Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1921-01-16 / nr. 264

Li iijtón­fii it phlabmWm a A lot Jen Comoviei, Otto Brits?, Paul Verona pictori, Rrichard Hette sculptor. (Sala ziarului „EVENIMENTUL“) - D. P. VERONA întors de la Paris »xocna pisnne importanta, ori­gi pai sa­la din țară. Puternicul său talent nu pare pros­t»uit impresionat de­­ vreo o manieră nouă. Totuși influența se evite. Coloritul a aaeist, cu deosebirea de atmosferă apacifică Parisului și țării noastre. Maniera insă simtă ușoara triloan­­­ă a modernismului. Și se rasis­te in* că mai m­ult in părnale sale lucraui la întoarcerea in țară. „PESCARUL“ sau No. 110 care du­pă noi a cea mai bună pănsă, traist simplu prezintă calități artistice atât de superioara câ-i pune pa d. Verona intr'o lumină nouă a presisării talen­­tului eâu. „ȚIGANII LAUTARI“ No 125, so­­brietatea coîoritului și al decorului redă admirabil de natural fa5.‘sac.,ul taramei in care i întâlnești. „BULEVARDUL ST. MICHEL“ No. 111, orămpsiul din fața Pjntsonulni cu animația lui vacluntă și aerul În­cărcat gris al Parisului. „B­ASM­UL“ No 100 din aceiași piațetă, de un colorit viu remercibil. „IARNA LA HERȚA“ No. 123, «!mți fiorii frigă­ui că te cuprinda din re 08K0. Bo­ ipitul ai /.Apei țî ea pare in­ghețată basnă. „BISERICA DIN HERȚA“ No. 120 •îmosferi g'it o re­isteaza aánalrsbli ri* din „NOTRE DAME“ No 112 „IARMAROCUL DIN HERȚA“ No. 12­, deși ia schița numai, redă admi­­rabil atmosfera brumsti a ernei. Sa pare oft d. Verona oripăndu Be mai au­t de ansamblu, va da de atinm aișcarea caraoteriei că ori­cărui bâlci D RICHARD HETTE dag! insă U- năr, dir bine cunoscut ieșenilor, nu * * prezentat insă nici odată mai bine afirmând« se pe lăngft puternicul talent da sculptor, șa an bun portre­­tist ssniptor, ceia ce an a tot ana. Linia 9 fină și moale, expres­a pu­­ternică. Privind lucrările sale ai uns preaia vieții, și te simți pătruna atftt de viguros inc ăt intinda te mai mult „ȚIGANCUȘA“ lui. cap de expres­e N'o 6, iți face p­ărere, iar rătul ei ți se comunică. Simț: fiorii frigului privind mai in­delong «SENTINELA“ sii No. 2, str­ă­bulită și înfășurată» In iaantsua-i sub­­țire. „DIMINEAȚA“ statueta No 4, ai impres­a că ds tban egit din ișternu tal­os d, corpul ți e învăluit de răspa­­rea dimineței. BUSTUL D-lui BRUESE No. 8 cu linia sigură dar moale, da o anumă­nare ireproșabilă „VIFORUL" statuetă No. 1 on ca­racter atăt de puternic oft ți se pare că v­reîia pornește din părul gău văi­lor, din toată făptuiși aa ingordstă „FLUERAȘUL" No. 3 văzăndu-l, nooi doinănd din depărtare, doina duios melodioasă, ca și statueta sa armonioasă in linie. „CAP DE EXPRESIE“ No. 5 v ga ros in expiesie. Medalioane e sale da o gingășie și fiativ rară, assasanare perfectă, pu­tare de expresi e. „STUDIUL LA VIOARA“ No. 10 nu redă așa de bice de real pasiunea violonistului, încordarea mâinilor cris­parea feței, că ne face să suferim a­lături de el. Portretele: D­rai A 8. No. 13, d lor dr. FOSSA, SOAREC, STAHI,atat de asemânătoare, CAPETELE DE COPII No. 16—17, atăt ds dulci, de gingași, „FUMATOAREA DE ȚIGARA“ No. 11, at&t de delicat redată, nicit ne face să i socotim pe d. Hetti printre cei dintâi sculptori dî țărci romănești, si d­rim din tot suflatul aceieș dor și dragoste de arta lui,, da cere pare un mare amorezat. CUNICUNDA. e«n­oi Facultiț­i de litere și j&idzofie­a făcut parte din societatea „Ju­nimea­ aproape d» la unaapu­tă ei, unde i se dăduse, fia stil hoinerian, epitetul de „bine hrănitul". Ainî, e'a ilustrat ca povestitor da istorioare și anecdote și dupa enm gonana G. Pa» nu, „avea totdeauna o anecdotă pe buso și alta care aștepta ca caa d’iu­­tăi să i facă și ci loa“.­ A fost un om­ foarte invățat și un adânc cunoscător al literaturilor cla­­sice. Venit in țari, a ținut să contri­buie atăt la «cunoașterea dialectului g­acedonean, despre care se scrisese pănă atunci puțina lucruri in grama­tica lui Mihail Boiagi, tipărită in lim­ba germană la Viena, in 1813 și din cercetările lui Thimmann asupra po­poarelor estile din Europa. Apărea in literatura noastră cu ceva non studia dialectul macedonean și publica­­ texte, in cari, pentru prima dată sa dădeau specimene din folklorul a­­cestul dialect („Convorbiri literare“ anul­ui 1869,1. Poesiile publicate, erau un fragment din opera pa care inca pese s*o scrie „Studii istorice asupra Român­lor din Peninsune balaan­ oâ“, din oara n’au apărut dacăt­­ vre­o 270 de pagini. Este o past­ă da ’mare va­loare in care se a­fla dipusă, munca de pintofisati a unui savant E di da­toria Academ­ei, care­­ nu n’a arătat îndeajuns da darnică și nici nu i-a dat răsplata oaveniti, si ne da’ in« i­arfirsa a captat laarori. .Prin tumeș­­tiuție și wunca sa, a fost la Anada­­­ iiu­s un isvor de id«i și‘a făcut un­ Hterüase­r»poarte a­supra operelor de giac pintru primiara. Acest veteran al literl­or r­omănegi­, a ți­nut să ia oricând parti la șed­ițsie Academiei de la cere totași, a primit caste șî cea mai mare loviturii. Ch­ar *n u­­time sesiune din Mai 1920, a infrun­tat ostenelile călăto­­­ei, deși nu era obligat. Cu el mulți pierd un prieten, un profesor cu renume și tradiții, ca maistru iub­t și Ețimst, an îndrumă­tor , iar Iașii, pie­r o o figură din glo­riosul lui treant onltaral. 1 Șadbei f Ion Garagiani S’a atins unul dintre ochi mai ive­ri, dasca­ i ei Ibs lor,­­înaintea căruia s’au atrecurat gat­ereld , intregi, rând pe lănci. Fâcea parte din străine ta, fa lângă a vechlor profesori Macedo­nean de origină. I. Caragiani după studii la Universitatea din Atena, a venit la Iași orașul culturii,­­unde a fost tivult profesor la liceu, la vech­a „Academie“. La 1865, a fost numit profesor de limba și literatura ru­să și Universitate Când s’a safi­ni­t Academia Rom­­â­­nâ în 1867, a fost numi membru el și împreună cu D. Cosoni, o* repre­­zentați ai Macedoniei și era ,singur m vista di­ntre toți membrii fonda­tori ai acestei n­uțiuț­i. A luat parte activă la toate intre­­prinderle culturale din leș*, presum «a fost Institute e-Au­te, Vreme de­! »U­­i ani a fost directorul Bibliotecii Cadrele fi­i­ n­m*i «nits rftsdwiPa- h­ 5­C. Ultime Informații Serbarea milliard de Anul Nou O grandiog si serbare militară cu­ prilej­ul Anulu­i Nou, a avut loc­uri la Parcul spori­v. Terminând­u­ se serviciul religios de la Mitropolie, toți ofițerii­ su­periori rtpui senzanții a­utorităților, au plecat spre parcul Sportiv, un­de se găseau adunați ofiț­eii gar­nizoanei și trupele. Aranjamentul era cu adevarat grandios. Dată oficiarea unui religios oficiat de preotul serviciu Todo­­rache, a uimit stricarea,constatind ia coruri, jocuri, și dar si nu, se inviănd in mod splendid­io&ti vechiie ditin­e. D. Ifrim p ț­ nfit o cuvântare frumoasă, vorbind despre „dați mele strămoșești“. S’a luat apoi o masă ofițerii superiori, alăturea comută, da tru­pă, in chip entusiast. Au rostit toasturi d nn­ gene­rări Su­r­escu, Zadic, Gbei culese», d nii M hai Negruzi, ifrim și alți­i). General Lurescu, intr’o cu­­vintare brilantă, zise că ind­ică pintru un ,om care simbolisesză armata și toile aptele mari ale »teslei conce : «xist om e M S Piegele Ferdinand“. Urile nesfîrșiti râsiuust­ră ca­ră» tarei d­ir­i­gh r.era­ Lupescu, Lumea sa despărțit încântată de scessta seibsie, ți­inu țumine in special d-lui general Gherco­­­lescu, organizatio!ul acestui splen­­d de serbări. Mersul epidemiilor n­oi­și­­ De­­a­l- 10 ianuarie 1921 — Iată mersul epide­miilor la Iași, pe timp de la 1— 10 ianuarie c. SCARLATINA : bol­vi vechi 44,­noi 8, 1 mori, asănâtoșiți 16 remași 35. DIFTERIE: bolnavi vechi 1 ,noi 2, 1 mo­t, insăcătoși 1, remași 2. TIFOS EXANTEM bolnavi v. 2.. VARIOLA: boli ve­chi 1, noi­ 1, remași 1. Vin*ri 34 Ienuarie a e. a avut loc Izgodna dragu’al ei domnitoare Jenny Cahțitiu iu d. Grigore Pastravanp. ü £ IMVEMMEMÜL S­A­L­A­­.' 1 J­ JU M­A $ I­D­O­L­­ " (Societatea Mă­răști) A« J °i 13 Vinari 14 Sălubălat 15 și Daminici 16 Ianuarie 1921, fi'« aronopol S­A­R­P­I­C­ O inovație Qinétnatograflea. -„2 f ilme 2 in aceiași zi L i matinéul i ora 3 ffo Ștrengarul din­­ Paris Del Ri»­ haan­a film in 6 colosa’e note Dei «ai delicios fim care întrece io hámor ttat* pro­­• dntr'Us n'nemetogrem­e de păcă acum Cu toată «evaisperea film dlor prețurile rămân aceleași La matincul 11 ora 5 jwn. și seara la or­a 9 jam. ■ € la Mun li­p­o­f­i # D­upă romanul lu! ^ani Bounget O pleiadă din cei mai de alamă artiști in frunte cu Ce­cyl Try­mn și Alberto Capozz disfășoară o acțiune in­­tr’un lux și o alegențî de nedsecris »Un pom de Crăciun O migrătoare aerbare a avut loc Joi­ser», ia Epitanul de Isolara, Moi­­fi«stă apu­dtitudinai medicilor, n*a distribuit copilașilor jucării și pră­jituri. Distribuirea s’a făcut de către d dr laanandi, in asistența intragului persanii Mulțumită ingrij­iei părintești, sani toți copilași internați in acest spital, se găsesc aproape vindecați ori, 1* ora 1i dimineață, toți fana* Donării prefect­urai de j­idist, s’au a­dunat la Prafectura. Garând sosi­ri d­ra­gonit prefectul județul­ui, iu abțit do d Naonlau, director al in­stiuției. D. Voluță iri numele sunit u­ari or, a felicitat pe d. prefect, arăndu-i toate fem­iițile ^la chip foarte co­dial, a respuns d. Pogonal, mulțumind tuturora și f«*r l­e rându­i <»« »semene« on ocsiia Noului Au. Hramul bisericii Sf. Vasile Ia fața unei mari nu­măr* de cre* dincioși s’a serbît eri hratuiti biseri­ Cii Sf. Vasila'din T*taragi. o Serviciul rolig­on a fost ofiti­t cu deosebită solemnitate de către P­e­ț­i: Andriescu, Floresin, disconiü Sfepcani și Protoiereul Niculea, care după terminarea slujbei religiose a ținut o m­icătoara cuvăntare arătănd însemnătatea silei, a adus landa d-lui C Găucă funcționar la C. F. R fiul cucernicului Prrat C. Găucă care cu cl­ Inuiala sa a renovat acest Sf Lop*bș. După terminarea slujbei,­­s’a serv­t o masă la pucernicul Frent C. Găucă invin si lor, B'a toastat in ranstatia Prautului C Găulă, a fasa­liei Sf. Sale si a epitro­fului D îstrati oficer,care cu cheltuiala sa a Împodobit biserica cu sumănări pentru socatia si. Alecu D. Ifrim, deputat bacov­neau, a fo­st in localitate. D­es a vizitat ps­d. primar, gara a ee inform­a asupra Soc. comunale a Uzinelor, in scopul de a sa introduce esslag sistim­ul la Co­muna Cernăuți. - ? -In nrs­a dificultăților financiare, a­tuația oab­netului grea Khaliya e­te critică. Știri primita din Asia Mică anunță că Komgniștii ar fi străpuns li&in­e greiesti in trei locuri și ar fi con­centrat o armită importantă asupra aripei stângi a armatei elene. Rena­ișt­i­a? fives inte­ționea să împingă pe greși pe sectorul­ Smirnei. D Vespasian Ștefănceca, advocat al epitropiei generale a Casei Sf. Spi­ridon din Iași, a fost numit j membru a comisianea j pentru constatîrea și și așessrea 4,reptur 1* fpensie a fun­cționarilor acestei epitropii, pen­­tru anul 1920 1921, țin locu­l d-nui Fatru Ghițescu demisionat, — a Primăria oostumiei Iași nu mai a­vând la d­epol­ite trenurile navete, Și mpuțind fu­n‘se școlilor cu inter­­na‘,o picura recesat#, e vorba cu mul­­te­rîiu atet­ea școli ea nu portă des «h de tursii­le lor in Uimenul fixst, - s 1 Așa de pHdă șioa’»* nor» a a „V. Lupu" va h­­ilit­ă a și BK âea dttchi­der­ a f­urnirilor »tie pe un timp ne­limitat, atăt căi pileăria va prici»a că * a­ put­ a furniza păsura nesetară. De revelion a avut loc, in cercul familiar, logodna D-șoarei Vt­ierie Gri­goriu prescupe ă din Chiș­iău cu D*1 Roimilus Dembreeca piufescr din G­uj, iar călătoria religioasa va avvea loc in zir­­a­da 35 Februarie. Dumbecă KU Iaana 10 ora 4 p, precis are loc in uda univmității ven­erici a D­lui D. P. Cazacu in fo­­lo­sol Profilaxii. Distinsel media va vorbi despre organizarea zemstvou­­r­lor in statul absolutst reseäo și in statul zonăa. T­ți intelectaili vor asista desigur la această interesantă conferință. In nu»ă-ul de Luni vom pubica o scrisoare a d lui G. Aslan, prin pa­ra te respunde la a filmări­e inexacte ale d - lui V­ismerd, din „M’soarest“. Pentru stab­i­rea și cunoașterea ade­vărului adevărat vom da loc or plă­cera la scrisoarea d iii Aslan. &V. CM Ultima Oră O­ra /* a. m. r*rin fir telefonic -întorsătura­ senzaționale a dosarului Ghantor Chestiunea dosarului Guenther iea o întorsătură cu totul sensațională.­­­­ ^ . C^misiunea de anchetă parlamentară instituită pentru cercetarea acestui dosar, a cerut ministeru­lui justiției ca să reoiită­­" dosarul complimentar "al lui Henenvogel, dosar care a și fost remis com­i­­siunei de către d. Tăcu, directorul afacerilor judi­ciare de­ pe lăngă ministerul justiției. Toate actele conținute in acest dosar care complectează dosarul Guenther, simt redactate în l. germană. D-nii deputați C. Davilla și Al. Popovîci din par­tidul național au fost însărcinați de comisiunea par­lamentară cu redactarea raportului privitor la aceste documente. S&urtsiș­i«în­l *­lu­jirul Afacerei Guenther*­București 15 Ianuarie In cercurile politice brrătieniste se vorbește despre demisiunea d­lui M PVreh­ie^din partidul liberal Demisiunea in pr­icipiu e o consecința a unei întorsături gravtã pe carto iea -afacerea Ouender. Proectul de reformă administrativă­­•­« sordide-București 15 Ianuarie S’a decis ca in­tr_ectul ds reformă administrativă care va fi pre­zentat Parlamentului după vacanță, si sa prevadă infi­nța rea mai mal­­­tor regiuni in fruntea cărora se va găsi câte un prefect regional și câte o curte cu 2 a­cțiuni una cu »old de a judeca afacerile de con­­teccios ac­tiv, alta de a exercita controlul financiar. Pănă acum naaturul act­or regiuni n’a fost lisat incă. Comisiunea pentru infrănara speculei București 15 Ianuarie Gonais:unea formată pentru em­brifiea proietului de lege privitor la infrănarea speculei se intrunește az­i k mi­nisterul da interus. Liberalii și alegerea de la Soroca București 15 Ianuarie Pa­tidul liberal a renunț­a­t de a pune contra­candidat la Soroca, can­­didațior celorlalte partide. Noul ministru al Ceho­slovaciei la București București 15 Ianuarie.­ I). Fer­inand Veveiko a fost numit mi­nistrul Ceho­slovaciei la București, in­­ o ui d lui C?rnik, numit in slt post. Arhivele române din Serbia Bucurști 15 N­otiatie — D Mih. Iaiescu, a fost numit preșe­­dintele comisiunii care va aduce nicivile române remise in Serbia. Pe lărgâ aceste arhive, stabii ne vor remite teste instrumentele tehnice și mobilele cari au ost luate de către limitele lor, in tim­pul ocupa țiund Banatului. . București 15 Zăinarie ö FAPIRAT GRIRE.­ Aplic­ate! di r'gnnt» »I telegnfri»i din Jiș d Al. Veroiu s fost­­ de astădată obiestul unei numite atețiuri­ de BJicoptie din partea pertinu­lui B4 de ~ib conduce» rea­d Bele. Cu ocazia anului nou, întreg per­ S’ np'nl telegrific in'r’un fest deosebit și imput­ător tu tUiit in semn de dragost­e și devotament către geful lor, portretul său incadraseea un fru­mos om­eg u­lisabolicăcu le­gătura din­tre șef și emp­oist. D. Alexandru Vercin a fost impre­sionat in chip plăcut și cuprins de emoția a mulțumit personalului pen­tru dragostea ca i-a arătat’o intotdea­una asigurându-i că ori unde a’er­a fii nu va putea uita pa cei ce i sast atăt de dragi. Cu a­ce­ași coeziune ca toții au do­vedit d­agostea în o­eh pentru can­­­erul tihgrafului d. Constant!» Moțoa căreia i i­au oferit un inel de aur un aesen de asasgir, la care d. Mcțoa in­­crimat a mulțumit personalului pent­u fiuaioesa iar manifest ț­e a­­sigurăndu i da tot concursul n a in orice ooaxiune, Vi­k Eri 14 Iat­u»­­e 1921 cu a 10 jum. 8, sn,zir8 de Sft. Vasile, s'a serbat de către intreaga garnitorii ,Anul NoiT“. Cu această ocaziona a avut loc fa reprin­ ntr 1'8 la Parcul sportiv Co­­pou, ursistă da o mesă. KARLA VOINESCU MOAȘA Straoa Păcurari 60 Creditul Tehhnici Aduce la încoștința d­oor acțio­­nați, că in ședitul din 30 Decem­brie 1920, Cons­iu­l de adminis­­tație a hotărăt chemarea vărsă­­mântului a­­il Iea de 40 la sută asupra acțiun­lor din emisiunea Ilka ai­că it­ 200, (două sute) de fie­care acțiune. Acest v­i să­mă o­t se va radie in intervalul de la 15—31 Ienuarie a. C. 1, sed­ul societății noastre, Str. Marconi 3, și participă la d widend cu începere dela 1 Februarie 1923. , Depuneri'e ce nu se vor efec­tua in termenul sus menținut, vor fi supuse unei dobânzi de intărzi­­ere de 10 h sută pe an. Se va putea face și achh­tarea integrală a acțiunilor ia care caz se va servi dividendul pe intrigul an. DIRECȚIUNEA >­

Next