Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-11-25 / nr. 225
anul al xxvm» leam aas , 111 II»WIWI»«■ni Minn fiimwii T W— ® M»wwtt încercări zădarnice 0« câtva timp onciosul liberal de is Iași are o notă fățiș deîroga gîsâ. Cu titluri răsuraâtoare, «sa „Liniștiți satele“ și altele voește să atragă pentru liberali favoarea țărănimei, prezentând partidul brătîeoistra pe anim! binefăcător al sătenilor. Truda Mișcarei e zădarnică. Lumea nu se ia după ce spun liberalii la gazetă, ci după ce fac. Și cohortele d-hai Ionel Brâtaou n’au făcut altceva de căi sa exploateze statul și pe particulari atunci cînd șeful lor se găsea la guvern. Acest sistem a făcut ca partidul liberal să cadă de două ori limrtat in alegerile cu vot universal. Astăzi, cînd sa înfăptuiește împroprietărirea sătenilor, ziarul colectivist de la Iași, fără a ține seamă de indicațiis oficiosului de la centru, Viitorul, discuină chestia pr«țul»î pămintului și atacă pe acii magistrați din comisiile de expropriere ce ri au majorat acel preț. Aceasta la gazetă , in fapt insă proprietarii liberali sunt aceia cari cer înaintea acelor comisii 40000- 5000 lai pe hectarul II de pămint. La ziar liberalii se arată dezinteresați, ocrotitori ai scenilor, muri patriot', etc; când e vorba insă de fapte, atunci firea lor rapace își face manifestarsa cea mai evidentă. Niște negustori politici de trampa Bratieniștilor, or câte sforțări ar face, ru pot trece la opinia publică drept niște imaculați idealiști. Noi ne vom face datoria și vom veghea ca doii colectiviști să nu'și facă mendrele in sate. Prea se șoptesc ranițe pe socoteala lov la orașe in ceea ce privește greva generală, de care r/ar fi tocmai străini. Acum își incearcă norocul printre țărani, numai in scopul de a provoca dificultăți guvernului și apoi să pescuiască la apă tulbure. Prin faptă cinstită, liberalii nu perdit nădejdca de a reveni putere și atunci au adoptat la pola lemiste ior tonul demagogic à la Pubsgas. Decât vremile s'au schimbat. Opinia publică e mai matură, poporul de la țară a început să vadă cu ochii proprii și nu mai ascultă de sugestiile celor interesați. Vorbele late din Mișcarea sevesc numai să umple o coloană neroadă. i AȘ ! 50 Bani äsä«»«*, -mmmMj.. ■■iMwmmmmms&m iuwamta» ifin fl sîirfMski Dmocrat wi Is. S *-----------Ml.- -Hl. fl Vp#» 9 ® S Iw MM 9* wmmfa mmM ® m IM Toua împărțire a județelor României (pe vorbă cu d. prof. V Morvan) Se știe că in ultimul timp, a cvet loa ia Buonrești primul elevi da ședința elenomiei unei numite de către Ministatul de Interne pentru o nouă împărțire a județelor țării și fixarea nomendaturei potrivite loncilistilor din România întregită. Profitând da întoarcerea la Cluj a űiai prof. univ. Vperația, membru ei acelei Comisiuni, a se cerat și obținut de la d sa prea intercetalele lămuriri cari urmează asupra unei chestiuni cu atât mai interesantft cu căî e vorba de schimbări importanta sa fot oali sinație administrativi și geografică a României Dinstinsul profesor nu a comunicat numai lccnuri cari pot fi pentru un moment spnee, făcând reticențe pentru acele t mi insula asupra cărora exițcîS Era încă tinerea. Cine sunt membrii comisia! și căcd s’cu reunit ? ne-a fost forma intribra*. La cele vre-o 35 șelințe oșii au sfaărșit prma fazft a lucrărilor și capi s’as perindat in prima jumătate a lonei Noembrie au participat următoarele persoane : din partea vachinui Regat: ", prof. 8. Mehedinți, d-nii coloneii Sintîș și Vasneren ca delegați ai Marelui Stat Mejer; din partea Ardeelșii, eu și d. senator Urighici ; din partea Bucovinei, d. senator Tartagisi; din partea Basarabiei, d. senator Cocerva; din partea guvernului, dni Grigorescu și I. Cămărășescu. A prezidat d. Mehedinți având ca secretar pe d. Mîlărescn, Cere cere programul cosare junei ? înainte da toata, o nouă Împărțire a județelor din România intreagă Nevoia -aceasta s’a Mințit mai mult sau mai puțin E î C întuită, după provincii. Su generat insă principiul că* Nuster este acela al unei mai jasse arondări a județelor. Există in România de până acum jideți veri ne sunt mai mari ca o plasă si județe sub iau proporțiile unei provincii. De pildă : jud. Carsy-Severin e mare cât Eusovius egre e o provincie isau parțită in 11 autoi județe. Aceste repritriviri nu mai pot dăinui. Afară de succets re găsesc atât In vechiul Regat esti mai biss in noile pretiindii județe a căror formă nu e justificată »Soi de condițiile geografice §i economise nici de csl’ paradlasin strat vs. B’a pu* principiul da a sa eooutoi pe est permit raporturile epsoia^e ale pirovincilor și regiunilor, s«deți de o întindere mai mers. Aceasta nu va dorea faptului a fi in noua reformă administrativă, pe căt știa tesaeici județului il va forma plasa, ier chia ttunke pur administrative in contactul sfînsa cu poporul s’si concentra ia mănsie suprafectului care va trebui deci sa abă garanții da stabilitate« Ce schimbări seai importante vor resulta ? Ceea ce’sii este îngăduit a s une deocemdata e că atăt in vechiul Regat cât și in noile provincii o mulțme dintre județe vor suferi importante modific în sare privește intui derea și populația ; pentru altele, și până acum mari, se vor ia cu ușoara rotundîr! Pr.noipiile de seri s’a condus și se conduce comisiunea sunt Snspirate in primul rând de intarsant obștesc. Se țin« seama du toata inlesnirile posibile pe cari le oferă pr puiiției din anumite regiuni natura tfrestur, căile de combri oețieri la unele tanai anumite interese specifice Piatra ca lucrările comisiunei să fii și it și ușurate și mai justificate, s’s făcut apel in roata prefectisme din țară spre î’și arăta punctul lor ce vedere. Bine iuțere», te va țire s«®ă căt știai mult de arista dornța Intru căt cad»rasă ori principii e da cari se conduce admiaia. — Are ia vedere concisiunea știrgerea vechilor granițe dintre Regst și noile provincii ? îmi fac un penet de cnoBsis din faptul că semi cel diată.« cere am propus in cea dintâi ședința ca prin noua împărțire administrativă să știr gem, pe cât permit condițiile geografice hotarele dintre frați. — Putețî da câteva preoiuri ? Fără a intra in &*.-intra?e, spre s ii etic ghezi Bastaui lusrător, pot comunica in tesemet următoarele: Din perile de răsărit a Ardeelului, satele de pe valea Brccaului, Bistrieioarei, Trotușulci și Oitusului, pănâ la Cumpăna Apelor, care in mod firesc aa scurgere și consminara mai sigoră lipse Moldova, Vor trece la județete Hecinț și Batău. La Miasă-ai, ssteSe din valea Prahovei, Începând de la Bușteni in sus spre Predeal vor trece la jad Brașov. Satele din valea Oitului, de la nord de Lotru, vor trese le jud. Sibiu Șalele de la isvoarele Jiului, In re giunea Petroșani, cac și asi se aii saboteaza din vechiul ragst, vor tresi, după însăși dorința prfecturei de care depind, la jud. Corj. Satele din regiunea Orgova-Mehadia, fiind mai aproape de Tumul* Savarin, vor treci la jadistul Mehidinți, ' ¥'rechea grauiți a Prutului va fi §5 *a ștearsă in mai multa puncte. Astfel, o parte din jud. Dorohoi va tresa la Hotin, județul Iaș, își va recăpăta vaohia in ti adere pasta Priît. Regiunea Reni va treca la sud. Oovariat, Dobrogea întreagă va fi împărțită in trai județe, in log da patru Granița înspre Bucovina da asemenea va dispare. Bucovina va avea, in locul acelor unsprezece districte, numai trei, la cari ea vor sdăuga și părți din la gUrnile limitrofe ale Moldovei, atăt la văcărit căt și la Miaaări Viîohia Suceavă a lui Ștefan el Mara, cu localitățile istorice, care o imprajiv.ueaa iși, va redobândi din splendoarea »1 da cdraioară, find capitala unui județ mare și bogat. In ce privește Ardeal»!, Maramarășul Crșana și Banatul, ea săm ji nu re mai pststî da? Condus de același principiu de a nu sspana decât osea ce poate fi comunicat publiului, vă pot face cunoscuta următoarele: Mar«mureșul va tfrmina un județ raia *.șa cina este, strigând cu durere după jumStetaa-i pierdută Sătmanul va suferi o ușoară motifig.?ra; județele din Crișana și Banat fossrte irnars populate și azi vor suferi puține modificări. Ea va arala insă na la» d«ț uoui intr ® A. dtal §î C^’și na sa vă re* constitu), pa o ratundere mai mare, județul Zări,nda îns ranteriorul Ar»dseiuî Ei, vor fi ceva mai importante modificări. Eia sunt digism da condițile geografice și etnine, in general iasă ds Interesam obștești ale întregii populații. Fără a isgenunchia și nedreptăți parisieni, vosu căuta încă să sreparăra nedreptați la trecaturi cănd interesele populaței băștinașe române ersa au toate jertfite Atât in vechiul Ranat căt și in Transiivlania și Bucovina vor dispsre unele județe și ss vor croi arse saai mari și bîsî sănatosse. Aceasta sunt punctele de vedere de cari sa conduca condlestraea in ,1berărie ri fără a fi influențată da nici o conqiiisrații da part d da maio parte. — Lucrările comisiunei' sfa in* î haiat ? -- S’a socicist numai fara pregătitoare Leerarea in amănunta continuă. Ioos privește nomenclatura însa ii tâților, s’en luat cava disprzul? Comisia arsiscă distol de lucru cu zona arondare a județelor și numai pa urnă, i.complectată cred cu căt mai mulți osmeși competenți, ea va putea ocupa tisa?ex..tä chsa ÍIB»0 . Credincios hotărâre! de a nu spune decât cess ce poate fi spus: [Di, prof. Miruția încheie prîoțioesele sale lămuriri cari fac să«a întrevadă importanța schmbărilor m se pregătesc. mmsrmsrimarssmmrmaimm. 'Mtmimswmiimîimaii Evaluarea padariîer din Basarabia Sfa deschi sub rezerva ratificirei corpurilor legiuitoare pe seam» ministerului «găcuitorii și dom fiiilor, un credit extraordinar in sumă pe 4 320 000 'ei pentru pista <h»btueiilor ce se vor face cu evaluarea și administarea pădurilor expropiate din Basrabia. Acest credit se va trece la contul de trezorerie și se va acoperi curzive specile. D. Maior Orbanu șeful serviciului pentru centrului prețurilor maximale, a vizitat zilele acestea toate orașele Basarabiei cu care ocazie a luat Întinse măsuri pentru infrânarea speculei. ■> FacsItata de Mulcna fa Uri Isbttcaifea iscendiiii Vechia Universitate din Iași, transformată apoi in Pacultatia de Medicină, a căzut pradă flăcărilor astăzi dimineață. La ora 7 fără wn sfert au isfaiucnit flăcările, dânduse imediat alarma. Incendiul a isbucnit din camera de consiliu din etajul de sus de o sobă de teracotă. Se dăduse, in cameră chiar in aceiași zi cu doi și se pare că aceasta a și ajutat la întinderea focului. Sosirea autoritățiir Ds la orele 7 au început a sost rând pe răni pompierii, apoi dan Dimitriu directorul prefectei de polițe, Ștudai inspector de poliție, d. procuror Serioa etc Masurile de salvare Imediat s’au luat măsurile de salvare ale mobilierului, a arhivei fete. Studenti», studentele facultaței de medicină cât și personal al facultăței imediat au dat concursul petru a se salva căt se poate din averea Facilitatei. Strutte BBÜ«ttfire In rândul de jos, unde incendiul n’a pătruns, se aflau laboratoarele dior ár. N. Leon și Deleanu, cari au rămas intacte De asemeni și arhiva facultaței a fost salvată, ca și biblioteca, care au fost duse la Institutul de Anatomie. Materialul laboratoarelor din etajul de sus, de terapeutică și de anatomie patologică a suferit stricăciuni. Aparatele și mobilierul au fost transportate in sălile de la Institutul de Anatomie. fatóizsra im Cadd Ls ora 12 la faiață, innendînl a început a se localiza. Pompierii au dat cu ajutor mare pentru ca invidiul să nu se intimii pentru predarea cursurilor la cel trei Facultăți ale Universiției, Juridică, Filosofi că (au d mă saeți), & losofia propria și matma tios» gi Teologică, ca foat următorii: " La Facultatea Juridică: Simion Barnuț pentru dreptul Ginților, Dreptul Public și Constituțional, Petru Suciu pentru Dreptul Român, Gheorghe Mămeeu pentru Dreptul Civil, Octav Teodori pentru Dreptu penal, Ioan Strat pentru Economie Politică, și Jacob Lopeșan pentru Dreptul Comercial La Fasultatea Filosofică , Simeon Barnnț pentru Filosofie, V. Rsxandressa (Dreeds) pentru Literatură Al. Călinescu pautrn Anania, sapedoară, Ștefan Miclea pentru Fisică, Ștefan Emilian pentru Geometrii descriptivi, și loan Pop pentru Trigonometria sferică și Geometria anaitisă. La Facultatea Teologică , Episcopul Filaret Sambau pentru Arheologia biblică, ebraică și creștină, Episcopul Iorinpisn pentru Istoria bisericească, boanonul Nichifor Iliesau pentru Dreptul Canonia, gi Arhiereul Melchhedec pentru Exageea aablima a vechiului eșezământ și limba ebraică. La deschiderea Universității se inscriseră 106 studenți, din carte la Facultatea Jtridică 72, 1« cea Frosofină, S II (Matematici), 15, la ambala Facultăți 5, și la Facalistea Taaioglifiă 14. Din anegii 106 sinanți 102 erau Roamai, da religie ortodoxă, 2 Armani, 1 Catolic gi 1 Evreii. In privința stadiilor anterioare, 4 erau gimnasiști absolvenți, s»u sau minarigti absolvenți, (an .Vii clase) 41 avesti numai căteva Masa de gimnaziu sau seminar, 9 studiase numai in Institute private, iar numai cu clasele primara private După inadeerea inscrisrilor începură cursurile regulate. in istoric al clădirei Inaugurarea cursurior de la Vechea Universitate Ia «bs de L6 Octombrie 1860. In pmextra tuturor i, autorităților și a însuși Domnitorului Principatelor O Ehe AUxindiU Jean 1 m Cure, se inaugură cu mare solemnitate dasch * datea corsarilor Univarsităței iașine, in spe&iul său propriu. La acest print] Arhiereul Filiret Strrba a alcătui și rosti o regrteinnicăîdaiosă pentru proeperarea invâstiturei publice, mulțumând Domnitorului pentru interne«rsa maltat vieti t fții cuiurafa ie«* tânărul profesor de Drapt civil Gheorghe Marte cu, pronunță un discurs inaugural, plin de entuzissm in cars stie că: „’natrieț* parch fi fi sd sPiltical prin cara ideile de dreptate& și de datorie ajung a se lăți asupra intregului corp «se poarta titlul de Stat, națiune mu popor, ea după este drept cuvânt un loc eminent, in economia popoarelor, căci după cum fa © sta mai mult sm mai puțin răspândită un cereai num popor, pe etru se stie cft acel popor are cunoștință de existența, libertatea și neatârnarea sa. In seara zilei da inaugurare a Universității se dau în Teatrul Național o represestare da gală, iar care trupa română in unire cu mai mulți diletanți din societate, execută câteva comedii și bucăți de concert, la care reprezentație esistară toți deMaitarii guvernului și un public ales. Profesorii cari se destinară cei intăi! Ui L (S'J KJmmj&J TbiJE WiSK/ •“ 1 ' ^ Ziele aceste urmeazâ * se tine la sorți, preș«dintele viitoare cu ți cu juri, judecătorii aseso și cei 36 jur»1% oue vor judec cele 18 procese sorocite pend sesiunea ce vine. Sesiunea va începe in ziua d 14 decembrie. La unete gsoli, primarele țin curențile dimineață și după amieast. |’S.D. J. Montaru a fost numit director al hceului din Bacău. D. avocat loan G. Popovici.A fost numit supleant din tribunalul Fălciu la boom d-l ui Gh Stoianovici. Cire na s’a perechit s post D Al. O. Teodoreanu a fost numit supleent as tribunaul Mshedinți, :n Ireal ramsas vacant prin înaintarea d-in s I. Abs'smessu. D. Avrămcescu judecătorii trbuoaiul Chișinău a fost lasărcie, ca cenzura presei. Din cauza mizeriei produse de bolșevici, au părâsit pănă acuma Petrogradul 190,000 de osmani. D»rși dr. A. Missrovici de la susția infantilă din spitalul Sf. Spiridon, a obținut un concediu de 3 luni, cu inpepere din 1 Dacsmbrie a. c, io care timp va fi isplită de d. dr Harmanache. Concertul de îni Ionel Birbu și Fuchs s’a amănst pentru o altă distft. Biletele vânduta sunt valabile. R ■