Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1921-11-25 / nr. 223
ANUL AL XXXX No. ȘI IAȘI PIAȚA UNIREA Bani kfin al partidului ISemoeraî Vineri 2$ Noembrie 1221 INSERȚII ȘI RECLAME 2 Ie! rândul Un număr vechiu ! leu Marea iatrustre democrată de la Balasati Danemiaă 20 Noembrie partidul democrat din Botoșani, da aub șefia dial N. Poliza Micșunești și a inaugurat cont local da ciclo, onosr« o anaia a avut loc și o mare Întrunire polUal, la care au participat numeri asa delegații de săteni din întreg județea. O. Taica Ionosan, șeful partidului democrat, a ținut să ia parte la aesestii i Baeginara, iar la intrunirea publicii a laut u n important discurs, atingând toata aheatiunila la ordinea silei. »■ea Însoțit de d-nil N R. Căpităneana, Seb. Moruzi și alții, a plecat Sâmbătă seara din Capitală, sosind la Botoșani Duminici la prins. în gara Dolhasca, peronul era plin de arkeni și delegați al c nbului de aperat din Fălticeni, conduși da d-mi «ebantia» troruxi și loaaaea. Ia gara Vbaasti,înaintea d-mni Taica loanaea a« Poliza Mionaaști și P. Iris Macu, prefectul jid« țnlei Botoșani, cari au luat foc In «salaștran, in gara Botoșani, cu mult înainte de apariția trenului, aștepta autorită la locals, in franța an primarul, do P**ațl, rânitorii, o Isma imenaft in piua toți membrii partidului democratonal, numeroși aăteni, ex., cari au n«et d lui Taka Ionosan o imposant! manifestația da simpatia. I« ara!«, șeful partidului democrat, e fost condua le olobul democrat, ande Intr’o atmosfari de caldă simpatie, organizația democrată booi» 14 a luat contact au iubitul ei ș«f. Aei, d Polixa MieșanBȘ« a salutat pi d. Take Ionosan, in numele partidului Aia Botoșani, arătând marea •aeara «a o face d sa Botoșenenilor și farifirea ee partidul democrat Iota', c are prin visul șiiului sap cam, •ara la Botoșani totdeauna a* fost incanturat de o mare dragoste. La ora 1, 4, Take Ionosan și toți fruntașii partidelor au mers la Teatrul Popovici, unde in casa da btn* okata a arat jos bancantei de ptste 60 de taefemeri, organizat de clubul tocal in onoarea șefului, la care au particlpat și reprezentatii autoritățor locale. La aceat banchet an luat parte din: Teka loneaor, Sebastian Moruxi, N. R. Cipriăneanu, E Catarg, Nicelian-Uioșanaști, Irimessu, prefeotul Jndtțaînl, Daria primarul öregeiul, T. Sülien, V. Isăneaeu, O. Niculin, Șt. Ohtea, D. I.Ion«ecu, Dr. Antonsscu, Preot Pavelesen, Băsnoșanu, G. Niaelaana, Ctrale tesator, Madgesra pi Ștefanessa deputați, Col. Cristea, Dr. Agapia Oiadin, Preot Vasiu», Seșpiu« Abramovici, Joser, Uraciu, «ăp. lllat b Acesan, oAp. Caimteen, Aranache, Mancaș, Seferman Teodora, Teodorescu, Aprilisn, Preot Simionesiu și alții a căror nume, in grabă, nu le.am putet nota: Ael a domnit in tot timpul mesaj o mica insuflețire. Di Polizu Micșunifli a pronunțat armattonul dinanus: Bisnrsul d-lui Polizu-Miciunesti Iubite Șef. Nu fără o reală moțiune, partidul democrat din Botoșani salută astăzi prezența d-voastră in mijlocul sau. Sunt mai bine da 12 ani de cind nu a mai avut secantă cinste. Căta aituiați enblime înfăptuite de atanat - dar și alte jertfe, anferinți elipada îngrijorări!.. Pasta toata viciaîtudinile insă, devotamentul și dragostea partidului altra d voastră cit și statornica sa față de erezni d voastră patria, au rămas neclintite. Să ba oara apacata legătură indisolubilă,numai consecința acestei simpatii irealatibila pe care o iii dea sit eya da pronunțat psjeritica da stă individualitate. Da elgur la nara parte, dar mai presus de toate, aceasta legătură ișî are sorgintea in credința nestrămutată ca atât in trecut, cât și in prezent și viitor, propășirea reală a acestei țări nu aa posta asigura darăt prin doctrina d-voastră polit oă, prin experiența șî prestigiul personalității d-voastră. D voastră ați fost cel dintăi care, chiar înainte de nomalile frământări Boaiale, a ți ridicat ce! dintâi in țară, stindardul adevăratei democrați, ■Snțflegul acelei democrații reale și reale, respectuoasă de toate libertățile OBtă enegii și publice, la o singură Urnită, Boeaa a ordine t , raspadoseă da libere expansiune a Restrei individualități, de orice categorie socială, in măsura valorii sufletești și intelectusle. Și in această ordine de idei, odată cu doctrina d voastră, e’e împlântat In conștiința cetățenească, ca intr'o alcătuire bună democratică, există și trebue să existe elita ; insă numai acele are inteligenții; există gi trebia să existe boeri însă numai acele ale cinstei; există și t*ebae să exista in fine și privilegii , insă numai acela ale destoiniciei. In luptă atît on obscuretismul reacționar, căt și on excesele dsmogagisanului, d voastră a ți arătat din timp, aorițiile cari trebuiau să se dea tuturor problemelor celor mai vitale ale țării : expropiere, sufrag-u universal, politică economic internă și externă, chestia evreiască. Reacționarii vă trataui da socialist, demagogii vă apneau da rândut străinilor. Timpul s'a însărcinat să ne răzbune și de unii și de alții, fiindcă eu do» vedit aan că *er«a da rea credință, sau că suferaan de miopie epo’ală și politici. Când s'a desena pentru toate popoarele marele proces istoric, prin desănțuirea ră»bovi ni mond ái și cărci pentru românism n’a pus tragicul problem a fi Isus pieri ? D-vo»strânți vălul deia inceput care era singura salte ne patra duce la isbăndă și, cu toste restriștte, cu toate adversitățile momentelor, ați rămas neclintit in crtdința d voastră. Puteți că Infruntați onse sirătate verdictul isteriei, căci din ceasul intâu până in cel de al doleprezeceisa, credința d-veaetrâ nu a cunoscut nici măcar slăbiciunea indiienii. * Și lucru a firesc fiindcă dincolo de milioanele de baionete ce sa intreloviau, dincolo ds mollostele de suferinți și jertfe, d-voastri — ca și noi toți osre vă mmim nu vedem decât o luptă săîbrică de exterminare Ifctre „Forță“ și „Drept“, gi En puteeți condpe triumfal *aei d’mtăia, fiindcă nimicirea Dreptului însemna și sugrumerea românismului și n* toarcerea civil 8ațiunei la originile ei. După încetarea misiatrului, a sunat era păcii și trebuian 1st uite răni grozave și edănc ! Și aci experiența d-voastră a Indicat dara inceput singura cale înțeleaptă de armat. Dela indicerea armistțiului și pănă in prezent, s- au invetat de a suopovădui concentrarea tuturor forțele cari au contribuit la făurirea Românilei Mari, i pentru că din efortul lor «oman putea să Visată mântuirea. Opera de consolidare și refacere, e atât de grea și vastă, incăt toți cei de seamă la un loc g! facă n’ar fi »eficienți pentru tot ce e ds realizat. Dacă intr’adevăr trăim o eră nouă, să căutăm a ne înălța părră la mireț a timpurilor re trăim — dar nu să cooborăm acesta timpuri pănă la micimes pasiunilor și egoismelor noastre. Rădicacist pahar ia eânâtatee dlui Take Ionescu, urănd n mulți ani, atât pentru fericirea țarei, căt și pentru mândria partidului democrat. La aceste fi masaje cuvinte rostite de șefei organizațianei democrati . Teke Ionescu a răspuns printr’un admirabil dispura. pe ogr# 11 vom publica in unul din numeree noastre viitoare,* Dăm in cftteva cuvinte pentru aată«i, splandida curănia*ea d lui Teka * Ionesan. Sunt foarte emoționat cănd constat fidelitatea invicibila a prietenilor cari 'stau strângi in jurul partidului' nostru, cu atăt mai mult cu cât sa a tra cat mai bine de 3 ani de zile fără să fi fost la guvern ! Partidul nostru de zece ani de afle a Hint politică externă și aproape numai polica externă. Pentru că in toată limba adevărata viață a fost numai in politca externă Și atunci, chher, firește am sacrificat toate interesele de partid, toată grija de organizare, in interesul legitim de participare la servicii și la onoruri pentru a face să triumfe in toate imprejuriile idealul de politică externă inceri am crestit și pentru czre v’sm jertfit, Czifi vreme tm sentimental ofiservesc pinele obgresc, toate celelalte considerațiuni transpe planei al doilea. I Dam puteam să mă mai ocup de organisti! de otibnni, de recrutări de partizani, da propagandă politică ? Aveam să aleg una din două și am alas partea a mea?, partea sufletească și bine am sficet. Căci un partid numeros sau nu, obîe un fapt trecător, dar scrierea unui fapt mare in istorie este un lucru permanent. Vorbind apoi de propaganda națională din tmpul neutralității ministrul de externe spune: Și am avut doni ani de zile in care știți cam am luptat in contra echivocurilor altora, in contra ticăloșiei martora, in contra a tot ceea ce reprezenta interes» viigsre crpi sa târasa pe pământ, ferit de zborurile cerești cari pictase pe deasupra Opera din acei doni ani da zile ~ «nea voi intra la mormânt — este pagina cea mai mare a vieți mele prin urmare a vieții d voastră Noi am ținut nestinsă flacăra națională, noi am păstrat entuziasmul poporulci noatri! Mai tărziu la prepararea pficei nu am fost chemat, cum nu am fost chemat, la prepararea răsboiului. Eu am convingerea ca țara a păgubit și că a păgubit mult. D. Brătianu mi a oferit atunci cinci portofolii, dar lui am spus că nu e vorba de impăți puterea ci de a strange toate forțele vii, atronala la opera de tratare a păcii și la refacere. Am intrat in guvernul Ave?a380 pentru că știam că anii care nu lucra esențial de făcut In politice externă, erau de încheiat aerate alianțe care să compună Mina înțelegere și cari in toată lumea sunt recunoscuta ca opera cea mași serioasă care s'a făcut de la araistițiu pănă azi V’em pus pe toț’ in putință să ziceți in conștiință luminstă. „Am susținut o politică, osri a servit patriei noastre mai mult dacăt oricare altă politică din tot timpul vieții noastre“.* Ia urmă, întreaga asistență a trecut in sala de întrunire, unde era o imensă mulțime. Persoana din toate straturile societății și din tottr partidele politice, numeroasa delegațiuni de săteni as tind să asiste le această importanta manifestație de dragoste pentru gerul democrat și să asfuite cuvântul autorizat al dvui Tike Ionesau. M*re» sffilă de Întrunire era neme&pătcari. Erau cățiva mii de osmani, oari la intrarea dlui Tebi Ionescu și z fvantzșlor partidului, zn oorționat prelung marele nostru bărbat ds Stat. După Încetarea manifestaținei de siaenație, osrs a darat zece minute, d. Polișu Micșunești, șeful partidului dezncorzt din Botoșani a ținut o inimoa să cuvântare In urmă, d. Take Ionescu ureis» du-ne la tribună, întreaga sală Sgbusneș:a in formidabile urele și aplauze cere nu se mai potol si, P.Istab ! nda se liniștea, șefu- partidul« democrat a pronunțat un important discurs, tot timpul mrerupt de vii aplaune „Dacă mhșți fi cerut avem căteva vreme să vă vorbesc, a sts d. Ta ka Ionescu rai ar fi fost greu pentru că artisia circulă o legendă, anume, ori guvernul a ajuns la sfărșiul existenței lui și părerile unui membru al acelui garam asupra situației nu v’ar mai fi intaresat. Ei bine pot să vă afirm, *ai. că'situața nu este așa, și că grija intereselor țării rămase incă in măinile acestui guvern. Cum a’a întâmplat această schimbare este lucru indiferent. Gert este că după situația lăsată de răsboi o guvernare nu e ușoară și lumea poate fi cu greu milladită. După ce arată sforțările guvernului ficate pe toate tărâmurile, după ce vorbește despre opera legislativă a parlamentului și ia apecisî da reforma agrară, pomenind de crize economică ”. Take Ionescu spune: „De vină nu e numai guvernul, de vină este un total de împrejurări mai presus de voința omenească și eari nu Be pot îndrepta prin schimbarea oamenilor“.* Cu toata că ora plecărei trenului - fiiind ora 4 luni— era aproape, Take Ionoson a ținut să vorbească și publicului din curte, dăndui sincerii«asigur&ri că situațiunea țârei merge spre o indreptere sigură și cerând tuturor încrederea in cei in măinile cărora sa sflă destinda țstrei. • D. Take Ionerau, in triumf a fost dus apoi la gară, unde i s’a făcut o nouă manifestație de simpatia de tot publicul carei aștepta acolo. D. Take Ioneson a sosit Luni dimi ceață in Capitală. NFORMAȚII In numărul nostru de mâni vom publica după notele etnografice, splendidul discurs pe care l-a ținut d. Take Ionescu și întrunirea din Botoșani. Sâmbătă 26 Noembrie e., are loc la Ciroul Militar, prima serată dane$ază. Primăria Comuna, Serviciul Tramvailor aduse la cunoștința onor. Psino, că o începere de la 25 o, orarul mersului Tramvailor va fi: Dimineața de la 7 a. m. și seara până la 10 jum. p. m. Sărbătorile și Duminicile pănă la ora 11 p. m .Prin proectele de legi nou’, pe cari le va enunța Messields deschidere a Parlamentului sunt și următoare!«: proentele de legi pentru reorganizarea invățămăntului seoandar și al celui superior , apoi al învățământului profesional, proeotul pentru programul de clădiri școlare și cel pentru statificarea școlilor confesionale. Febrice de zahăr din Ardeal au hotărât să fixeze nouă prețuri zahărului. Acestea, după toate probabitățile vor fi mai reduse ca cele din prezent. Gara vom avea norocul să se isftenească saharul și la noi la Ir și ? Ț Se știe că ziarele cari veșnic vor să dea știri... sensaționale dar inexacte, au publicat știrea că la dineul de la Patet, care a avut loc in onoarea ofițerilor decorați an ordinal „Mihei Viteazul“, d. general Averescu ar fi lipsit. Din cemeni aceiași ziare au asentat aceleș lucru și dispra d. I. Mihalache. Ambii fr să au luat parte la dineu. Luci 12 și Marcări 14 Decembria ce va reprezenta la Tsirul Național de către echipa Brezeanu Toneanu din București, Avarul, D’ala Cernavalului și Romeu și Julieta le Mizil, Biletetele le agenția Brașov. Ia curând marele tragedian MOISSI. Eri pe când Dlstian lira din str. Mărsea cu vroi« sa »e «>e ia pod spre a purtaț un hogeag, din nesig»ie de seamă a căzut de pe scară in stradă. In stare gravă a fost tranaportat la spitalul Izraelit. Comisia IV'g a dat în judecată pe Berta Mancovici din str. Palat pentru contravaBie la legea sanitară. •f Oficiile de inchiriere - Sentință a tribunalului Iași s. I Reprodusei» din „Carierul Judiciar” No. 41 din 20 Noimbrie 1921, următoarele , relativ la un pro aan dintre Wolf M. Avram au oficiul da înobiriere Iași. I Legea oficiilor de inchiriere. - Naconstituționalitate. —Art. 19 din Constituție și 480 p. civil. Interpretare. — Nelegalitatea compunere! «omisiunea deliberative a oficiului de luchidiere Art 4 din regulament și 9 din lege a oficiilor.—Chiriaș. Obligația de a anunța oficialul imobilele libere. — Dapă această dispoziț una din art 11 din lege, eare privește pe proprietari, as poate aplica și chiriașilor ? Soluție negativi. 1. Deși 19 din constituție daalari proprietatea aaerl și inviolabilă, inaft, conform art 480 din codalaivli, s găsiț’al dreptului da proprietate poate fi reatrasa prin lege: «am necesitatea apaiali • «ere ; legea oficiilor da iahiriere, nu fata de alta restrânge ezerșițiol acestui drept, din 1oanea imprejuririlor «normale prin care trecem și din neacaiterea absolută ca flatare cetățean ai aibă «n adăpost. 1 Compunerea comisiunii deliberative a oficiului de inobiriere acte legaleonatizultă, când, conform art. 9 din lega și 4 din regulamentul eî, delegatul proprietarilor s’a tras la sorți da eftira președintele comisiunei, din listă da zece proprietari, deși organizația locală a proprietarilor n’a desemnat paseioase propriatiri, fiincă e’a abținut de a-i indica, această formalitate nu-i presorică da lege eub pedeapsă da nulitate . Art. 11 din legea oficiilor impune proprietarilor obligați da a anunți cu trai luni înainta, oficiul da mobiliere, imobilele ce vor deveni libere, iar art. 16 din regulament, deținătorilor end ori ce titlu a oricăror feluri de imobile de închiriat, deci agasată obligațiune nu se poate aplica și chiriașului, in virtutea principiului că diapozițiunila penala ala unii ligi trebuesc interpretate in mod restrictiv și nu pe tale de analogie. Un regulamentare de acop de e stabili amânatele de aplicare a unei legi și nu posta că aranja noi contravandam in afară da cale pravăzuta de lagi și nici adica a abanțiunii Tribunalul. Având in vadere apelul flaut de Wolf M Avram din Iași atracta I C. Brittisau No. 137, prin procuratorul sau evocat Th. Ch. loneaca prin petțiunea Inreg.iz No. 15052 din ÎS Octombrie 1921, contra destiunei ocmlaionei dalibarativa a oficiului da închiriere sau, prin cara a fost condamnat la una mia lui amendă in folosul comunei Iași . Având in radere susținerile apelantului și actele dai dosar; Lăsând oi primul motiv Invocat da epaiant rata relativ la ••sonstituționalitatea legei oficiilor de inekb era, legi «ara se pretinde că limitează dreptul de proprietate. Având in vedere că art. 19 din constitute declarând proprietatea sacră și inviolabilă a înțeles, fără indoiala, că sa refere in ce privește definiția de principiu a dreptului de proprietate la art. 480 din codul alIII, care era deja in vigoare in momentul promulgărei eenatitaței la 1 Iulie 1866, codul civil fiind pus deja in lucrare la 1 Dscambrie 1866. Având in vedere că art. 480 din codul civil dă legilor puterea de a a limita exercițiul dreptului de proprietar, «dictând oft proprietatea este dreptul os are cineva de a as bconora și a dlepane de un lucru in mod exclusiv si absolut in limitle determinate de lege. Având in vedere că acest mod de a înțelege dreptul da proprietate, bazat pe tradiția și textul erticolal si a preapus altor 644 din codul elvn francos, este in deplin acord și cu evoluîea apaiali a acestui drept, oara dintr’un apanagiu exclusiv al propriatarului ar« tendința de a da vaal