Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1921-10-14 / nr. 190
IA ȘI PIAȚA UNIREA, ■•v<UV’ . ■' k % AMVI, Ad. XKm-No. §0 Bani titai al partidului democrst D. Take Ionescu în țară 0. T* * *ke Ionescu s’a reîntors la țară. Deși concediul ministrului de externe fusese acordat pentru căutarea sănătății, totuși d. Take Jimescn s’a ocupat in străinătate și de afacerile departamentului său, înainte vreme, când România era infeodată in tripla alianță,când armata ei n’avea s t rol decât acela de a apăra flncul drept al armatei germane, in cazul unui râzboi cu Rusia, însemnătatea țarei noastre era redusă. Miniștrii de externe și corpul diplomatic român aveau un rol strict protocolar. Astăzi, România este unul din cele mai importante state mijlocii ale Europei. In politica externă, mina ei este liberă. Poate si'și aleagă, conform numai intereselor naționale, aliații și prietenii. Rolul ministrului de externe al Țărei a devenit de importanți țcovârșitorie* 0. Take lomseu a înțeles acest rol și a lucrat astfel incât, in toate chestunile europene, curtatul României este pus in cumpăna factorilor decisivi isi politica internațională. Așa mulți s'au mirat de ce d. Take Ionescu a făcut declarați in chestia Sileziei de Sus. Ce avata noi cu Silezia ? Acei cari pun întrebarea uită că România are o alianță defensivă cu Polonia și că interesele românesti cer ca Polonia să fe cât mai puternică. Este clar de la sine înțeles că ministrul român al afacerilor străine s’a pronnunțat, in chestia Sileziei, in favoarea Poloniei. D. Take Ionescu a avut convorbiri cu șefii de guvern ai Franței și Angliei. Aceste convorbiri erau necesare, pentru că in țară la noi există un partid ceva dace campanie împotriva Altelior, campanie al cărei eseu a ajuns și in Apus. Este evident că atacurile partidului liberal față de Aliați au numai o savoare de politică internă. Ministrul nostru de externe, care reprezintă Țar», era dator să risipească a tmosifr* de suspiciune pa care presa brătienistă se încearcă s-o creeze l» cercurile politice ale Aliaților. Se mai spunea, de aceeași presă, că d. Take Ionescu este „Omul Franței“ și... anglofob." Daci necesitatea ca ministrul român să se întâlnească și cu oamenii politici englezi. Tot in interes mărunt de politică internă, oficioasele liberale vor deschide campania impotrivatd lui Take Ionescu pe »unv cunoscut« tema a vânzurei Țârei de străini. După aceași imaculată presă d. Take Ionescu nu e ministru al României, ci ageniul străinătății, care vrea să ne robească economiciște. Negreșit astfel de campanii personale n'au nici o însemnătate și d. Take Ionescu la neglijează. Nu tot acelsș lucru putea să facă insă cu campaniila liberaților împotriva Aliaților. Dar, desigur, d. Tikeloutsen va vorbi presei, căreia îi va comunica "impresiile sale da convorbirile cu oamenii poliici ai A«pusului, reducând la zero campaniile Interesate ce in lipsa sa din Țară s’au dus ia spotriva’i de politicianii invechți in rele, dar nici de a ajunge din nou la putere și de a face, cum știu e», fericirea Neamului. ., nărei, lemne pentru marină din Boag Ini» și Ungaria, iar ehemte«ua din munții Serei și Mureșului, cănd «nunții noștri g?n de asemenea materiale? ! Nu e o rușine nn să importăm pro- 1 dane secondare ca : pă buni, coji de stejar, coji de tei, rășină, smoală etc. ! cănd toate acestea le avem in țară ? | Da am avantas bilit stea !?an?por* 1 bloi s’ar pune in valoare și filoane 1 la tmtolifere ccm și diversele jad»mente ascunsa in sânul munților noștri nădi, Bă sa gte că camfii exploatând bogăția noastră națională, vom putea progresa și scăpa de miserie. Administrația domniilor coroanei n’a pritat de a face căi da transport la pădurile ce are in munți. La Bioas n’au cheltuit pa timpuri 500 mii lei și n’au făcut șosele până și pa că-t zărite pe unde nici călare nu se pufi tea umbla ~~ și exploatările rentează. I De ce statul nu face nimic ,urmai, pănfi 1 acum a exploatat numai, in schimb I I nici o ameliorare nu se vede. Silvicultorii noștri, ott și distinșii forstieri francez Da la Gray, Hütfel § și Brsillard, eu atras atențiunea guvernului că nu avem drumuri in ț I munți și deși nu vom putea exploata 1 ț I și aplica »menajamentele. In congresul silvic s’a arătat că fi lipsa aproape totală a căilor de co I I man fosite in munți, este onoart singurara și principală a imposibilităței ex-ploatărei pădurilor, pe base adevarate științifice și rațional economice. Toate insă au fost frământări sterile și fără nici un efect practic ON ne era să sa ocupe de economia noeastră forestieră și in asemenea condi§ țiuni cum vreți «a in țară să nu fie la atâta suferință și m’îerie ? Statul, ca cel mai «ara proprietar ! trebuia sa ia măsuri din timp, , asigurând transporturile și evitând astfel o desordine economică ca se arată și care poate la naștere le tulburări anarhișa căai. ohostinnna e complificată și atinge diverse interese. E timpul ca indolența noastră să inceteze, patriotismul cere a ne Îngriji de traul urmașilor noștri, spre a le da puterea de viață ce face tăria neamului Sa se numească ec-misiuni cere să studieze pădurile din regiunea muntoasă, kăuduse in considerație mai ales pădurile a căror situație permite emorbsrea cheltuelilor pentru pacerea lor in valoare Se vor face cheltueli, dar foloasele sunt incaJcni labile In timp ce pădurile din ainți I vor deveni exploatabile, se vor ameliora masivele din cămpie și podgorie Î și lenții consumaț unei va fi ns II întrerupt. Din creștetul cenușiu al munților I ce vine strigătul argintiu al codrilor, I ce ne zshiamă la datorie Trunchiurile lor îmbătrânite gi sb nefumate de , I vănt, trăâneea gi eu mei pot resisti. I Se vor prăvăli la pământ arborii sâsculași eulesundase unul pesta altul și-l Ialbiți de vremuri, răscopți de putrei fi sire vor ingraga pământul in loc să fim viitor, arâtăndu i drumul tel bun. Darul Universității din Iași este un simbol. Veacuri întregi poporul român a indurat roata s hinjuirii și astăzi in locul plânsului de odinioară se înalță Imnul gloriei. Dl. D. Călugăreanu, a mulțumit in numele Universităței din Cluj pentru darul trimis, spunând că nici nu se putea găsi o mai bună podoabă pentru aula Universității, ca acest tablou. Spune, că acest tablou va fi un îndemn și mai mare pentru ca să păstrăm amintirea trecutului. lui Citește o telegramă a maestru Gheorghe Popovici, care fiind bolnav, regretă că nu poate fa parte la acestă solemnitate. Dl. Călugareanu citește o adresă care va fi trimisă maestrului pentru măreața operă in care se vede nu numai talentul artistului, dar și sufletul românului. D. I. Lupaș ține o frumoasă conferință despre Horia, descriind viața acestui martir și arătăm rolul important pe care el Va avut In istoria neamului românesc, pentru deșteptarea conștiinței naționale. Icoana lui ne va fi steaua călăuzitoare care o va purta prin intunerecul viitorului. Încheie muțumind trimisului Universității pentru acest frumos dar, spunând că Universitatea din Cluj il va păstra ca o dovadă de veșnică amintire a marelui erou al neamului nostru. ?adurile din regiunea muntoasă Scumpstan lemnelor a stans o calamitate, toți se Întreabă unda o să ajungem ? Păduri aera in vindeau on 600 lai hectarul, trecut la azi sa viind on 10 000 lei. Vagonul de Imn plătit milă dată cu 200 lei, azi in multe păți e 3-4 mii lei. E fabulos 2 Starea aceasta de Znoruri e Îngrijitoare, e o mare nenorocire, căci Ură lemne, nu putem trăi. Se știe că speome, lipsa vagoane ■r, valuta, seumpștea mancei, taxele auzului etc. contribuesc la ridicarea prețurilor și ne-au adus soi, dar osebit de acestea mai este o cască de care puțină lume ’și dă seama: nimicirea pădurilor. Ia adavlr In regiunea câmpiei mai »a rămas păduri des, ei au defrișat pentru a fere lanuri de «râturi, in ragiane« podgoriei, din păduri au repeș meie și pari și somai infragiane» munților mai găsim adevărații «odri. Cum voiți dar o« lemnele săre bhine, cănd pădurile dispar și anelite* saraiul de suportat ? Admițând astă Sto irenii ar dispărea ori s’ar ameliora, totuși lipsa pădurilor va fi o causa permanentă da seumplrt* Ce • da făcut ? Să ne aruncăm din timp privirile spre munți, acolo s scăparare* noitri. Numai grația terenului accidentat și lipsa căilor de transport, s’au conservat zidurile din regiunea munților. In această regiune ța’au explotat piast acum numii lemnele de constracție, care prin valoarea lor așo perem cheltuilile de exploatare— lemnul de foe * rima* insă intapt estel, prodnes similare sa găseau până seam in abondență in regiunile din vale. La munți in regiunea păunii găsim imense păduri seculare de fag se se topesc pe loc, pe când in câmpiile Dunării locuitorii ard bunuri și n’au nici ca ce nă’și facă un bordei. La munți s tesaurul nostru forestier, acolo sunt disipule cantități enorma acumulate de materiale care revărsate .n vals ne ar putea ușura traiul dar n’aveau căi ferate nici drumuri forestiere pentru transport. Nimini nu s’a ocupat serios, ca o estime geamnă, să se une sieste păduri in valoare, din cere pansă criza de lemne va fi din ce nu se mai simțită, ca exemplu să luăm pădurea Baia de aramă din Mehedinți in suprafață de 5000 hectare. Vizitați această pădure și veți remănca »imiți de frumusețea și grandoBria ei. Fagi ,ssculari cu o creștere minunată, ne oferă un lemn de foc de prima calitate Stejarii, brasii și frasinii ne o«feră lemnul cel mai bun pentru felurite con etrupții civile și navale. Unii arbori au ajuns la dimensiuni consi» , derabile de 1 m, 60 diametru și 40 50 K. înălțime, așa că privindu-i ne deserparim și’i admirăm. E o pădure ca vitoreasi saci de milioane in limnltă de secole, o pădure vergină cercetată numai de vănt și soare, o bas da aur ce nu ne poate expiată din lipsa căilor de coniesie. Asemenea păduri ea mai gasees in marții Vulcanelui, Păringului Lotrului, Făgărașului, Bucegi, Berău, Vrancsa și Tarcău până dincolo de Bistrița și care nu produc nimic din goeles și cause. De s’ar putea exploata menții, am avea lemne și de export, ceea ce er ameliora simțitor starea noastră economică atât de sdruncinată. Nu e păcat să aducem lemne de fop din Bulgaria pentru regiune» Da 11 fie recoltați și utilizați. jj ! Este cineva care ea audă ? Darul Universităței 11 El. Apostolesc | Inspector silvic _ — d\n |gr|---------1 I ■ [UNK]....MB——....... I Cu evaziunea solemnității deschiderea cursurilor Universităței din Cluj, care a avut loc Duminica trecută. Dl. 1. Găvănescul, delegatul Universității din Iași, care a fost însărcinat să aducă darul și „Executarea lui Horea“ adminbila operă a maestrului G. Popovii, a luat cuvântul spunând că adne salutul bătrânei Universităței din Iași celei din Clij, căreia, ii trimite acest dar, pentru ca legăturile intre cele două universități să fie și mai strânse. Spune că tabloul „Executarea lui Viorea“ este ca o mustrare adusă trecutului pentru atrocitățile lui și o lecție pen- Vineri 14 Octombrie 1924 - Situa{ia agricola din Ardeal, Banat și ținuturile ungurene Du pă rapoartele consiliaratelor agricole sosite la Direcțiunea curisulturii, situațismea agricolă din Ardeal, Banat și ținuturile ungurene, situație care as început era amenințată, din cauza ploilor să fie rea, in urma ploi» lor oasEte in ultimul timp s’a îmbunătățit mult întreaga recoltă a anului aceasta, somprosaigă la inceput din causa secetei care o amenința, ne faca să operăm acum când toate cerealele au fost strânse, intr’o îmbunătățire a situației noastre economica. Excedentul răasss pentru export va fals, ca valuta noastră să se ridice, măriri bune totedasa și creditul nostru, până acum dubios, in strâmftate. Semănăturile de toamnă Cele din urmă ssc arături de toamnă ts’au terminat in regiunile muntoase insă din luna August. Treeratul continuă cu multă intensitate , in cele mai multe părți fiin pe sfârșite. Recolta da grâu se remarcă pretutindeni că e frumoasă cantitativ, afară de câteva eseuri de boale criptografice ceri încă nu au fost proporții mari. Rspița a dat rezultate frumoase astfel putem cita județul Mureș Turda, Bistrița Năsăud etc. dar această plantă e semănată pe întinderi mici. Sămănăturile di primăvară Făicașele sunt secerate și treetate afară de acele din regiunilor muntoasa unde iscă decurge seceratul. Produția grâului de primăvară este in general inferioară celui de toamnă din ptușa secetat, totuși in mai multe județe a trecut peste mijlociu. Orfisul semnat in luna Maine gata eeperat, se remarcă mult tăciune in <e\ »naMHMMI INSERȚII ȘI RECLAME rândul din 1 leu cât și fasolea au dat o producție mediocră, pe aioaurl assets a impedecat dezvoltarea boabelor, cari au rămas miei. Floarea soarelui asta In curs de recoltare. Inul și mai ales cânepa ca plante textila obișnuite in Ardeal sunt smulse și puse la topit. Recolta acestora e frumoasă și promite să dea un fuior bun calitativ. Plantata furajere artificiale ca porumb furajer, trifoi, boroaag mei etc. deși au drat o producție bună in uneia părți, nu vor compensa lipsa finețelor naturale arsa de asceză. Dintre plantele prăsitoare, porumbul se prezintă foarte slab in urma secetei îndelungate din prima decadă, in e 2 decadă in multa părți starea acestuia s’a ameliorat puțin mai ales la câmpia in urma ploilor căzuta. In alte părți din județele unde seceta a fost de tot mare, porumbul n’a fopt înaintata vreme. Cartofii și sfecla de zahăr au resiatat au esxistat mai bine la seastă ; in unele părți se scot din psimfint. Producția zarzavaturilor in general este slabă din lipsa de ploi, instalații artificiala de irigat neaxlatând in ținuturile transilvănene, decât pe suprafețe restrânse. Viile și pomii roditori Viile sunt anul acesta între culturile cele mai favorizate, da timp. Dt pretutindeni sa anunți rod Imbelșugat. Varietățile timpurii cu struguri da masă er au copt și sunt deja și cutate. Cașuri de maladii criptogramien au fost foarta rara §i fără importanță. Accidentala climaterice, asemenea au produs puține stricăciuni. Pomii sa prezintă puțin mai slab, in multe părți fructele au căzut din cauza secetei și a vânturilor. Dintre varietăți cu deosebire drupicacele sunt viermănoase din cauza secetei. Recolta in general va fi buni, unele varietăți abundă in cantitate. Fânețele și pădurile Fânețele și pădurile au suferit mult din cauza secetei. S’au îndreptat puțin in urma ploilor căzute. Pășunea s’a îmbogățit in iarbă odată cu căderea ploilor. In general nutrețul a foarte puțin și sătenii sunt îngrijorați de hrana vitelor la iarnă. Trifoiul |f lucerna eu fost consumate in stare verds. a* Starea vitelor Vitele sunt sănătoase, dar sunt slabe din șansa lipsei de nutreț. Mai periclitate vor fi la iarnă. Vinzările de vite sunt foarte rele, târgurile neanimate. In județul Turda Arieș, o pereche de boi bani s'a vândut cu 5000 lei, o vacă cu vițel de la 600 la 2000 lai. In târgul de la Bistrița, doi grași n’au vândut cu 5 lei kgr. De asemenea transacții de vite a’au faecî in județul Bihor. In comuna Teaca din județul Cojocna e’au aemnalat mai mults cazuri de antrax, iar la Câmpie anghina ia pasări. In județele Târnava mică și Turda Arieș bintue epidemia de pestă intre porci. S’au luat măsurile de combatere. Muncile agricole Prețul fectura ogoarelor in județul Cujoasa e de 60—200 la 1da jugăr. Brațele sunt in număr suficient. Se plătește 12—15 lei pași fără mâncare. Observațiuni generale Aspelia priioselor de toamnă și primăvară intrece toate așteptările, atăt cantitativ căt și calitativ, teimfinănd un excedent disponibil pentru export In urma ploilor căzute starea porumbului s’a ameliorat mulțumitor, 8§a in multe părți la simple este peste mijlocie. Viile sunt excelenta dănd o producție de 14 heatolitri de sugar oa de strat. Fănețe!e insuficiente și se prevede o mare lipsă de nutreț pentru vite și o mare scădere de prețuri. prin chimw iiiiii=iiiiii