Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)
1922-06-23 / nr. 384
AnUL AL XXX- No. 384 '***' ‘‘■VsSi.1. *** IAșI rät* önnä 50 Bani if|asifi partta alai Democrat Vineri 23 Iunie 1922 SIS m INSERTS ȘI RECLAME 2 Iii (Acuta! ■ fân** ■*■•., Un Bii)fe vctiUa 1 im TAKE IONESCU NU MAI ESTE Eri í> vtile duieroasa din Hona a fost solusa 1a cunoștința Missisterimni de Externe. Tike Ioniscu, fostul președite de Consiliul, șfeful partidulei dtnocru, a sucombat in urma unei boale de inimă. Știrea reișteptata a produs consternare in toate cercurile politice din Capitală, întrucât marele bărbat de stat se vindecase de febra tifodă de care suferise și se arumța ronproasa sa revenire in Țară. * * * Cu Tike Icruscu dispire o ilustră figură a Neamului românesc din toate timpurile. Vii [a sa întreagă a fost pusă in serviciul Patriei, încă din primii ani ai tinereței. Dotit cu o interflență sclipitoare, cu un talent fără pereche cu mari vns«șir: de om de stat mire» in creștere pînă la geniul politic, Tike Ionesen a fost unul din acele tipuri umane cari apar numai la distanțe de veacuri. In trecutul nostru politic, nici un alt român nu-i poate sta alături de cit Mihail Kogălnic»an« * * * Ultimele trei decenii din viața politică a Romîniei au răsunat de numele lui Take Ionescu. Chiar da la începutul carierei sale, excepționalele sale calitati l’au impus iar primele rînduri. In 1891 intră in guvernul Lise.” Catargiu, ca ministru al Cultelor și Instructiunei publice. Acel guvern numit „Marele minister* cuprindea pe Alexandru Lahovary, Petru P. Carp, Menalis Ghermani, Generalul Iacob .Lahovary, A!. Marghiloman, C. Olănescu și a durat pănă in 1895. A făcut senzație atunci duelul oratoric de la Senat dintre Gheorghe Mitzescu și Take Ionescu, cu prilejul discuției Legei Clerului, al cărei autor era tânărul ministru al Cultelor și Instrucțiunii publice. Frumosul talent oratoric al lui Take Ionescu a făcut așa adică impresie, incit, cel d’iatăi care l’a felicitat după terminarea discursului a fost adversarul său Gheorghe Mărzescu, mare cunoscător al dreptului canonic. De atunci, Take Ionescu a făcut parte din toate guvernele conservatoire, relevăndu-se ca o forță politică de primul rang. Dar nu numai mare orator a fost ilustrul nostru șef, ci și strălucit publicist. Take Ionescu colabora aproape zilnic la ziarele partidului, In timpul refugiului și monimentul a avut moare» să l aibă printre diaboratorii săi. . .fr D.î când războiul mondial a izbucni», -activitatea ia toate domeniile a;«• Tike Ionescu a devenit foarte intensă. El este acela care a pronunțat im-i.*Noul discurs in Cameră, in care cerea războiul in numele politicei instinehului Neamului. Alături de un alt mare român, Nicolae Filipeees și incuajorii de o falangă de buni patrioți, din cari mulți au dispărut ,prea de timpurii, Tike lovesc,a a sgat Țara timp de doi ani spre a o pregăti pentru mama lui decisiv cărd trebuia să pornească la înfăptuirea destinelor sale. Ia fost dat să trăiască să vadi realizarea visului secular al Neamu* !***’* D ’ la Iași, unde si gîsea in refugiu, pleacă cel d’intăi cu „trenai Take la DPscu# isî străinătate, infințează ci Pavai Brătașanu, mai mulți profesori tv.iv rstari, ca ziariștii Const. Mdle și Emil D. Figure și alții ziarul La Roumanie, in care in fâsset cunoscut Apusului , dreptatea revendicărilor romînești. Se pune in legătură cu toți factorii hotârâtori ai politicei europene și lucrează ca „simpli» particular“ pe lângă Conferința Păcei. De pe atunci pune bazele „M cei Antante“, pe care o presuaiza inainte de adunarea Congresului de pace, pentru ca statele din Europa centrală să se prezinte bloc la masa verde a diplomatei. După prima parte a șampaniei, cănd dușmanul ocupase două treimi din teritoriul național, Take Ionescu, cu amicii săi Dr. C. I. Istrate, Dimitrie A. Grecianu, B. Dglavrancea și N. Thalescu, intră in guvernul prezidat de d. Ion I. C. Brătianu, spre » si pregăti revanș«. Se incepa ofensiva glorioasă de la Micești. Cu toată defecțiunea armatei ruse, trupele rezistă eroic atacurilor f«ross<? «le dușmmnulei mult superior ca număr. Moldova au fost înv*d»tS, vasi târziu inimicul, cu ajutorul trupelor aliate, este alungat din Țară. * * * Cănd pacea s’a încheiat, Take Ionescu spunea că, fața de măreața realizare a unităței naționale, nu mai are nimic de dorit. Totuși mai era opera de consolidare a noului stat romăn la care marele romăo a trebuit să fie chemat. Ca ministru de Externe in guvernul generalului Averescu, Tike Ionescu, iu rapi5,viruri neprielnise, «ăci colaborarea cu partidul poporului era minată de rivalități surde, reușește să consolidase, in ciuda «nor adversari fără discernă» raănî politic, politica eaternă a Homăniei prin crearea „Micei Antante* al cărei rol e așa de important in politice Europei centrale. * * * Spre sfârșitul viiței sale, omul acesta superior, care aduse atătea servicii mari Țarei și Neamului, a fost chemat să prezideze un guvern efemer, ca sănase zică c* cel mai mare geniu politic al României contemporane a a fost președinte de Consiliu * •* * -Inața suveranității morții, desigur pasiunile politice vor amuți. Adversarii cari o viață vitreagă l’au băiuit, pentru că nu se puteau ridica pănă la înălțimea personalităței Iui, ii vor descoperi merite, ii vor duce laude,au ușurarea sufletească poate că a dispărut dcela ce le stătea în drumul combinaiunilor mărunte. Istoiria nepărtinitoare zisă va vorbi cu adâncă evlavie de acest titan al cugetărei romănfiști, a cărei disparție indolează nu numai Țară noastră, ci și rațiunile aliate, cari l’au predat ca pe cel mai mare român al veacului. Sfăștiți de durerea acestei nude și im parali’e perdiri, organizația partidului din Ia și și ziarul Evenimentul aduc prinosul lor de veșnică recunoștință acelui care a fost marele nostru învățător, Tike Ionescu. „Evenimentul“ Din viața politică și socială a lui Take Ionescu Take Ionescu a înființat ziarul „La Roumanie”, care apărea in Capitală in franțuzește și era orginul oficios al partidului conservator democrat și la care colaborau cei mai distinși publiciști, in frunte cu acel care se număra printre iluștrii ziariști, el insuși, Toni Ionescu. * Din Septembrie 1915, România participând la evenimentele din Balcani, cănd cu mobilizarea Bulgariei, Take Ionescu alături de Nicolae Filipescu, a fost consultat aproape zilnic. * La 16 Saptembris, nealag an, când cu onnaia aonaffimirei parlamentarilor, dupa sfirgirea intrunirii, s’a format un impunător cortegiu, cu sasi da mii de oameni, sari an front o manifestația de simpatie nonastia Taka Ionasou. Tot atunci a’a constituit și Federatia Diiomatt, in frunta cu Nicolaa Filipenou și Taka Ionosan. Ziarul „Evenimentul“ s'a bucurat, in cursul marelui nostru resboi, de cinstea de a prenumăra printre colaboratorii săi distinși, pe Take Ionescu. In locuința sa de pribegie, din strada Lățescu, Take Ionescu aproape in fiecare zi dicta articole pentru ziarul nostru. Erau zile cănd despuneam de cate două trei articole, dictate de șeful nostru, mai cu samă cănd la Iași era cenzura nemțască. Articolele sale printre care „Dobrogea„Basarabia„Pacea“, „ Caillaux*, „Cascada Tronurilor „Apararea* (in jurul ultimului consiliu de Coroană de la 3 August