sluj­ba s’a oficiat de Protoiereul Niculea care a ținut cu acest prilej o­­ înălță­­toare cuvântare ,producând o fru­moasă impresie și o adănca mulțu­mire in sufletele asistentei numeroa­sa. Si Sa a scos in evidență din mo­­­mentul înălțător al serbării Sf Cruci, ideia de sacrificiu și de iubire pen­tru cenoni, idei pentru care și ome­nirea să luptă atât de mult a fi și pa­ra­țiunm atunci voi avea înțelesul adevărat cănd vor fi privite in lu­mina invățăturilor lui Hristos. In tiasporile de față cănd întreaga lume să sbuciKMîâ și r­ă­sbade pentru in­­tronarea unor vie­ți nouă, cinstita mo­rală cănd cu toții vrem o prefacere adâncă sufletească, prin nici un mij­loc altul, spune Sf. Sa, de cât prin Evanghelia lui Hristos nu vom ajun­­ge spre a­cel stârcit. Ideile de drep­tate libertate, egalitate și fraternita­te pentru care omenirea lupta, s­unt ideile pentru care Hristos a venit în lume și pentru întronarea cărora sa și crucificat. Dacă acests idei n’au pjâns a fi inte­ese și practicate încă de omenire este că duh hul lui Hris­­tos nu era p eu esta încă in tuf­ete­­le omenirei. Să ne întoarcem la Hristos și «■­vanghili« Ici, eu fră­m vit­ța ce sfi desprinds din Evanghelia Sa, și când nu conțin­nța fie­căruia din ori­ce cla­să socială, de la cel mai de sus păuft la cel de jos va fi acest duoh al lui Hristos, vom putea avia acea v­ară nio să, cinstits, morală pe care o ce­rem cu toții. Și mai presus vara a­­vea acra armoniza­t de suflete și da int’riee intre toate clase eocib­e, ar­monizare de cara neamul nostru ara asi arăta nevoe pentru a fi puternic, și la care lucru noi preoții avem osi întâi shotrarea să lucrăm­. Această cuvântare a mulțumit su­fletele seuce tovî'mei din cartierul Ni­­colina care erau la slujba bisericeasah. Asistent SALA CINEMA MODERN Vstăsi la matineu și seara pentru pri­ma oară in Iași Cel mai­ puternic film Peripeții - SERIA II a— uimitoare DDITW­IN GRIS înscenare cinematografică in 5 mari acte. Rolul principal susținut de ma­rea tragediană HELENNE MAKOW­­SKA Acest film a fost premiat de ju­riul cinematografiștilor din Franța,

Next