Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)

1921-12-08 / nr. 234

n A­N VL Ah •tea No. meR și IAȘI PIAȚA UNIREA Orban - partii ilui Democrat OLĂ­NEȘTII De cât­va timp localizate« Olă­­nești» din­­ jad. Vâlcea a căpătat o oare­care celebritate Un mo­dest medic al băilor de acolo,care lucrează de vre­o 20 de­ ani in laboratorul său particular, ar­ fi descoperit un ser care vindică tu­­berculozi. S’a făcut multă vi­vă in jurul acestei descoperiri. Negreșit presa a dat o mare importantă faptului, consacrând numeroase articole d­rorii Puțureanu. Ia lamei me­dicală părerile sunt impărțite. D. dr. D. Tatușescu, fost sub-direc­tor general al Serviciului sanitar,­­ se arată entuziast de efectele se­rului de la Olănești. D. dr. S. Irimescu, vechia practician in bo­lile de piept, pune la Îndoială des­coperirea. Se spune că vindeca­ta prin ser a tuberculozei e ceva î anti$tiintific. Numai bolile cu un caracter acut si ca durată scurtă ca turbarea, anghina difternă, etc au putut fi învinse prin inoculări c u ser, pe când tuberculoza, ma­ladie de lungi durată, e de natu­ra a rezista ori­cărui ser. Nu suntem specialiști in mate­rie si de aceea așteptăm curtatul autorizat al oamenilor de știință. Datoria noastră insă e de a cere ca să se dea toată atenta desco­perirei doctorului Put«re»nu, să se pună la dispoziția lui toate mijloacele trebuitoare pentru ex­perimentări.­­ In ședința de eri, atât la Cameră, cât și la Senat, s'a ce­rut guvernului să se dea tot con­cursul doctorului Pojareanu. In alte țări si stat și particulari se intrec in a ajuta pe descoperito­rii in materie științifică. Să se nu­mească imediat comisiuni medi­cale, cari să cerceteze efectului serului anti-tuberculos, prin apli­carea lui in cât mai multe cazuri. Ar fi o crimă să ne manifestăm neîncrederea numai pentru că e vorba de un modest medic de provincie. Marele Pasteur nici nu era măcar medic. Faptul ca e descoperitorul e un român nu trebue să ne mire. Mai avem un român care a descope­rit microbul influenta!, doctorul Bîleaș. Cum suntem iasă eftini la ironii și serrazine, am și început să ne exercităm verva asupra „Midanei da la Olănești“, căutând a acoperi de ridicol „pretinsa“ descoperire, pe căt șd măcar un chestiunii de asemenea natură ar trebui să arătăm mai multă se­riozitate. Să nu ne pronunțăm pentru sau contra prin antcipație, iar luptele politice înverșunate de la ordinea zilei să nu ne facă să neglijăm „Gazul de la Olănești“, care a fi având o importanță ceva mai mare decât „Căderea guver­nului“". Situația liberalilor Un ziar de dimineață, care te crede a fi bine informat, «* nunți că întrunirile de prezen­­tare organizate de Partid­ul li­beral pentru Duminica viitoare urmează a fi contramandate. „ Mișcarea “ de aseară dezm­inte această știre și anunță știrea intra nivetei. Aceste intra­niri de protestare sunt in legătură cu pre­­tinsele declarații a­le d­ lui gene­ral Averescu la consfătuirea ma­jorităților și era un motiv pu­ternic pentru liberali de a da un nou asalt puterii. P­anul le a fost dejucat și s’a putut vesta și de data aceasta reaua credință și de eterism­u­l acestu­i par­ti­d, ca­re nici odată n’a avu­t o cale drea­ptă, nn luptele politice, ci întot­deauna prin manevre oculte­ au uneltit contra adversarilor. Dar acum li s’a înfundat. Țara acum cunoaște că legenda liberalilor s’a terminat. Venirea la putere la termen fix, anun­țată cu aroganță mai dinainte, nu mai poate avea loc. Și cu drept cuvânt­­ li se poate spune, că ul­timele lor decorații au fost cân­tecul lebedei. Țelul lor era să vină la pu­tere pentru a schim­ba imediat le­gea electorală, și cu aju tonul stâ­rd­ de asediu, să-și­ făurească un parlament cu majorități scrobi­toare cii să le asigure o guver­nare de lungă durată. Der vorba românului, socoteala din târg nu se potrivește cu cea de atacă. Actualul parlament vă lua in curând in di state re reform­a elec­­torali și la viitoarele alegeri, li­beralii se vor prezenta din nou in fețe matelor mase ale alegâ­­ișrilor, carii vor limite din bomn la primblare ca și un alege­­r d­e trecute. Chestiunea ale­ger­ior și a mo­dificării legei electorale, era pen­tru dânșii punctul culminant. Pierzănd acest tren, ei pierd cu desăvârșire orice posibilitate de a se mai reîntoarce vre­o­dată la cârma statului. INFORMAȚII D. Petro­vici, Ministrul lu­­c­ărilor publice, printr -o adresă trimită Primăriei, cere cu stă­ruință a te începe refacerea străzii Soro­a, reperăndu­te cu suma de 1,200000 lei dată de acest minister. Const­ruirea definitivă a federalei «ro^fetfțsi re­cțioi rr lor pu­blici și a­legerea unui ei in tet romne, va avea loc după congrevii­ de la .Bucuiești, care are log la zîle­e de 18 §1 19 Decembrie­­ 7— Birod justi­ției sociale t’a oorstru­­it in definitiv Trie] celor fără de­ca­pețiene, te va face in niște ca­m­ers sub­’m­îte la un otel de lân­gă gară­­ [UNK] 7 — Mare are loc la Prefectura de ju­deț, consfătuirea membrilor diferite­lor societăți da b­r »freer» in vede­rea r­etozărei populației nevoiașe, in prilejul sărbătorilor. Incorporarea contin­goni­ului 1922 a fost fixată d­einsiv pentru 21 Ianuarie 1922. Autoritățile militare au luat toa­te dispoz­i­unile pentru efectuarea o per­sărilor de interf­orare. SS13IP —s*-ra Joi 8 Drmmbrie IQJ&l — Criza internă engleză la toate sforțurile pe care la face guvernul englez mai bine de șase luni pentru a razolva problema ir­landeză, cea mai grea problemă in­ternă a Angliei, criza politică l’a protins. Situația operată de această criză este­ atăt de gravă, incăt primul mi­nistru nu a netot părăsi țara, pentru a merge la Washington,­ cu toată do­rința pe cara o avea și o ssanifsstasp. Adversarii irlandezi al d lui Lloyd George, spun oăi acesta se servește de problema irlandeză ca de na­mi­los pentru atingerea țelnilor politi­­cai brit­anice Lloyd George a fost singurul om politic englez ccre a privit fățiș pro­blema irlandasă și a voit cu ori­ce preț să o rezolve. El a putut sfi’șî apropie și pe șefii opozțț­ei: Lord Grey,­­Argnth, Robert, Cecil și Hen­derson, pentru acordarea autonomiei de dominion Irlandei revoltate și de Iani de *>se face silnic sforțări pen­tru a defini condițiun fie in cari acest regim ar putea fi primit de irlandesi. La toată stăruința secretarului de Stat pentru Irlanda, Sir Hamar Gre­enwood, s’a renunțat definitiv la po­litica de repres­uni de păni acum, In timpul lunei iulie pe cind Lloyd George se găsea in audiență la suve­ranul râu regate Angliei, discutând despre problema irlandeză, i-a spus: până când vor continua masacrele din Irlanda ? Această frază ipocrită se prezintă sub un dublu aspalt. Mai intru­, arată marea «olicitudine a regelui Angliei pentru soarta Irlandei și, al doilea, câștigarea guvernului lui Lloyd Geor­ge pentru o politiei de coneatiuni rit mrri. Astfel intervenția regelui in con­flictul veaular dintre cele două insule a dat cege mai frumoase recoltate. Insă, dificultățile intSmi­nate pentru stabilirea unei intelegeri sunt nsma* nsfirste și r­ea c­u -: da­rgra’e. Msi ttităi, primul ministru a tr­ebuit să câșt'ga de partea sa pe ceila­ți mi­niștri cari erau unioniști Apoi, a cft§' t’guț calelaita partide politice și chiar preaa, Northeliffe, fiiind sprijinit de asentimentul moral al intregei opinii pub­ice. La 20 Iulie a sosit la Londra primii delegați si in­seni­­ști urcând apoi tra­­tativele de la Os­­rloit și Inverness, pentru a fi reluate la Longra in mij­­locul lui Octombrie. De o lună de zile sa deibats la Dorm­ing street noul statut destinat să oonoi­eze „Bioefiț­a Irlandeză" cu comunitatea celorlalte mțiuni cari formează Imparul brianic. Rezultatele nu sunt terminate dacă, dar se știe că Irlanda de Sud a pri­mit autonomia dominion­urilor, sub suveranitatea Cor­oanei, cu­­ condiția ca unitatea Irl­andez­­efi nn fie știr­bită, adică și b­istsrul să ptimessest sceles regim. Cu toate frumoasele rezultate ob­ținute până acum, unioniștii au des­chis lupta contra lui Lloyd George și in congresul dela Live apoi din 17 Noembrie s’au declarat teategoria im­potsiva polit­iei Iui irînndeire. Actualmente primul ministru en­g­es face n­u­mele sforțări pentru a convinge O­stern! să primească noul statut și nu pașul săud nu­ va reuși, va dizolva Camera Comunelor și va face alegeri gecerile fiind convins că intreaga opin­e publică englissi si a* probă I*alitica pacifistă drsă foist ds Irlande, DB151 Găt'va vizitetori a concertelor sim­fonice grasse, că ar fi bine să sch­mbe benii din costale contrabaselor, de oarec­e au in­fluența desastrasă asupra retinei vizitatorilor din sală.­­ ș­i în ziua de 9 Decembrie p­ i­cepa porcu­ stil pentru ocuparea locurior vacante de medici pesanduri, speciali­­tatea chirurgiei, pendinte perfrigă spi­­talele rasei Sf. Spiridon. După informațiunile puiraite veni­tul net al Căilor ferate pe anul vcista a sad ridicat cu 44 la 3t­>ă față de­cât cei de anul trecat, — a — Aii s’au inceput la Budapesta, dezba­terile procesului Hrrryi in legături cu declararea republicei maghiare. Precum am anunțat, vagonul cu moa­­tre din Ceho-Slovacia, va sosi In lo­­calitate, in luna de 8 Decembrie c D. Matei Cantacasino publică in zia­­­­rul „Epoca" un remarcabil articol, cu privire la ultimile declarațiuni făcute da d. C. Stere, la congresul țărănist din Capitală.­­~ a ] Discuția la adresa de răspuns la Mesaj, începe măni Joi la Gumară. Din partea opoziției vor­­ lua cuvân­tul dinii Stere, Mihaich? și Mad­­geary. Sosirea vagonului cu mostre Eri a sosit in localitate &. Wilian Harsina, delegatul spec­al pentru con­ducerea trenului de mostre ceho­slo­vac. Trenul sosește la ieși­măni dimi­neață și va fi spalat in fața antrepo­­sitalor. La orele de dimineață va avea loc o solemnitate la care vor participa an*­taritațile, după nara tranul va putea­ fi ghutat de amatori. In oraș ei au deslayet in cursul lunei­ Ncembrii 67 cazări se Prietină, iar in județ 114 casări. Toate aceste casări sa fost izolate spre a se evita conta­­m­inaț­inea iar oasele in care s’au d­­­elarat boala au fost desinfectate. Ce­lelalte boli sunt aproape «tfinae. — B —. Consiliul de răsboi și-a suspendat ședințile pină Luni 12 Noembrie, spre a avea tot timpul necesar complectă­­ral­antelor celor judecați Spre a se evita și la noile intoamir! de tablouri de Împărțirea pământuri­­lor in vederea noilor exproprieri de a fi omiși din Tablouri-Casa Centrală a Ministerului agricultural a­­ invitat Prefecinra de județ de a aviza la timp pe sgtani­a se prezintă comidanei ca acte'e in regulă spre a­si­gu­rtan drep­turile Tot odată Cercul de recrutare a fost invitat să sarcineze la cerere, notele tuturor demobilizaților, orfani­lor și văduvelor. Mercuria spart la Gicj din Paris d. Jves Anger, noul profesor de limba și literatua franceză de Universitatea din Cluj D­ și tânăr, d. Anger are o fru­­moasă activitate didactică îndărătul d sale colaborator al d­lui Lucien Lachsire la Florența, la institutul francez al Universi­ății din Greno­ble, — fost elev al școalei normale superioare, — d. Auger mai intâi la acel institut a profelat din Flo­rența al Universității din Grenoble șapte ani de-a­lăndoi. In urmă d sa a fost chemat să țină cursuri de limba și literatura fran­ceză la Universitetea din Neapoli, de unde a’s intora din Florența. Invitarea Consiliului Fecultăței da S­tare de a ocupa catedră da limba și literatura fresceză de la Univer­­sitetea nos­tră l'a găsit in acest din urmă oraș. s- Atentatorii de la Senat S’a vostit și s’a scris de ajuns a­supra atentatului criminal dela Se­nat, prin care en tăzat victims *pis­­copul Dim­trie Radu, al Ursd­ei Mari, ucizi și sfărmat in bucăți; moldovea­nul nobil gr­ieșanul de elită D’mitrie Grecianu, ministru de Justiț­e al ță­rii, ca și senatorul Spiru Gheorghiu, cari in urma robilor eu murit peste cftte­va zile, in urmă, celorlalte vic­time, D. general Coandă, președintele Senatului, P. S. Nifon și P. S. Roman Cicrgariu Dimreziu dăruindu-se vindecire. Totuș, cu prilejul întâii­­ aniversări a zilei prin care a’zu cer­nit inimile tuturor romanilor, oare­­cari considari ț­ vnî­i de ordin moral soc’al din punctul de vedere al ni­­diuiei vor putea să nu fie inutile, mai alea după ce oamen­i - fiare, ceri au pus ’a­rele atîntstel, după vt-’o 11 luni, n’au mai mass ascunși. Trei oameni, mai bine nume de oameni, Mix­­ Goldstein, Leon Lichtblau și Os­as Sari sunt descoperiți ca autorii nemijlociți al atestetului, ei Indepli­­nind funcția nespus da triat! de a INSERȚII ȘI RECLAME 2 lei rândul Un numar vediciu 1 leu a m pune in atare de funcționare si așezu bombele la locul perimai. Trei­­ oameni, dintre cari Goldstein e capul ier, care nn B’a dat înlături de a mai făptui o crimă­­ să «parăm ultima, prin impușcarea unui soldat, a bravei santinele, in momentul efind ara «I fia prina la Giurgiu, oameni din ale căror ființă a dispărut ori­ce urmă din simțirile cu cari omul e înzestrat din fire. Suntem mirați că aceste trei­­ fiare, după nume, sunt evrei, sau cel puțin au fost, se trag din familii evreiești. Nu miră și ne doare că din mijlocul evreilor cari trăiesc cu noi pe acest pământ, n’a putut să ni sa procurs printr’arăta ră atata o durere Așteptăm de ,la așa de mari evreii carl trăesc intr’acest stat și sunt cetă­­țeni-name’e de „catățean* a fost aproape sinonim cu „român"- să considera aspirațiunile națiunii să nu identifici cu ele ți să le respecte. Aș­teptăm­­ descalificarea formală și o deplină reprobare din partea evrei­lor in oaia ca privește marea durere ce s’a produs națiunei romăne prin instrumentul cilor trei rătăcir­­­in ziua de 8 Decembrie 1920. In ceea ce privește mobilul aten­tatului primi­tar, adică răsturnarea ordinai in stat, dovedirea legăturilor acelor criminali cu romaniștii (tero­riștii) din Rusie, in servieta­ cărora ce gân­au, descoperirea­­ efti se poa­te di vorbitoare. Iutii, se arată d­umii Întregi prin ea mijlos ca acei pretinși noi ferici­­tori ai lumii, din Rusia, voi să așase omenirea pe noi temelii eosiala. Pre­textul, ridicarea celor de jos și cobo­­rărea celor de sus. Dar oare aar pu­tea crede că lumea se va aranja pe noi principii de mai multă și­ echita­bilă umanitate, dacă acei invertori sociali nu ne sfiesc de așa mijloace . Oara, tocmai umanitate­a elei chiar de umanitate e vorba, de mai multă umanitate față da cătă sate —­ ce *va putea obținea prin cea mai adăncă disprețuirea ei! Adâncă ;a convinge­rea că numai prin mijloace umane și cinstita­te poate realiza aera de preț și durabil. Singuri n’au condamnat protagoniștii asigurării noii ordini aperale. Prin descoperirea autorilor și elu­cidarea calității lor se aduce și un serviciu prețios referințelor noastre interna și dorinței in­­ mijlosul greu­­tăț­lor prin cari trecem, de a ne con­solida și da a putea să baneficiem de marea izbăndă ce am obținut in noua aranjare a lumii și a popoarelor. Mai presus de orice învoială, in Ro­mânia nouă va trebui săt poată trăi omenaște și cel mic și cel mare, sufletul emis împreună­­ cu el a de a ține sau mănuUșta o putere oare­ca­re. Prin lumina ei sa făcut asupra a­­tentatului, ni se aplică insă rea mai elocventă lecție că oar%­in­oasa noas­­tră ar fi admisibilă [aducerea de ar­bitri de peste­­ granițe ! Singura so­luție și singurul gând, ne vom aran­ja prin noi. Ne amintim de cei ce e­­rau inoftuteți de lumina de lia răsă­rit, „lumina vine­­ de la răsărit", sau și da doctoral [din Fulelu, ministru de interne, care a acceptat­­ primirea la „Monitorul Oficial" cu steagul ro­șu, al catrui ministeriat a fost everifi­cat de arm­a de doi parlamentari ai Ieșului. Grija și dorința unui viitor fericit al acestei națiuni e recunoscătoare descoperire!­­autorilor atentatului da’a Senat, prin care sa indolissa întreg poporul și care a da natură , servi invățăminte pe făt de dureroase, pe atăt de utile. Preot Bodnărescu Toți Proprietaii Urbani, chiar și cei c«ri n’tu apartamente d»te cu chirie, sunt cu insistență ru­gați u iu l­psi DUMINICA ora S p. m. in locului Sindicatului, Str. Cuza Vodă 52 (*‘ntr«re prin boltă) pentru consfătuiri, relativ la legile, ce se făuresc, noile impuneri și apelurile, ci urmează a fi institute. Comitetul

Next