Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)
1921-04-20 / nr. 52
* AN~AT"XXIX. rEA No ns I A Ș i Irtai al aarfiaiai Democra iKMmKmmmmmmmmmmsarjmmasmmmtiBmas. l O conferință a d-lui d. Paul șr Ziarul Adevărul după Patria din Cluj, aruncă un blam dim Ion Paul profesor la Universitatea din Cluj, in urma unei conferinți pe care d. Paul a ținut-o zilele trecute, tratând despre „Spiritul critic la Români iată un rzimat al acelei conferinți care a atras din partea ziarului Patri», organul partidului naționa din Ardeal, insultele pe care le-a publicat la cdrelt eminentului publicist și bun român d. Paul. Ca toate lucrurile digrame, incepe conferențiarul, așa și spiritul critic, își are partea sa de lumină și partea de umbră, poate fi prielnic dar păgubitor. Prielniost in asogebi autoși critica, cănd omul eau popori,^i vede mai degrabă bârna in oehul propriu decăt gozul in ochiul altora. De folos deși nu prea simpatică poate fi critica asupra altora dar numai când e dreaptă, dezinteresată și cumpănită și nu sa preface iu manie Numai atonei e vindecătoare, un frățigi o opreligia de la rău, o impinte- nare gi o poveță spre bine. Critica chiar cea dreaptă gi snistită e un bine numai de natură negativă, un rău necesar. Privind prin prisma acestor adevăruri spiritul critic al Românului, multa Bunt da zis, gi bune gi rele. Nu știu cam ce poate, nu știu cum sa intămpla, dar in silele de cumpără de an cănd ar trebui cu toți să clădim cu fapte, noi dărâmăm cu vorba. Noi cărturari, săriurari, olana așa și să sus pu ă suferim de mult de acest beteșug al criticei. Țărănimea noastră insă ca totdeauna sre altă treabă, și are vreme de rărteli și bărfeli cu toata ostea e m si meșteră de ofti noi in materia de cr tcă. Romănul țăran e vestit prin spiritul lui orțic de o neobișnuită agerime de obseratțiv, de apreciere din punct de vedere al bunului simț moral și estetic, de o rară dreptate. Acest spirit critic e cristalizat in eaterile, proverbele fabulele și anchetele lui Spiritul critic al Românului și caractemeasă prin fineță țigurătoare prin glumă on dinți, cănd e ironie și prin ardere cu fierul roș cănd e șatră. Continuând, conferințiarul dă căte va txrmpie de satira, populate!. Critica cea mai de seamă la țărănime o faca gura satului, care ține locul opiniei publice, a gazetelor din clasa cultă. Gurei satului ii datorește Românul păștrirea tuturor virtuților vechi moștenite, a obiceiurilor patriarhale profund morale gi estetice. In privința spiritului critic, gi a gurei satului de când avem gi noi p teacă de cuitură, continuitatea de moravuri intre cele două pături sociale, intre Burtucărime gi țărănime, *8 rupt gi parcă suntem neamuri deosebite. Ca in toate prvințele gi in privința spiritului critic, clasa noastră cultă, parcă nu-i românească miroase a putregai străin. Intr’adevăr putregai stors da vlagă, e mai ușor de transportat, din o țară in alta, decăt materialul sănătos și greu, de construcțe â’a indepărtat curtucărimea noasttr ft gi da fondul sănătos gi drept al spiritului critic țărănesc și de forma lui delicată lapidară gi de dein Critica surtucăreancă murdărește, dar nu ai de gi di ieia n'o crede nimeni. De fătos viama a eșit in opinia noastrii publică eficiemtul mizerabil că gerlatanul, hoțul cetire trebue să dere om mere fiind-că arta a fost criticat și batjocorit lu adevăr mulți bărbați politici la noi aa ajuns chiar miniștrii fără alt motiv decăt că eu fost prea mult batjocoriți și critice ți. In schimb omenii negrii politici cei mai înțelepți gi mai cinsiți, care au făcut ceva pentru binele și progresul țârei au fost gi, ei, criticați bărfiți și imptogsiți cu noroi, dacă nu mei mult, dar nici mai puțin decât cei mai complotți pungigi cavaleri de SicustuiB politică. Am ajuns ca cel criticat să nu se mai shield sesapă de nici o insultă la bătaa sa îngroașe pe cea și se intăresc ossele gi de bărfeală se îngroapă obrazul și se înăsprește inima, piere roșnea. Conferențiarul fica apoi o severă critică a acelor gazetari romăni de partid, cari au pornit fără pregătire prețuia gi a tuturor acelor osmani politici ridicați pe cele mai inalte trepte sociale fără să aibă cel mai mic merit in direcția in care an porni. Cu toate acestea nu trebue a fi exagerăm, stea conferențiarul. Am avut si avem si intra oamenii noștri politici și intra gazetari oameni de capecitate. In continuare conferențiarul arată baza foarte puțin solidă și foarte puțin sura iat grenul țărei pe care se ridică și se manifestă partidele politiei la noi. Viața noastră politică și moravurile sunt ticăloase findcă ticăloasă de disciplina socială, spiritul critic al opiniei publice. Cei răi ai noștri c’au ridicat de multă vreme la suprafață ca gunoiul in apă, iar cei bani s’au dat la fand sau au stat deoparte ca spectatori. Modestia frească a celor buni a fost înlăturata din viața politică și a fost intocuită obrasiura celor răi. Nu trebue să cităm insă , că viața noastră națională nu constă numai in politică și gazitărie. Acolo la țară e isvorul nesecat da cinste al neamului nostru. In curând va veni ziua in vara „secătura română“, „pungașul romăn“, „cavaierul de industrie politică“ etc. ,vor fi siliți să se dea la fund. Trecând mai departe conferențiarul arată că tot politica, este acela care a perverti raporturile firești intre Românii din vechiul Regat și cei din provinciile alipite . Analizează amănunțit discordanțele cauzata de politică intre Românii din Regat și cei din provinciile alipite, arătând imensul pericol național care ne amenința din cauza acestei discordanțe care există tot in mijlocul furtucăriei noastre. Țărănimea din Regat insă admiră gospodăria țărmului ardelean care la rândul lui admiră limba frumoasă și mintea sprintenă a țăranului din Regat. Nu sa poate să fie inimă românească in piept și limba românească in gura aceluia, care pentru cățiva politiciani deveniți milionari peste noapte arenoă tuturor Românilor din Ardeal porecle de pungeși. Pacătea unitară e limba, portul credințele, obiceiurile și toată literatura populară a țăranilor din diferite provincii pe atât de deosebită e menta itete a și întreaga cultură a clasei intelectuale din toate provinciile alipite. D stinsul conferențial încheie spunând: in felul acesta de vrajbă intre frați in ticăloșia aceasta de spirit critic din clasa noastră intelectuală, toată nădejdea noastră să ne o punem in cinstea, mintea și patriotism 1onset, românesc și țăranului căruia incă trebue să i dăm învățătură. Să criticam și că iu fie iăsa pe tecătura sau chilipirgiul român de [oriand?, dar dreptatea să o știm. Dacă ținem la unitatea sufletească a neamului nostru și cum să nu mei?, căci altfel pier na, atunci că jurăm cu toții in legea și graiul țărănesc: „Ai naibei să fie el cu lot neamul lui care va mei cestă și cărți asupra fratelui său! Conferința a pripit cu îndelungate gi furtenoe sa aplauze in Întreg timpul, estirea el, publicul ascuită anealtă cu încordare enumărerea adevărurilor minți ta de fiecare in parte fără insă ca fiecare să le fie știut oiistaliza și scoate in evidență din vălmășagul intereselor ce stau la baza anumitor critice ele silelor noastre. M 50 Baal Informații D. N. Titulesm ministru de finanțe a decis ca și pentru anul acesta să lase tote permisele pe căile ferate ale ziariștilor, fără ca să se mai revizuiască, precum ce anunțase, permanentele e îderite ziariștilor. Asocia sirepilor universității din Iași, roagă pe Domnii Șefi de lucrări, asistenți preparatori și studenții ai facultăților de științe și medicină, să ia parte la Conferințe D.lsu Aîerendru Ciovasn, asistent U Isboratoriul de optică, care va vorbi Joi 21 Aprilia 1921 ora 6 p. m. despre Ultraviolet Conferința va fi ținută in amfiteatrul de fizică și va fi însoțită de experiențe. De la Cercul didactic Membrii corpul didactic de foile grad de Sînnt de urgență convocați in adunare generală astăzi Marți 19 Aprilie ora 5 p. m. in amfiedrul Liceului Național, la ordinea de azi fiind hotărârea definitivă de luat in privința Contopirii Asociației de Iași cu cea din București. In acest scop sosiți particită la adunare și d-nii Nanu,directorul Învățământului, Cameniți Foițu din partea Asociație i din București S’a admis in parte cererea de despăgubiri de resboi a Epitropiei casei Sf. Spiridon, evaluăndu-se pagubele suferite la moșia Băcești din jad- Roman, la suma de 6156 lei. Un incendiu a cauzat pagube pădurei Coțofănești din Județul Putna, la locul numit „Budana Uncheșului Alex“, incendiul a distrus vre’o 15 arii, pădurea e de esență plop, mai mult fag. Lenin transige După știrile care le primește „La Matin* din Helsingfors Lenin a fost violat atacat la un congres al lucrătorilor pe tema că In politica sa se reîntoarce la regimul capitalist, Leșin in aparate a ținut un discurs prin care spune că regimul sovietic se află de trei ani și jumătate in lupte continui fiind prea puțin susținut de proleteriatul international gi. veneratori uită că bolșevismul a isbutit că d șterg« complect clasa bsrghilă Singura clasă soaiaă tare nu msi poate a pune in Rusia tate cea țărănească, ei insă sunt prea puțin organizați ca să poată fi temuți de proletariat și noi trebue să căutăm nu o luptă cu e ci o înțelegere ți** nănd seamă de revendicările lor legitima. Tribue țiint lisnă de suferințele lor pricinuite de rechizițiile armatei, de lipsa de furaj erzi a distrus majoritatea vitelor, foametea indurată de ei, — in sfârșit lipsuri care au provocat lipsuri la creșe. Trebue recunoscut că cele mai grele sarcini ale statului apasă pe umerii țărănimii, trebue deci luate cele mai energice măsuri pentru imbunătățirea cond țurilor materiale la țară chiar dacă teoriile scumpe nouă, vor suferi. - a — Concertul d-nei Eliza căpitan Niculescu, anunțat pentru a atăseară, din causa lipsei d-lui M. Codreanu din localitate i se iuără pentru o dată ce sa va face cunoscut prin publicitate. Biletele vândute remen vizibile. MERCUEI 20 APRILIE 1921 In cronica art’stipS a statue! Kron’ stădter Zeimng cit in următoarele: „Da căteva săptămâni străinii orașului s’au inmulțit cu un tip nou de osmani purtând uniformă și șapcă neobișnuită, cu părpa roșii cari atârnă in jos. Sant Ukrainians respinși da bolșevici, cari au treaut granița României ,și in urma unei convențiuni internaționale au fost internați in diferite orașe. Ei au oferit Brașovenilor un concert cu um program compus din căutările lor ce’e mai bune. Concertul s’a început cu imnul romănesc și cel Ukrainian. Apoi un cor pe trei voci compus din 30 41 bărbați a cântat mai multe melodii din veacul 17 S’au dansat apoi jocuri naționale și o piesă intr’an acte — Comitetul Bursei de Comerț din Iași sesisst de către Camera de Comarț Iași cum că, din cauza varia* ț unei prețurilor mărfurilor dintr’o și la alta se dă foc la foarte multe diferende comerciale cari se judecă de Tribunalele Comerciale, eni zile după cum s’au văzut cazuri de gi in cale din urmă cel cu clasă de dreptate să fie tot mai păgubit și deoarece s’a constatat că din cauza prefacerei economice a Iașului, sunt multe persoana can se ocupă cu transacțiuni comere ast», și nu au cunoștință de exstența unei Bursa de Comerț a Iași comitetul bursei găsește de a sa datorie să anunțe avantajele oferite de legea și regulamentul Burselor da Covell prin crearea Casierilor Arbitrate pentru judecarea diferendelor Comerciale in orine la Burse 1) Diferendele se judecă de arbitrii compatrnți in afacerile comerciala ei find numai comercianți. Pentru numirea arbitrlor ee fixează o zi cănd in ffața pirilor se procedează la tragerea la sorți Părțile sunt libere a recuza dintre arbitrii eglci la sorți. 2) Termenele de judecată sunt fooarte ecurte . 3) Camera Arbitrală va hotără după caz: b) continuarea mai departe a obligațiunilor contractuale ; b) rezilierea contractului ; c) se ulgi timpul cum sau vor executa hotărârile pronunțate in pas de continuarea contractului etc. 4) Condemnă pe vinovat a plăti păgubitului cheltuelile de judecată și N daune Interese. 5) Dacii unite Camerilor Arbitrale se execută in 48 ore de către Portăreț după cererea Președintelui Comitetului Bursei. 6) Deciziunile Cemerilor Arbitrale pot fi atacate cu recurs in 10 zile libere, la curtea de Casație. La cererea de recurs trebue să se menționeze cum că, recurentul a depus la Casa Ac-ției Financiare suma la care a fost condamnat de Camera de Arbitri și că resipisa se află ingatrarea Camerii de Comerț. Alte relațiuni necesare se pot cere in orice zi de lucru intre orele 9 și 12 la Secre^rit al Camerei de Comerț din localitate. * . Toți pensionarii cari vor fi obie csrnicte da reducere pa C. F. R. cu 50 la sută, se vor adresa cel mult până Vineri 22 p., 1* Societatia Pensionarilor (in Primărie), aducând o cerere timbrată cătră Miisteriul Comunioaților, fotografiile și taxele respective începând de Miercuri, Societatea va diatribui membrilor sei și bonuri pentru zahar, da la 46 oare p. m. in fiecare zi la Biuroul Domeniilor Comunale. Niște indivizi necunoscuți sa atacat in ziua de 17 cor. pe locuitorii Viesei și Gh. Fanghiosie din Corn. Poiana care merge su spre Ieși. Indivizii au tras 2 focuri de armă asupra lui Iliesei rănindul grav. Transaportat la Podul loaie a inostat din viață. Sa fac oereetări de genul de jandarmi Belcegti. Un incendiu s’a declarat la Casa cărciumarului Th. Popa pe zina de 16 cor. care a pricinuit pagube de 25 mii lei. Se cercezează cazai, După ce dreptatea in lume e’a făcut, ca popoarele să se grupase după naționalități ; iar noi, tot in numele sacru al dreptăței, ajungând a forma o România mare, proectăm acum , organiza această instituție fundamentală a Bodstftiefj justiția, deocamdată prin unificareă (noi am adaoge și simplificarea legislației din întreaga țară, precum și prin asigurarea unei banc Btftri materiale deci și morale a judecător lor, ca să fie mai presus de ispitele așeetei iimi. Justiția este virtutea, pare isca pe om ca, păstrând ce este al seu, si nu vs teme pe nimeni si sa dea fi sofirul ce i se cuvine; sau după vechea definiție din dreptul roman: „Doneste vivere, neminem laedere, caique saam dare (tribuere)“, înainte de toate, să vedem cum ne făcea justiția la noi. In trecut. Justiția in trecut, deși ne făcea intr’un mod părtinitor, judecătorii obișnuind a loa mită și darurc da la insprîcinaț*, dar era mai simplă, sumară gi fărfi formalitățile cela malta de azi, piloticoase, grele și foarte poptimitoare. Pe lângă judecătoriile mici locale, era Divanul Domnesc și ultima instanță — Domnitorul țârei. Dar atunci erau avocați, oi astăzi, sau cum li se zicea praviligii ori oameni de lege. Așa intre priviligiii celebri, găsim pe Fredermscher, pe Ananie Cazan și mai alaa pe Androni ki Daniel, despre carece sicea in țară: „Daost ai vreo judecată, mergi la Deniei gi te arată, că el știe și in pilaf să găsească un paragraf“. Din op.una chițibușurilor avocățești, cari făceau ca procesele să dureze ca anii, ca gi astăzi, egi proverbul românesc: „Mei bine o învoială strâmbă de uăt o judecată dreaptă. Dar mai ales un timpui de față, din cauza legilor cari se fac dac paste gramadă și apoi din cauza naclarității lor, se simte o necesitate imperioasă de avocați, cari să aibă cine să te conducă prin acest labirint de legați îndelungate și complicate proceduri. Calitatea esențială a justiției este nepărtinirea, adică neprvirea la față și starea celui ce o cere, ci numai la fapta in sine gi la legea ce 1 ee aplică. In acest scop, anticii (Grecii) Înfățișau dreptatea sub chipul unei Zeițe „Themis“, stând jos, cu ochii legsți gi având intr’o mână o cumpănă (balanță), iar in alta o sabie, cumpăna, simbolul dreptei judecăți gi sabie, simbolul executărei forțate a judecatei pronunțate. Atât de puternic esta simțul dreptăței in om, ca și hoții, după ga pradă, nedreptățind pe alții, revin la simțul dreptăței, căci impart drept prada intre ei. La fel fac și bolșevicii din Rusia, cari după ce di struseră pentru moment formula : justiția re*gnorum fundamentum, după ce au prădat gi irosit totul, acum ne mai având ce prădați împărți apelează la averi (capitaluri) streine, din acele țări, unde justiție le a protejat, ca să vină in Rusia, să refacă avuția perdută pri ajul gi nedreptate. Fără o bună justiție, viața, averea, onoarea și libertatea fiecărui om este purure in pericol. Fără dreptele, tăupitorii gi rău-făcătorii ei remănea nepedipsiți; cei buni ar fi audi călcâiul celor rei, intr’un cuvânt disordineu ar domni gi societatea ar peri, cumpere astăzi societetea bolșevistei. De aici gi maxma latinii „Per est mundus, fiat justiția“, „Lumea a fi peară, numai dreptatea să se facă“. Desigur, va just la la noi ce va organiza la aga condiții, ca să putem eaclema ea morarul neamț, căruia făcându-i-ne dreptate intr’un procee, ce avea cu un print german, a sie: „Sunt judecători la Berlin“ , astfel că putem esclama gi noi: „Există justiție și judecători In România mare“. Execlul Vineri 22 Aprile a. c. ora d p. m. are loc producția elevior Școalii Normale de fete. Miail Sturdza, dată in folosul bibliotecii,