Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)

1921-04-01 / nr. 37

- ANÜLIAL XXIX-LEA­No, Sf­S* I­A­S S­ișfț 11 50 Bani Ar­ab al psziáifaj Democrat Salvarea lașului prin mijloace economice , la general orașele cele mai îna­intate in cultură sunt și cele mai bogate, lașul a fost oraș foarte bogat numai ast­fel se­­ explică că este una din puterile cele mai mari ale țărei, dovadă sunt marele ac­­te naționale și însemnatele pro­­ducții literare care aici au luat ființă. Este în­deobște cunoscut că lașul a fost simțurile tuturor e­­venimentelor mari naționale pre­cum tot aici a fost leagănul ce­lor mai mari oameni care au con­tribuit intr’o largă măsură la rea­lizarea României de azi. Ast­fel fiind am păcătui­t adânc contra naț­­ionalităței noastre lăsând să se piardă acest centru cultural al ideei Române. Inprospătarea puterilor sale slă­bite stă la iudămâna noastră, ele pot fi redate lașului pe calea im­­bunătățirilor economice, care îi vor readuce viața și inflorirea pe care acum le perde văzînd cu ochii. Această indreptare și înflorire a lașului este azi atăt de necesară pe această cale cu căt este și mai ușoară găsindu se prin situația lui geografică centrul României nordice mărită prin alipirea Basa­rabiei și a Bucovinei. Suntem cu toții obligați moralmente să i men­­ținem Iașului fala orașului cultu­ra prin transformarea lui in cen­­tru economic lucru foarte ușor de­oare­ce prin disvolțarea lui ante­rioară are așezarea unui oraș ma­re ca fost capitala țărei deci pose­dă condiția primordială de a de­veni un centru comercial lipsim­­­d n-i numai capitala și oamenii di inițiati­vă. Nu trebue să ne lăsăm deci­mați la riposta acelor ce vor pi­ne : nu se poate transforma la­șul in centru comercial de­oare­ce li lipsește legătura pe apă cu cele­lal­te centre mari, este o gr­e­șală de a ne intimida de aceasta de­oare­ce avem exemple ce pot de­­veni orașe inportante centre eco­nomice avănd legături desvoltate prin cale ferată și sosele. Deci cea ce trebue Iașului in primul rănd este o extindere a legăturilor prin drum­ul de fer și legătura căt mai întinsă prin șosele, de­­ altfel nici idea de transformare a Prutului in navigabil nu trebue renunțat la an ci din contra trebue studiată căt­uai serios. In scurt iată care ar fi idea de urmat pentru a ridica lașul . Fiind cel mai mare oraș din centr­ul par­tii nordice a României ar putea fi transformat in centru de desfa­cere a produselo­r de import și cen­tru de distribuția articolelor de ex­port, pentru aceasta trebue să-l prevedem cu maximum de inten­sificare a rețelei C. F. și cu construcții de docuri și antte­­pozite. Pentru partea iniăi este impe­rios necesar ca iisul să cu linii de C. F. direct cu fie legat regin­a de cele mai productive din Mol­dova (unde intră și Basarabia și Bucovina) și direct cu orașele cele mai principale, avem un aparată ne­­voe ce: dublarea liniei Iași-Paș­cani, prelungirea liniei Iași Hăr­­m prost la Botoșani,­­restbgirea liniei Iași Dorohoi până la Cer­năuți. Normalizarea și dublarea liniei Iași Chișinău, o legătură di­rectă Iași-Huși, și mai mare ne­­voe este pentru extinderea și des­­voltarea industrială a făcut legătură prin șesul Iașului de Bahru­­iului intre gară și Abator, aceasta fiind regiunea cea mai indicată pentru dezvoltarea industrială și care va fi populată numai de car­tiere muncitorești. Un bun înce­put deja s’a făcut de către „In­dustriile Române” care a construit fabrica de tăbăcărie care nu va fi mai pre­jos față de ori­ce in­stalație modernă din Străinătate. Tot in aceași măsură cerem să se extindă și rețeaua șoselelor fă­­căndu-le și practicabile Toate aceste din nenorocire cad in sarcina Statului dar trebue stâ­­rnîuți puternice pentru ai face să înțeleagă că fără aceasta lașul se perde. Al doilea punct necesar pentru salvarea lașului remâne in seama inițiativei particulare. 1H Azi mai mult ca ori­când este epoca de infințare a atâtor socie­tăți cu capitala» considerabile, dacă vom studia vedem că s’ar pute infi­nțajȘi 1» Iași o societate cu capital nu exagerat care să construiască niște docuri și antre­pozite, acea societate va mai a­­sigura un căștig frumos și lașul in schimb s’ar transforma ca prin minune. Azi când nu se mai poate vorbi de marea proprietate, cănd nu se mai construește pe la moșii nici un hambar și cele vechi sunt com­plect ruinate, azi cănd toată agri­cultura stă in mâna țăranului, de­sigur că ideea infi­nțărei de docuri la Iași ar fi salvatoare pentru pro­ducători și ar aduce avantaje in­comparabile orașului. Docurile vor dă putință producătorilor de a-și adăposti in mod sigur recolta, vor da posibilitatea producătorilor de a realiza maxime de preț pentru recolta lor ne­mai­­fiind nevoit să plătească 2 — 3 rânduri de mijlo­citori, recoltele vor avea posibili­tatea să se selecționeze, producă­torul depanând marfa in docuri chiar, fără să o fi vândut va putea să-și acopere nevoile bănești avănd credit deschis. Tot aceleași avantaje le ar ave și înființarea antrepozitelor pentru desfacerea mărfurilor importate. Acestea odată realizate este ușor de văzut cum Iașul va prospera: producătorii și consumatorii din tot nordul României vor veni la Iași pentru desfacerea mărfurilor lor și cumpararea celor ce le lip­sesc, Iașul va deveni centrul literar ope­­rațiunilor financiare, comerciale toate instituțiile lui, vor prospera, consumația se va mări, cu un cu­vânt toată viața economică, va lua o desvoltare considerabilă datorită populatiuni­i flotante ce va fi in­­contins in orașul Lnosstru O­inshbarg ce s’ar putea pune ar fi următoarea. Nu ar conveni mai bine producătorilor să-și trimită mărturi­e lor la Gala­ți unde stau vapoarele gata de încărcare , la a­­ceasta respundeau categoric nu prii­rs următoarele motive: Nu fie­care producător poate pune in contact cu negustorii de la Galați așa că vor fi nevoiți să intre pe măna speculatorilor, in mod per­manent vre­o 3 luni pe an. Du­nărea fiind înghețată nu se fac tran­zacții și cel mai capital motiv. Pen­tru partea de nord a Moldovei avem in permanență o piață de desfacere foarte bună de­oare­ce noi vom fi cei ce vom alimenta totdeauna de azi înainte. Polonia. Ceho­slovacia parte din Germania. Aceasta nu se va putea face mai ușor de­căt tot pe calea ferată și centrul de direc­tivă trebue să răraâe Iașului. Din toate aceste rezultă că tran­sformând lașul intr’un centru de export și import pentru regiunea de nord a României prin mijloa­cele arătate mai sus și de care se sim­te o absolută nevoe atunci lașul i­și va găsi salvarea prin des­­voltirea economică pentru care cu toții suntem ținuți morali­mente să luptăm. ■ Imediat ce se va anunți că s’a sporit fondul t comunal, vor începe asfaltarea străzilor, ast­fel strada Ștefan cel Mare, in suprafață de 6000 m. p. se vă face cu asfalt presat, Costul e de 300 lei metrul, Străzile Cuza Vodă, Gărei, d . I. C. Brătianu, Veche și Păcurari se vor face cu granit, iar strada Carol cu dufa­t. D. inginer West, [damlaionănd pe și­na­da 1 Aprilie o. din direcția ape­lor, d*na a convenit­­ a remenea mai departe ca inginer consultativ al comu­nei ofitindu’și serviciile ori da­căte ori va fi nevoe. — 7­­ Foasta grădină a Prima dat din do­sar cladirei Bragadirul, in care fusese instalată până acuma Piața mică a Sf. Spiridon, va­­fi din nou amena­jată și transformată intr’o­­ grădină publică, unde ieșenii se vor putea o­­dihni. —­z — Lucrările de replantare de la ron­duri (Copon) B( armeasă cu mare fe­­braiUt). Plantarea se fana [de către elevii liceului internet, sub conducerea d-lui Teodor Bedercu. Primăria a luat d­eposu­tatii de a ingrădi locul spre a asigura dezvol­tarea arborilor plantați. — s — 0 (ifinitifi goai de țijeretii in 3)si Duminică 10 Aprilie ora 9 dimi­neața, in strada Albineț No. 5, chiar in localul geodei „gene­ai Milseescu“, se va inaugura o cooperativă de țe­­setoria și covoare , pe m­otive româ­nești, care va purta titlul de: Cooperativa de țesetorii „Necttlai Iorga Amatorii iubitori progresului indus­triei casnice naționale, sunt rugați a lua parte un­­ număr căt mai mare, cu care coanține Dr. Iorga va ține o cuvântare inaugurală. Eri a avut loc constituirea comi­tetului cooperativei de întreprinderi și construcț­iuni Hărnicia. Această cooperativă va pune in executare mari lucrări, intre care Facultatea de medicină, apararea stră­zilor cu bolovani și construirea unei săli de gimnastică la Gimnaziul Ște­fan cel Mare. D-ni Titus Raboreanu, d n­a Elena Ti­ța și d. Oprea Victor au fost îna­inte­ți copiști de clasa intr-a in Pre­fectura de pol­iie din Realitate. — S­*** — z— — s — VINERI 1 APRILIE 1$M - Subsecretariatul minorităților București 31 Martie Subsecretariatul de stat al Refacerei și Aprovizionărei, care trebuia să se desființeze pe ziua de 1 Aprilie, va continua să funcționeze pănă la intrarea in vigoare a noului buget Un important împrumut București 31 Martie D. Herriot, primarul Lyonului și deputat in Camera franceză, în timpul șederei sale la București, a avut mai multe conversațiuni cu mem­­­brii guvernului și cu personalitățile politice și financiare, in scop de a con­­tracta in Franța un important împrumut. Societatea „Viticolă“ din Iași rea­mintește membrilor ei, că adunarea­­ generală anua­l care trebuia să aibă loc Dominica 27 Martie n. o. mănet pe Dom­nică 3 Aprilie s’a a­­n. o ora 3 p. m cănd se vor rezolvi toa­te chestiunile pusa la ordinea silei, cu ori­ ca număr de membri prezenți. Aseară a avut loc in dispărțirea a doua, a doua agapă a medicilor co­munali, după ce in comun au in­ spectat această dispărțire. S’au discutat mijloacele ce’e mai potrivite, pentru a se îmbunătăți sta­rea sanitară din această d­spărțire La această" sfătuira și agapă, a luat parte și d. Victor Iamandi. Societatea Studenților de filosofie ține o ședință publică in Aprilie ora 10 juni .12 in sala Amfiteatrului de Fil­ologie. Va vorbi dl. Balama des­­pre „Un scriitor grec cu spirit mo­­demn“ și d­ram­ Hica Sibi și George­tte Stupeanu recitări. La 8 Aprilie se judecă la Cartea de Apel Se&țin l­a procesul daunelor indirecte de război, in valoare de 2 milioane lei. Farmaciștii din localitate au con­­venit ca începând de mâine 1 Aprilie farmaciile să fie deschise până la orele 8 jum. seara. In ziua de 27 locuitorii In­a Coț­­man, St. Andriescu, I Cucoș și Gh. Crăciun din Galata, fiind turmentați de băutură, d’su­lust la căroinma, rănindu sa grav, ceartă in apoi au mai furat cărciumarnlni 1500 lei. Secția Jandarmi cercetează cazul. Consiliul Profesoral a Facultăței de Filosofia a hotărât, ca cu începe­­re din sesiunea Iunie, examenele să se țină conform regulamentului, nu­mai in două seziuni pe an, in Oc­tombrie și Iunie. Ministerul Domeniilor a delegat pe d dr Iliescu Medio Veterinar Șef al Județului a organiza și conduse as­emnea de imberătațirea cailor Întregul suflet in local d-lui Xaspea in­tor zootechnio Păciscu căruia i s’a dat asemenea însărcinare la județul Suceava, D. dr In­essu a organizat pentru anul curant 6 «tațiuni de montă per­manente cu 18 armăsari reproduc­tori de vară in com­p.­ Frumos, Bel­­cești, Largi, Bivolari, Miroslava și Ungheni înzestrând stațiunile cu ul­timele certau­ necesare unei bune funcționări a unor asemenea institu­țiuni economice naționale. Au mai fost arestate de către d. Comisar Leahu, d­na Paraschiva Palade pe numele căruia s’a cum­părat casa din Str. Râpei 2 de la d. Rogonotici precum și sora d­rei Rosa Elbert, d­na Limbă E­bert. După hotărârea Secretariatului de Instrucție, jud. Chișinău va fi împăr­țit in patru cooale de instructori șco­lari Tim­isr­i vor fi obligați, in inte­resul banului mers al școlilor, să facă cel puțin căte o inspecție pe lună, in tot cuprinsul ocolului lor. Cu începere de la 1 Aprilie se pu­ne in aplicare și in Bisarabis, legea stărei civile. Ea insă lile va aplica in­tegral numai la orașe, rămănănd ca la țară să ea continua ca­pără in prezent, doar registrele si fie păstra­te la Primărie, Ancheta „cuibului comunist“ An­ceta in ceia ce privește cuibul comunist din Țisău o continuă d. judecător de ins­trucție leșianu. D-si a ascultat ori pe Liu­ba Edberg sora inculpatei prin­ipale, Liuba este studentă la tehnologie. Asemenea a or­donat câteva desci­deri. Dl. judecător Ieși­an a oprit ori­ce brutalizare a celor a­­restați. O nouă descindere Astă noapte, d. Celibidache, Prefect de Poliție, și d. Botez, șeful Siguranței, au făcut o descindere la casa No. 19, din Strada Labirint, in locuința unui anume Natan Finchel­­stein. In această locuință s'au gă­sit o mică mașină de tipar și numeroase manifeste comu­niste. Nahm Finch­estein a fost înaintat parchetului. soldere in armată D. Ministru de Răsboiu etudiază o modificare a actualei legi a soldelor In armată in scop de a aduna imami­nate Îmbunătățiri acestor solde Mo­dificarea ar urma să intre in vigoare la 1 Aprilie 1922. Pănă atunci, pentru anul financiar 1921—1922 și pentru ca să se Înlă­ture inconvenientele ce rezultă din trecerea de la soldele de război, la soldele micșorate de timp de pace, Ministerul de Răsboiu va acorda o­­fițerilor anumite avantaje relative la obținerea cu preț vecius a alimentelor și obiectelor de îmbrăcăminte. Se vor micșora prețurile la popotele o­­fițerilor, ea vor retnge texale de transport pe cala ferată, etc. De­m&ni ziarele din Capitală se vor vinde cu 1 franc. Ziarul „îndreptarea“ publică urmă­toarele: „înainte de a placa la Cluj pentru a nu participe la deralist de la Dacie, caraghioslâcul re­d Iuliu Meniu a avut o întrevedere cu d. Ionel Bră­tianu, căruia ia făcut propuneri de colaborare intre Partidul Național ardelean și cel liberal. Dl. Brătianu a comunicat din­ Mania că nu poate admite colabora­rea la un partid regional, dar că este dispus că accepta fasiunea a­ a­cestui partid cu cel liberal, Li aceasta d. Manta a răspuns că nu are mandat să trateze de­căt colaborarea. PRIMĂRIA COMUNEI IAȘI In șina de 11 April ora 11 a. m. se va ține in localul Primăriei lici­tație prin oferte inchise pentru cons­­truirea unui corp de fratrine publice in piața Halei valoarea lucrărilor du­pă deviz este iei 112 525, bani 50. Garanție provizorie in numerar sau efecte garantate de Stat. Dispozițiile frt 72­83 din legea contabilității publice se vor aplica a­­cestei licitațiuni. Devizul și planurile se pot vedea in fie­care zi de lucru la Arhiva Goasunef.

Next