Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-10-27 / nr. 202
HLVLJIJ Al, V , jyo. avas KfЙ ® K' •• ••'•a*' 50 Bani SKWÎJILI* ,*•* «imtmmKmW’rKM&Z M. irtás ai fariáileti li*©eral si i A Ș Í näjä üüiÄO tțțwrttwnWMHWiawr «2p$gîSffiES8M2Sie5EBSSS8HÂME3BI mFtdgift&Ms ÍBRSO^pl ț$ ffftwilMIIIIHl hww*m flte I im éuM D. O. Băncilă din comitetul grevei care a agitat lucrătorii și s’a dedat la acte provocatoare in contra jandarmilor, a fost arestat și vna in taleri parchetului. * Arestarea lui Weber De asemeni a fost depus eri Frederich Webr, membru in comitetul grevei și unul din cei mai de frunte propagandiști și agitatori. Depunerea Iui Mer Narațiul Gheller urmează a fi trimes la instracție și depus. * O sumă de 15 nai arestări *’a făcut eri. * Aseară membrii societăței Locomotiva s’au întrunit la cercul lor. Ei s’au împrăștiat Insă foarte curând. [] Agitatorii socialiști din Iași Arestarea lui O. Băncilă MH3M Mcmaisafir.T D. Take Ionescu și banchetul dat la Londra in onoarea a lui Take Ionescu, ministrul afacerilor străine al României, Lordul Quezon după ce in toastul său, la șampanie, a închinat primele cuvinte pentru MM. LL. Regele și Regina Romîniei și in sănătatea lui Take Ionescu, a spus : „Cu o deosebită plăcere vedem printre noi pe distinsul oaspete, d. Take Ionescu. El este cunosat de latm capăt la altor pei, ca un om care s’a consacrat stadiului aacerilor externe *1 Euronu numai in raport cu propria sa tara, ci șî in aspectul lor internațional. Pot spune cu drept cuvânt, că nu este la momentul actual, un singur om de stat din Europa, care prin cunoștințele sale și prin experiența sa, să i inspire un mare respect decât Excelanța sa, ministrul Take Ionesc. El a fost din primele clipe un amic devotat al cauzei aliaților. Ia cersurile bune, ca și la clipele rele, el nu și a schimbat un singur moment atitudinea acetsU. In zilele de mare ingriorare, vreme de șase ani de zile, pe când noi eram aproape să uităo, când unii își arătau preferinței intr’altă parte, și când chiar in tara sa începuseră multi a șovăiti. Take Ionescu a rămas neclintit in convingerile sale. El a dat țării sale sfaturile lui cari l- a socotit vrednice de urmat și nimeni nu a influențat mai mult in tara sa pentru paticiparea ei in război. România este o țară care prezintă cel mai mare interes pentru englezi. Suferințele României sunt cunoscute la tara noastră, unde au pătruns și s’au scurs adesea. Nimic nu mi a produs o mai mare plăcere, ca faptul pe care l’am cunoscut din ziare că spiritul Europei orientale tinde spre indicerea unei aliaje și cooperări intre statele din Răsărit, printre cari Romînia trebue să joace un rol foarte important și sa ia o psrbă prepondarentă. Sunt sigur că scopul urmărit de excelat* s* d. Take Ionescu, este consolidarea acestor state. Ne bucură mult faptul că ministrul de față este colaboratoui d-lui General Avertiu, primul ministru al României, unul din cele mai puternice și din cele mai populare personalități această țară, in cursul anilor din urmă și vă rog ami cari au condus permile beau in sănătatea sa. De-aseminea, permiteți mi să beau pentru p?03 să peritate» ministerului ai cărui membru este d. Teke Ionescu, și pentru viitorul maret al tării sale". ca. la tramvaiele din Iași, acte. din cat rezultă ..cd mișcarea socialistă de la noi, e inegătura cu aceea de. . peste Nistru, ne arata ca guvernull nuosti excesiv in dispozițiile ce ie-a luat. .? Nu se putea cu o infimă, minoritate din această Țară să terorizeze marea majoritate. Sunteți, doar socialiști 5 -10 a suta din locuitorii României; așteptați să de fi veniți majoritate, luați guvernul și faceți legi in favoarea classei pro- sletare. Până atunci, guvernul J burghez“ nu poate tolera să deveniți un simbure de dezordine și anarhie. N’avem nici un entuziasm pentru haosul din Rusia sovietistă. Dan ceea ce nu se poate admite e că agitatorii socialiști "să trateze cu puterea de stat, astfel cum a tratat, cu ultimatume și amenințări. In această privință, guvernul a fost in asentimentul intregei opinii publice, cu drept cuvânt revoltate, de manoperie subversive ale „roșilor“. Grermiu Consecința imediată a instigațiilor făcute de către oarecare inconștienți, a fost că masa muncitorească de căteva zile și-a lăsat orice activitate, dedăndu se la acte de ostilitate față de ordinea publică. „ Nu vom discuta legitimitea acestui act de sabotaj pentru că ar fi să desvoltam o intreagă doctrină bolșevică care nu are la faza ei, decât tendința de distrugere a unui intreg sistem de concepție socială existentă și bine definită Remarcăm numai că opera de instigare inconștientă a fost demascată la timp, și că oprobiul opiniei publice cinstite este aruncat asupra oricărei incercări de tulburări sociale. La un moment dat se părea ei spectrul crizei să amenințe chiar existența cetățenilor conștienți și cinstiți, in activitatea lor zilnică. In speciil după zvonurile ce circulau, se colporta că lașul va fi complectamente in imposibilitate de a face față dezordinei necugetate pricinuită de instigatorii bolșevici. Dar ,ală că s’au scurs citeva zile de grevă n care timp agerții insteirați cu întinderea incendiului s’au vizat conplectamente izolați in planurile lor criminale. Autoritățile orașului rostru încălzite la lumina celei mai desăvârșite inițiative de operă socială, au făcut față tuturor eventualiteților. Ne place a remarca uniutea de vederi care a domnit tot timpul intre autoritățile civile și militare Nu putem treze cu vederea activitatea incontinuă, și iaintetă până la exces a d- lui colonel W bai Negrizzi, președintele comisiunei interimare a leșului, care zi și itepie a veglijat ca populația orașului nistru tă nu sufere din nici un punct de vedere. 0-sa s’ascrimă in rândurile guioiiștilor, și cu cuvinte împăciuitoarei a adus la realitate, datorită cărui fapt, o mare parte dintre muncitori au reluat lucrul. Consecința imediată a fost că orașul nu a suferit in primul rănd de pâine si lumină. Tramvaiele după două zile de grevă, in urma măsurilor drastice luate de administrația Comunală au fost puse in circulație Nu putem trece cu vederea nici pe dnii Eugen Petit Prefectul Poliției și colonel Tullea, comandantul Pieței Iași, care călăuziți de un inalt simțiment de datorie, au contribuit la asigurarea liniștei cetățenești. De altfel din toate relatările ce ne parvin, mișcarea muncitorească este pur bolșevică inspirată de peste Nistru și ea este cu desăvârșire antipatică masei cetățenești conștiente, din care cauză a eșuat complec. Suntem informați că majoritatea elementelor muncitorești sau convins că cei câțiva profituri instigatori nu urmăresc decât cu caracter personal, și că sunt hotărâte ca pe viitor să reacționeze, in modul cel mai drastic la orice tendință de instigație protivnică intereselor obștești. Un gest nesocotit Agitatorii socialiști și au pus pionul in aplicare. Au decorat greva generală. Guvernul, luând cele mai severe măsuri pentru garantarea ordinei, greva generală a avortat. Unele ziare au opinat că vizura și starea de asediu ar fi măsuri prea excesive. Ori fie hrir, să n’am avut nici o neorânduială și viața statului nu suferit nici o lerenjenire. Descoperit de ce s’au făcut la copii socialiști, găsirea de arme pe la Cluburi, unele încercări de sabotagiu, I I*'* Țara are nevoie mai înainte de Informații orice de liniște și ordine și guver * nul este de felizitat că, chiar cu s 'prilejul grevei generale, a asigurat liniștea și ordinea, fără mijloace de violență. Pe urma gestului nesocotit al grevei, mișcarea socialistă este ca și desființată. Actualii ei conducători au compromis o iremediabil. ■ Din crima ce s'a comis in strada Coroi, unele ziare vor să facă un adevărat... romani firește foarte sensațional. Desigur că romanul va fi cu „va urma“, până in ziua ,când criminalul va fi prim, după care capitolele sensationalului roman vor lua, negreșit, sfârșit. Mări •.Mersuri fiind „Sfânta Parasáéivá, un serviciu divin se va o» fiaia la Cstadrala Mitropoliei, ~ E . • Cu ocazia morței m .rnei M. Sale Regina, Comandamentul trufilor de Est, prin dl. general Lupescu, a expediat astăzi următoarea telegramă in numele trupei și ofițerior . Toți osstașii oomandil Hieîitului de Set îndurerați da groasnica pierdere ce încercați, prea plecat roagă pe M. Voastră să se dea vor, să pună durerea “lor alături cu aven a M. Voastre amintinidu-și duioșia și sunătatea <?upera Is-sualind durerea lor pe timpul groesmontui războirr, ei sufăr că nu pot la rândul lor, decăt numi să verse kcrimi pentru durerea scuBpireî lor maure și Regine. (Defuncta a Eaurst in Elveția la Zü’rich). Coami de moted trupelor de Éat (ss) General Lupescu — j ... I. P. S. S. Mitropolitul, Moldovei au putut lua parte la inaugurarea Universității din Cernăuți. Prefectura de județ a distribuit funcționarilor săi o mare cantitate de stofe, pânză și ciorapi, cu prețuri foarte reduse. Se continuă cu inventariarea averei d’nsi Cogălniceanu. D. prim președinte al tribunalului N. Radovici a vizitat aseară paietul Coghioiceanu in vederea acestei inventariări. Mâni fiind sărbătoare Sf. Paraschiva, ziarul nostru nu va apărea• MERCU BE 27 OCTOMBRIE 1920 Pentru „Mișcarea“ Intr'un număr anterior, ziarul „Mișcarea“ întreabă dacă cunoaștem o personalitate din acest oraș care cu lacrimi in ochi ar fi cerut și obținut in timpul neutralităței un permis de export. Satisfacem cu plăcere curiozitatea sus numitului ziar. Permisul de export a fost acordat de către ministrul de finanțe dl. Costinescu d-lui Mihai Negruzzi permis a fot cerut cu o petițiune Acest împreună cu Generalul Prezan proprietar in Jud Vaslui. La amândouă aceste permisuri se lipsea desigur lacrimil in ochi. Lacrimi și plânsele nu pot avea decit acei cari in tot timpul răsboaelor atât in 1913 cât și in 1916-18 au mirosit altceva decit praful de pușcă și n’au știut decât să tragă foloase din munca, priceperea și expunerea vieței acelora ce s’au bătut pentru țară. Motivul pentru care dl Mihai Negruzzi a cerut alături de mai toți proprietarii și arendașii dreptul de export, d sa îl justifică prin acea că ținând in arendă moșiile Bolboca Cristești Țuțora proprietățile doamnei Olga Sturze, doi ani de mari inundații îl pusese în imposibilitate de a putea achita d-nei Giga Sturza, restul arendei De altminteri d sa nu a putut beneficia de acest permis decât in parte, izbucnirea războiului impedecând executarea lui și nu a servit decât pentru a face față acestei obligi. Este desigur curios cum de se cunosc datoriile particulare ale dlui M Negruzzi și modul cum au fost achitate. Se face cunoscut că de către d bîî Șuiem Hilova și Herman Moș’covici, s’a depus la Prefeatura Poliției Iași o fustă însemnată de bani, și păgubișul este invitat a sa, preseasa la Freietară pentru a-și primi suma. Eri la ora 10 am.( primul ajutor de Primar d. Celbidițchi a de* in judecată pe brutarul Grossasn care Vindes pănea in fonda 2 lei cu 3 lei. După amiază la ora 3, acest brutar continua a vinde pănea tot cu 3 lei Ca psdeapsă, i »’sa confiscat ce’n 500 pâni ce le avea, impărțindu-se la trecători. Sistesau este bun și felicităm pe I d. D. Ceabichichi rtigăndu-1 a face astfel căt sași des. Ministrrul instrucținoei a pus in viderea tuturor directoarelor și directorilor de șoc și că pregătirile cu elevii in vederea festivităților școlare să se facă din timp, ad.că chiar dela începerea anului școlar—spre a nu se provoca perturbițuni in țicerca cursurilor atunci cănd aceste pregatii sa facã agabă și in preajma festivităților. O deleg țe de evrei români din Paris , căzită din don Emic Braunsteiin, Faber și Ad. Wachsman, a fost primită da de Take Ionescu, ministrul nostru de externe, vara sa afla In tre ere prin capitala Franței Delegația a prezentat d lui Take Icneaenu un memoriu asupra situației evreilor din România. Ședința cercului didactic — Chestia bibliotecei— Mosnbiii cercului didactic «’«in intra aiteri, in indunar» (generală, sub preșidenția d Iul .’profesor I. Sisoionisin.* sj: Se intră in ordinea da ai. O. I. SIMIONESCU depune raportul cu privire la activitatea desfășurată in anul trecut. Arată modul cum s’a alcătuit un ante proect pentru descentralizarea ministerului da instrucție — și reușita obținută prin stabilirea oraiului da jumătate zi, la școalele primare. In altă direcția, d. 31*aionescu arată succesul obținut prin acea că in fine cercul didactic are azi un paalt propriu, D-sa exprimă mulțumiri d lor Borcea și Gheorghiu, cărora revine marele merit al acestui succes Adunarea aprobă, acest raport și face o manifestația de simpatia d-lui profesor Sisione3isu, pentru toată «aan »a davotată depuiâ ca președinte, in folosul cercului didactic. D. profisor GHEȚU In numele mai multor nasmbri 1propune asa mări bblioteca cercului cu noi cărți și reviste. Isu parte la distuții, [d nli Ghibănesisu, Gheorghiiu, Ghețu, Tintilă și alții, după care ea aprobă complectarea biblioterei. Golelația chestiuni sunt amânate pentru ședința de la 3 Noembrie. Duminică 17 Octombrie a avut loc in Plugs, cununia civilă și religoasă a prietenului nostru d. G. S. Rogeanu avocat, cu tânăra și drăgălașa d-ra Anata Ciubuccia Cununia religioasă a fost oficiată la Biserica Sf Nicolai. A asistat la auuunie foarte multă lume. Nuni au fost d na și d. Gh. Ghibănescu din Iași. Balul a avut loc în sala Teatrului Național din Pluga, reparat și foarte bine menajat pentru ședințe de «1nematograf da către d. Garlateanu tipograf d;n Huși Dansul a ținut pina la orele 2 din noapte, după care s’a servit o masă mare de peste 80 tacâmuri. — ȘTIRI UNIVERSITARE. — Pe Mai și 26 Octombrie, e convocat senatul Universitar, in ordinea zilei mai multe chestiuni importante. — La 1 Noimbrie, în piesa din localitate dl profesor Dimitriu Gusti, decanul facultății de ltere și fclosiofie. —- Universitatea din Iași, a foat rsprisintată prin d-nii profesori Borcea și Disueîriad împreună cu 12 studenți la serbările de inaugurare a Universității din Gernanți... — Manutanța garnizoanei locale a asgurat alimentarea căminarilor studențești, cu părie necesară. La concursul ținut la Univesrsitate, pentru ocuparea unei burse la Paris, a renit dl. Traian Ionașiu,