Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1921-01-16 / nr. 264
Li iijtónfii it phlabmWm a A lot Jen Comoviei, Otto Brits?, Paul Verona pictori, Rrichard Hette sculptor. (Sala ziarului „EVENIMENTUL“) - D. P. VERONA întors de la Paris »xocna pisnne importanta, origi pai sala din țară. Puternicul său talent nu pare prost»uit impresionat de vreo o manieră nouă. Totuși influența se evite. Coloritul a aaeist, cu deosebirea de atmosferă apacifică Parisului și țării noastre. Maniera insă simtă ușoara triloană a modernismului. Și se rasiste in* că mai mult in părnale sale lucraui la întoarcerea in țară. „PESCARUL“ sau No. 110 care după noi a cea mai bună pănsă, traist simplu prezintă calități artistice atât de superioara câ-i pune pa d. Verona intr'o lumină nouă a presisării talentului eâu. „ȚIGANII LAUTARI“ No 125, sobrietatea coîoritului și al decorului redă admirabil de natural fa5.‘sac.,ul taramei in care i întâlnești. „BULEVARDUL ST. MICHEL“ No. 111, orămpsiul din fața Pjntsonulni cu animația lui vacluntă și aerul Încărcat gris al Parisului. „BASMUL“ No 100 din aceiași piațetă, de un colorit viu remercibil. „IARNA LA HERȚA“ No. 123, «!mți fiorii frigăui că te cuprinda din re 08K0. Bo ipitul ai /.Apei țî ea pare inghețată basnă. „BISERICA DIN HERȚA“ No. 120 •îmosferi g'it o reisteaza aánalrsbli ri* din „NOTRE DAME“ No 112 „IARMAROCUL DIN HERȚA“ No. 12, deși ia schița numai, redă admirabil atmosfera brumsti a ernei. Sa pare oft d. Verona oripăndu Be mai aut de ansamblu, va da de atinm aișcarea caraoteriei că oricărui bâlci D RICHARD HETTE dag! insă U- năr, dir bine cunoscut ieșenilor, nu * * prezentat insă nici odată mai bine afirmând« se pe lăngft puternicul talent da sculptor, șa an bun portretist ssniptor, ceia ce an a tot ana. Linia 9 fină și moale, expresa puternică. Privind lucrările sale ai uns preaia vieții, și te simți pătruna atftt de viguros inc ăt intinda te mai mult „ȚIGANCUȘA“ lui. cap de exprese N'o 6, iți face părere, iar rătul ei ți se comunică. Simț: fiorii frigului privind mai indelong «SENTINELA“ sii No. 2, străbulită și înfășurată» In iaantsua-i subțire. „DIMINEAȚA“ statueta No 4, ai impresa că ds tban egit din ișternu talos d, corpul ți e învăluit de răsparea dimineței. BUSTUL D-lui BRUESE No. 8 cu linia sigură dar moale, da o anumănare ireproșabilă „VIFORUL" statuetă No. 1 on caracter atăt de puternic oft ți se pare că vreîia pornește din părul gău văilor, din toată făptuiși aa ingordstă „FLUERAȘUL" No. 3 văzăndu-l, nooi doinănd din depărtare, doina duios melodioasă, ca și statueta sa armonioasă in linie. „CAP DE EXPRESIE“ No. 5 v ga ros in expiesie. Medalioane e sale da o gingășie și fiativ rară, assasanare perfectă, putare de expresi e. „STUDIUL LA VIOARA“ No. 10 nu redă așa de bice de real pasiunea violonistului, încordarea mâinilor crisparea feței, că ne face să suferim alături de el. Portretele: Drai A 8. No. 13, d lor dr. FOSSA, SOAREC, STAHI,atat de asemânătoare, CAPETELE DE COPII No. 16—17, atăt ds dulci, de gingași, „FUMATOAREA DE ȚIGARA“ No. 11, at&t de delicat redată, nicit ne face să i socotim pe d. Hetti printre cei dintâi sculptori dî țărci romănești, si drim din tot suflatul aceieș dor și dragoste de arta lui,, da cere pare un mare amorezat. CUNICUNDA. e«noi Facultiți de litere și j&idzofiea făcut parte din societatea „Junimea aproape d» la unaapută ei, unde i se dăduse, fia stil hoinerian, epitetul de „bine hrănitul". Ainî, e'a ilustrat ca povestitor da istorioare și anecdote și dupa enm gonana G. Pa» nu, „avea totdeauna o anecdotă pe buso și alta care aștepta ca caa d’iutăi să i facă și ci loa“. A fost un om foarte invățat și un adânc cunoscător al literaturilor clasice. Venit in țari, a ținut să contribuie atăt la «cunoașterea dialectului gacedonean, despre care se scrisese pănă atunci puțina lucruri in gramatica lui Mihail Boiagi, tipărită in limba germană la Viena, in 1813 și din cercetările lui Thimmann asupra popoarelor estile din Europa. Apărea in literatura noastră cu ceva non studia dialectul macedonean și publica texte, in cari, pentru prima dată sa dădeau specimene din folklorul acestul dialect („Convorbiri literare“ anului 1869,1. Poesiile publicate, erau un fragment din opera pa care inca pese s*o scrie „Studii istorice asupra Românlor din Peninsune balaan oâ“, din oara n’au apărut dacăt vreo 270 de pagini. Este o pastă da ’mare valoare in care se afla dipusă, munca de pintofisati a unui savant E di datoria Academei, care nu n’a arătat îndeajuns da darnică și nici nu i-a dat răsplata oaveniti, si ne da’ in« iarfirsa a captat laarori. .Prin tumeștiuție și wunca sa, a fost la Anada iius un isvor de id«i și‘a făcut un Hterüaser»poarte asupra operelor de giac pintru primiara. Acest veteran al literlor romănegi, a ținut să ia oricând parti la ședițsie Academiei de la cere totași, a primit caste șî cea mai mare loviturii. Char *n utime sesiune din Mai 1920, a infruntat ostenelile călătoei, deși nu era obligat. Cu el mulți pierd un prieten, un profesor cu renume și tradiții, ca maistru iubt și Ețimst, an îndrumător , iar Iașii, pier o o figură din gloriosul lui treant onltaral. 1 Șadbei f Ion Garagiani S’a atins unul dintre ochi mai iveri, dasca i ei Ibs lor,înaintea căruia s’au atrecurat gatereld , intregi, rând pe lănci. Fâcea parte din străine ta, fa lângă a vechlor profesori Macedonean de origină. I. Caragiani după studii la Universitatea din Atena, a venit la Iași orașul culturii,unde a fost tivult profesor la liceu, la vecha „Academie“. La 1865, a fost numit profesor de limba și literatura rusă și Universitate Când s’a safinit Academia Românâ în 1867, a fost numi membru el și împreună cu D. Cosoni, o* reprezentați ai Macedoniei și era ,singur m vista dintre toți membrii fondatori ai acestei nuțiuți. A luat parte activă la toate intreprinderle culturale din leș*, presum «a fost Institute e-Aute, Vreme de! »Ui ani a fost directorul Bibliotecii Cadrele fii nm*i «nits rftsdwiPa- h 5C. Ultime Informații Serbarea milliard de Anul Nou O grandiog si serbare militară cu prilejul Anului Nou, a avut locuri la Parcul sporiv. Terminându se serviciul religios de la Mitropolie, toți ofițerii superiori rtpui senzanții autorităților, au plecat spre parcul Sportiv, unde se găseau adunați ofițeii garnizoanei și trupele. Aranjamentul era cu adevarat grandios. Dată oficiarea unui religios oficiat de preotul serviciu Todorache, a uimit stricarea,constatind ia coruri, jocuri, și dar si nu, se inviănd in mod splendidio&ti vechiie ditine. D. Ifrim p ț nfit o cuvântare frumoasă, vorbind despre „dați mele strămoșești“. S’a luat apoi o masă ofițerii superiori, alăturea comută, da trupă, in chip entusiast. Au rostit toasturi d nn generări Surescu, Zadic, Gbei culese», d nii M hai Negruzi, ifrim și alții). General Lurescu, intr’o cuvintare brilantă, zise că indică pintru un ,om care simbolisesză armata și toile aptele mari ale »teslei conce : «xist om e M S Piegele Ferdinand“. Urile nesfîrșiti râsiuustră cară» tarei dirigh r.era Lupescu, Lumea sa despărțit încântată de scessta seibsie, țiinu țumine in special d-lui general Ghercolescu, organizatio!ul acestui splend de serbări. Mersul epidemiilor noiși Deal- 10 ianuarie 1921 — Iată mersul epidemiilor la Iași, pe timp de la 1— 10 ianuarie c. SCARLATINA : bolvi vechi 44,noi 8, 1 mori, asănâtoșiți 16 remași 35. DIFTERIE: bolnavi vechi 1 ,noi 2, 1 mot, insăcătoși 1, remași 2. TIFOS EXANTEM bolnavi v. 2.. VARIOLA: boli vechi 1, noi 1, remași 1. Vin*ri 34 Ienuarie a e. a avut loc Izgodna dragu’al ei domnitoare Jenny Cahțitiu iu d. Grigore Pastravanp. ü £ IMVEMMEMÜL SALA.' 1 J JU MA $ IDOL " (Societatea Mărăști) A« J °i 13 Vinari 14 Sălubălat 15 și Daminici 16 Ianuarie 1921, fi'« aronopol SARPIC O inovație Qinétnatograflea. -„2 f ilme 2 in aceiași zi L i matinéul i ora 3 ffo Ștrengarul din Paris Del Ri» haana film in 6 colosa’e note Dei «ai delicios fim care întrece io hámor ttat* pro• dntr'Us n'nemetogreme de păcă acum Cu toată «evaisperea film dlor prețurile rămân aceleași La matincul 11 ora 5 jwn. și seara la ora 9 jam. ■ € la Mun lipofi # După romanul lu! ^ani Bounget O pleiadă din cei mai de alamă artiști in frunte cu Cecyl Trymn și Alberto Capozz disfășoară o acțiune intr’un lux și o alegențî de nedsecris »Un pom de Crăciun O migrătoare aerbare a avut loc Joiser», ia Epitanul de Isolara, Moifi«stă apudtitudinai medicilor, n*a distribuit copilașilor jucării și prăjituri. Distribuirea s’a făcut de către d dr laanandi, in asistența intragului persanii Mulțumită ingrijiei părintești, sani toți copilași internați in acest spital, se găsesc aproape vindecați ori, 1* ora 1i dimineață, toți fana* Donării prefecturai de jidist, s’au adunat la Prafectura. Garând sosiri dragonit prefectul județului, iu abțit do d Naonlau, director al instiuției. D. Voluță iri numele sunit uari or, a felicitat pe d. prefect, arăndu-i toate femiițile ^la chip foarte codial, a respuns d. Pogonal, mulțumind tuturora și f«*r le rândui <»« »semene« on ocsiia Noului Au. Hramul bisericii Sf. Vasile Ia fața unei mari număr* de cre* dincioși s’a serbît eri hratuiti biseri Cii Sf. Vasila'din T*taragi. o Serviciul roligon a fost ofitit cu deosebită solemnitate de către Peți: Andriescu, Floresin, disconiü Sfepcani și Protoiereul Niculea, care după terminarea slujbei religiose a ținut o micătoara cuvăntare arătănd însemnătatea silei, a adus landa d-lui C Găucă funcționar la C. F. R fiul cucernicului Prrat C. Găucă care cu cl Inuiala sa a renovat acest Sf Lop*bș. După terminarea slujbei,s’a servt o masă la pucernicul Frent C. Găucă invin si lor, B'a toastat in ranstatia Prautului C Găulă, a fasaliei Sf. Sale si a epitrofului D îstrati oficer,care cu cheltuiala sa a Împodobit biserica cu sumănări pentru socatia si. Alecu D. Ifrim, deputat bacovneau, a fost in localitate. Des a vizitat psd. primar, gara a ee informa asupra Soc. comunale a Uzinelor, in scopul de a sa introduce esslag sistimul la Comuna Cernăuți. - ? -In nrsa dificultăților financiare, atuația oabnetului grea Khaliya ete critică. Știri primita din Asia Mică anunță că Komgniștii ar fi străpuns li&ine greiesti in trei locuri și ar fi concentrat o armită importantă asupra aripei stângi a armatei elene. Renaiștia? fives inteționea să împingă pe greși pe sectorul Smirnei. D Vespasian Ștefănceca, advocat al epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon din Iași, a fost numit j membru a comisianea j pentru constatîrea și și așessrea 4,reptur 1* fpensie a funcționarilor acestei epitropii, pentru anul 1920 1921, țin locul d-nui Fatru Ghițescu demisionat, — a Primăria oostumiei Iași nu mai având la depolite trenurile navete, Și mpuțind fun‘se școlilor cu interna‘,o picura recesat#, e vorba cu multerîiu atetea școli ea nu portă des «h de tursiile lor in Uimenul fixst, - s 1 Așa de pHdă șioa’»* nor» a a „V. Lupu" va hilită a și BK âea dttchider a furnirilor »tie pe un timp nelimitat, atăt căi pileăria va prici»a că * a put a furniza păsura nesetară. De revelion a avut loc, in cercul familiar, logodna D-șoarei Vtierie Grigoriu prescupe ă din Chișiău cu D*1 Roimilus Dembreeca piufescr din Guj, iar călătoria religioasa va avvea loc in zirada 35 Februarie. Dumbecă KU Iaana 10 ora 4 p, precis are loc in uda univmității venerici a Dlui D. P. Cazacu in folosol Profilaxii. Distinsel media va vorbi despre organizarea zemstvourlor in statul absolutst reseäo și in statul zonăa. Tți intelectaili vor asista desigur la această interesantă conferință. In nu»ă-ul de Luni vom pubica o scrisoare a d lui G. Aslan, prin para te respunde la a filmărie inexacte ale d - lui Vismerd, din „M’soarest“. Pentru stabirea și cunoașterea adevărului adevărat vom da loc or plăcera la scrisoarea d iii Aslan. &V. CM Ultima Oră Ora /* a. m. r*rin fir telefonic -întorsătura senzaționale a dosarului Ghantor Chestiunea dosarului Guenther iea o întorsătură cu totul sensațională. ^ . C^misiunea de anchetă parlamentară instituită pentru cercetarea acestui dosar, a cerut ministerului justiției ca să reoiită" dosarul complimentar "al lui Henenvogel, dosar care a și fost remis comisiunei de către d. Tăcu, directorul afacerilor judiciare de pe lăngă ministerul justiției. Toate actele conținute in acest dosar care complectează dosarul Guenther, simt redactate în l. germană. D-nii deputați C. Davilla și Al. Popovîci din partidul național au fost însărcinați de comisiunea parlamentară cu redactarea raportului privitor la aceste documente. S&urtsiși«înl *lujirul Afacerei Guenther*București 15 Ianuarie In cercurile politice brrătieniste se vorbește despre demisiunea dlui M PVrehie^din partidul liberal Demisiunea in pricipiu e o consecința a unei întorsături gravtã pe carto iea -afacerea Ouender. Proectul de reformă administrativă•« sordide-București 15 Ianuarie S’a decis ca intr_ectul ds reformă administrativă care va fi prezentat Parlamentului după vacanță, si sa prevadă infința rea mai maltor regiuni in fruntea cărora se va găsi câte un prefect regional și câte o curte cu 2 acțiuni una cu »old de a judeca afacerile de conteccios activ, alta de a exercita controlul financiar. Pănă acum naaturul actor regiuni n’a fost lisat incă. Comisiunea pentru infrănara speculei București 15 Ianuarie Gonais:unea formată pentru embrifiea proietului de lege privitor la infrănarea speculei se intrunește azi k ministerul da interus. Liberalii și alegerea de la Soroca București 15 Ianuarie Patidul liberal a renunțat de a pune contracandidat la Soroca, candidațior celorlalte partide. Noul ministru al Cehoslovaciei la București București 15 Ianuarie. I). Ferinand Veveiko a fost numit ministrul Cehoslovaciei la București, in o ui d lui C?rnik, numit in slt post. Arhivele române din Serbia Bucurști 15 Notiatie — D Mih. Iaiescu, a fost numit președintele comisiunii care va aduce nicivile române remise in Serbia. Pe lărgâ aceste arhive, stabii ne vor remite teste instrumentele tehnice și mobilele cari au ost luate de către limitele lor, in timpul ocupa țiund Banatului. . București 15 Zăinarie ö FAPIRAT GRIRE. Aplicate! di r'gnnt» »I telegnfri»i din Jiș d Al. Veroiu s fost de astădată obiestul unei numite atețiuri de BJicoptie din partea pertinului B4 de ~ib conduce» read Bele. Cu ocazia anului nou, întreg per S’ np'nl telegrific in'r’un fest deosebit și imputător tu tUiit in semn de dragoste și devotament către geful lor, portretul său incadraseea un frumos omeg ulisabolicăcu legătura dintre șef și empoist. D. Alexandru Vercin a fost impresionat in chip plăcut și cuprins de emoția a mulțumit personalului pentru dragostea ca i-a arătat’o intotdeauna asigurându-i că ori unde a’era fii nu va putea uita pa cei ce i sast atăt de dragi. Cu aceași coeziune ca toții au dovedit dagostea în oeh pentru canerul tihgrafului d. Constant!» Moțoa căreia i iau oferit un inel de aur un aesen de asasgir, la care d. Mcțoa incrimat a mulțumit personalului pentu fiuaioesa iar manifest țe asigurăndu i da tot concursul n a in orice ooaxiune, Vik Eri 14 Iatu»e 1921 cu a 10 jum. 8, sn,zir8 de Sft. Vasile, s'a serbat de către intreaga garnitorii ,Anul NoiT“. Cu această ocaziona a avut loc fa reprin ntr 1'8 la Parcul sportiv Copou, ursistă da o mesă. KARLA VOINESCU MOAȘA Straoa Păcurari 60 Creditul Tehhnici Aduce la încoștința door acționați, că in ședitul din 30 Decembrie 1920, Consiul de administație a hotărăt chemarea vărsământului ail Iea de 40 la sută asupra acțiunlor din emisiunea Ilka aică it 200, (două sute) de fiecare acțiune. Acest vi sămă ot se va radie in intervalul de la 15—31 Ienuarie a. C. 1, sedul societății noastre, Str. Marconi 3, și participă la d widend cu începere dela 1 Februarie 1923. , Depuneri'e ce nu se vor efectua in termenul sus menținut, vor fi supuse unei dobânzi de intărziere de 10 h sută pe an. Se va putea face și achhtarea integrală a acțiunilor ia care caz se va servi dividendul pe intrigul an. DIRECȚIUNEA >