Evenimentul, iulie-septembrie 1923 (Anul 31, nr. 666-735)
1923-07-01 / nr. 666
urmărit și nu scăpat decât refugindumă la episcopie, închizând porțile grele în urma mea. Toți cei câți eram adunați acolo, avurăm de susținut o noapte întreagă un asediu cu bandele, care ne înconjuraseră. Dar incendiile isbucniră în toate colțurile orașului. Cum flăcările se apropiau și de casa noastră, fugirăm cu arma în mână, pănă ajunserăm în fața unei biserici catolice, păzită de armată franceză. Cerurăm ospitalitate și grație Domnului am fost primiți. Ne-am odihnit doar câteva ore, când incendiul apropiindu-se și de partea aceasta a orașului, am trebuit să plecăm de acolo. Acum eram cel puțin sub paza armatei franceze. Împinși de ei, de mulțimea îngrozită, am ajuns la mare. Aici erau mii și mii de oameni. Insă puținele vapoare străine, care se găseau, nu te primeau, fără hârtii în regulă. Un bastiment francez se pregătea de plecare. Câteva călugărițe, surori de caritate, preoți catolici erau chemați să ia loc, alături de ceilalți creștini ce fuseseră înscriși de plecare. Orașul ardea tot, numai cartierul Turc căpătase ajutoare de la Americani. A fost momentul cel mai critic. Jucam ultima carte. Ori ne îmbarcam pe vaporul francez, ori trebuia să ne aruncăm în mare, însuflețiți de instinctul vieței ce vroia mântuire, o pornirăm spre vapor. In toiul nopții briganzii ne opriră, luândune tot ce aveam mai bun. Inele, ceas, bani, le-am dat fără ezitare. Vedeam vaporul ce se pregătește de plecare. * Cu o doză de curaj, ce numai spectrul morții ți-1 dă, alergarăm, făcându-ne loc prin mulțimea care ne bara drumul și profitând de învălmășeala îmbărcării ne-am strecurat. Abea când vaporul a plecat, furăm cercetați. Francezii de întăi, nu prea erau mulțumiți de prezența noastră în mijlocul lor. Amiralul ceru ,printr’o radiogramă atunci, instrucțiuni despre felul cum trebue să procedeze. I se răspunse, că odată ce am pășit un prag francez, să ne bucurăm de toată ocrotirea. Intr’adevăr, în apele Turcești, când o șalupă cu ofițeri turci veni în control, aflându-se că am fi fugit. Francezii ne închiseră în niște cabine, postând santinele la ușile noastre, nelăsând pe nimeni să pătrundă acolo. Când șalupa se depărtă, vaporul oprit un timp, își reluă mersul, înțeleserăm că am trecut pericolul. Atunci veni și Monseniorul catolic, ce se găsia pe bord, neîmbrățișă, nefericită, se dădu șampanie, bându-se pentru salvarea noastră. Când am ajuns la Atena, credeam însă familia mea perdută. Intr’o misiune ce mi s’a încredințat, voiam să mă reîntorc în Asia mică, să-i caut, dar printr’o fericită întâmplare, aflai că soția și copii mei sunt la Salonic. Providența se stătuse în ajutor. Căci una din fiicele mele înhățată de bandele kemaliste ce voiau s’o târâie cu ei, fusese scoasă din ghiarele lor numai prin inspirația ce avusese mama ei, amenințând soldații cu numele unui cunoscut șef Turc, a căror prieten ziceau că el, le este. Fură puse numai sub pază însă ce nu inventă iubirea de mamă. Deghizate, putură să se strecoare din casă, prin altă portiță, fugiră la mare și fură îmbărcate la rândul lor pe un alt vapor, ce pleca. Cu picioarele goale, fără haine, flămânde, astfel le găsi, iar fața lor purtă multă vreme urmele suferințelor prin care au trecut. Franței în primul rând, iar azi mândrei Românii în care mă găsesc, încheie Sfinția Sa, datorim recunoștința,că recăpătându-ne liniștea, deși avutul nostru e distrus, putem iar slăvi pe D-zeu, bucurându-ne de viața ce ne-a dăruit-o a doua oară. C. ÎNȘTIINȚARE In curând se va deschide VILA ANI situată in dosul parcului sportiv din Copou, pozițiune pitorească, grădina cu brazi seculari transformată in local de petrecere avănd la dispoziția clientelei 10 camere bine amenajate. Va fi asortat cu tot felul de mâncări și băuturi alese. Mai eftin ca in oraș, sub direcția D-lui F. Pincowski. Un anunț special va arăta data deschiderei. EVENIMENT VL Cinste și... resplată In altă țară fie chiar și in Patagonia dacă s’ar semnala opiniei publice un caz la fel cu acei ce voesc a’l aduce la cunoștința cetitorilor, desigur că aproape tot norodul s’ar ridica pentru a înfiera acea criminală și monstruoasă nedreptate, la noi insă, fie că publicul este lipsit cu totul de spiritul de solidaritate, sau că este blazat din cauza multiplelor scene de acest soi, cazul bănuesc că va trece din nefericire aproape neluat in seamă, deși a costat viața unui funcționar harnic, onest, care a servit statul mai bine de 20 ani și care drept recompensă pentru cinstea și zelul ce a depus ca să apere averea statului, cari in Basarabia mai mult ca un regat, e socotită cr apanaj personal al favoriților guvernamentali, a fost destituit din slujba de administrator financiar al jud. Orhei la mijlocirea Ministrului Basarabiei de pe atunci și la cererea interesată a unora dintre acoliții săi politici, fără ca măcar să fi fost trecută prin judecata consiliului de disciplină, după cum legea precis prevede și cu toate că acel slujbaș prin telegrama sa adresată Ministerului de Finanțe, arată nedreptatea și arbitrarul a cărei victimă cată să fie și care lovește in prestigiul și existența sa, telegrama cu următorul cuprins: Am fost chemat la Chișinău de cătră Dl Secretar general al Finanțelor, unde mi s’a făcut cunoscut ca D-nul Ministru al Basarabiei, cere nici mai mult nici mai puțin decât înlocuirea mea nemotivată. Nu recunosc după mine nici o vină decât aceia că am păzit averea statului contra fraudelor comise cu ocazia schimbului de ruble și contra zemstvei că nu am voit să achit mandate fără acte justificative. Vă rog să binevoiți a-mi aproba audiență. Sosesc cu acte justificative (și) actor financiar la Orhei Ștefănescu. Iată telegrama descsperată adresată de acel funcționar Ministrului de finanțe din cuprinsul căreia reese învederat revolta sufletească a omului corect: Rezultatul acelei telegrame? Sosind in București, Ștefănescu, cu toate insistențele și demarșele făcute nu a fost primit nici de Dl. Ministru și nici de Secretarul general al ministerului... De nesperat și ne mai având altă cale, Ștefănescu s’a adresat atunci d-lui Dobrovici directorul Ministerului, care ascultăndu-i doleanțele i-a răspuns apoi cam in termenii următori: Subsemnatul nu sunt in chestiune, insă știu că in contra Dv. se fac presiuni. A-ți făcut insă foarte prost că in telegrama de protestare a ți vorbit in contra D-lui Ministru al Basarabiei. Astfel că Ștefănescu, amărât și cu totul descurajat s’a reîntors din București la Orhei în ziua de 23 Aprilie, unde a găsit și ordinul de destituirea sa, iar in dimineața zilei de 24 Aprilie s’a împușcat, lăsând in neagră mizerie o soție și copii. Iată clar cum se răsplătește la noi cinstea unui funcționar: destituire, sărăcie și moarte. După câtva timp insă, Ministerul dăndu-și cont de actul arbitrar comis căt și de consecințele lui, prin un nou ordin telegrafic reintroghiază pe destituit, era insă prea târziu. Și se mai vorbește incă de siguranța existenței nenorociților de slujbași, se desaprobă greva lor care nu e decât expresia ultimului strigăt de durere,aMasei celei mai horopsite și nedreptățite, a salahorilor statului actualmente peritori de foame grație nepăsării tuturor conducătorilor destinelor acestei țări? Nu e revoltător oare ca un slujbaș superior al statului, corect și care apără averea statului să fie dat afară ca un simplu odagiu, pentru că a confiscat chitanțele introduse in scop de speculă și fraudulos, de unele persoane politice sus puse și chiar de funcționari superiori, unii ce veneau in numele și chiar zicînd că și din partea Ministrului care e interesat și el, spre a se îmbogăți din, averea statului cu ocazia schimbului de ruble ce se făcea in Basarabia, schimb care a profitat mai mult puternicilor zilei decît celora pentru care era destinat, și cari văzîndu-se stingheriți in îndeplinirea afacerei lor, de un nenorocit funcționar a cărui soartă depinde de o trăsătură de condei, au adresat următoarea telegramă Secretariatului general de finanțe din Chișinău : „Faceți posibilitate pentru destituirea din serviciu a d-lui administrator financiar din Orhei, și numirea in locul lui a d-lui Bradevschi. Telegramă sprijinită apoi prin un ordin telegrafic al Ministrului Basarabiei adresată Secretariatului general de Finanțe din Chișinău în cuprinsul următor : .Imediat înlocuiți pe dl. Ad-tor financiar de Orhei“. Această tristă afacere, pe lângă că a avut o repercusiune dureroasă asupra tuturor funcționarilor din Basarabia, dar a fost și un gest intimidător pentru ceilalți funcționari, gest venit la moment oportun , in preajma schimbului, și grație căruia s’au numerat o mulțime de victime dintre funcționari, mai cu seamă la Cetatea Albă, localitate in care erau plasați spre schimbare și un mod de speculă așa zișii „banii partidului“ din pricina cărora luni întregi de zile, au fost ținuți arestați in prevenție numeroși funcționari, dintre care unii din ei din cauza regimului la care au fost supuși au înebunit, serma de jertfe și țapi ispășitori ai cupidităței politicianilor ce erau dornici de un mare câștig pe contul statului , situație învederată și de raportul Inspectorului financiar Cojocăreanu adresat ministerului seu, cît și din declarațiile Adtorului Financiar de pe atunci in acea localitate, Grănescu, cari nu s’au lăsat intimidați de amenințări sau rugăminți ci din contra au relatat adevărul așa precum s’au găsit, meritînd omagiile tuturor acelora ce știu a prețui cinstea și dreptatea, chiar intr’o țară ca a noastră, in care asemine calități duc la nenorocire , dar intr’un timp in care aceste însușiri, ar urma a se cere de la toți cetățenii ei fără deosebire. De cazul întîmplat la Cetatea Albă cât și de multe altele sevîrșite in alte județe din Basarabia, voi vorbi in articole ce vor mai urma , căci in totdeauna am protestat cu energie atît prin ziarele: „Românimea“, „Adevărul“ cât și „Evenimentul“ când vre-o strigătoare nedreptate se comitea de puternicii timpului, fie asupra funcționarilor noștri fie asupra blândei dar nenorocitei populații Basarabene. Menționez că cazul nefericitului actor financiar Ștefănescu, a stârnit in tot Chișinăul cît și in localitățile in care acesta era apreciat, un just sentiment de indignare in centra guvernanților noștri, cari când e vorba de interesul lor, chiar când ele lovesc in averea statului, nu ezită a comite cele mai mari atrocități contra cetora care voesc a-și îndeplini cu cinste și conștiincios datoria. Pină și jurnalul, „Iskra“ din Chișinău pănd cu No. 24 din 11 Mai 921 inceprin o serie de articole, comentind cazul acestui nenorocit funcționar, nu avea decît cuvinte de laudă pentru memoria lui, ridicîndu-se cu toată tăria ce o dă jista indignare, in contra unui strigător act de nedreptate. C. Turtureanu --------poo-------- PENTRU ORFANII NOȘTRI DE RĂZBOI D-na Olga Sturdza, a adresat un apel comisiunei interaliate de reparații, spre a veni în ajutorul orfanilor de război din România, in vechiul regat curentus peste 200 mii orfani de război, iar în provinciile din nou alipite vre’o 125 mii, în total în România Mare 350.000 orfani. S’a făcut tot ce puterea omenească poate face, spre a se veni în ajutorul acestor orfani. Spre a se resolva problema întreținerei lor, este nevoe de un buget anual de 1 miliard, socotindu-se cheltuiala de circa 7200 lei de orfan. Eri a avut loc întrunirea tuturor institutorilor și a institutoarelor din localitate, la școala Gh. Asachi, unde președintele Asociațiunei, V. Munteanu, a comunicat demersurile ce s’au luat la Centru pentru repartizarea sporului și mărirea salarului. In curând va avea loc Congresul tuturor institutorilor din țară la București, pentru a se lua hotărâri decisive, în vederea deschiderei anului școlar viitor. Câțiva delegați institutori din localitate, vor lua parte la acel Congres. i Ultime ! Informații ! D. N. Cananău, șeful partidului național român din Iași, dim] premia cu d-na, pleacă zilele a iceste la Călimănești, unde va sta o lună de zile. JAPONIA NU RECUNOAȘTE RUSIA Londra.— „Reuter“ anunță că știrea despre o recunoaștere a Rusiei de către Japonia este lipsită de temei. *. ] S’a deschis expoziții define de * an la Școala de Arte și Indus*trie casnica de sub direcțiunea D-nei Eleonora Lohan in localul din Iași str. C. Negri (Ograda Bisericei Bărboi)" Expoziția se poate vizita intre orele 10—12 dimineața și 3—8 după amiază pănă in ziua de 3 Iulie. D. Tălangescu inspector de poliție a fost detașat pe timpul verei, cu inspecțiuni prin stațiunele balneare. Serbările școlare de fine de an la școlile primare, au loc la fiecare școală, in zilele pe care le fixează direcțiile respective. Precum anunțăm m altă parte a ziarului,colonelul Popescu a fost condamnat și depus aseara, după pronunțarea sentinței. Unul din cei achitați, la pronunțarea sentinței, a leșinat. Foarte multă lume a asistat ori la desbaterile procesului. I. P. S. S. Mitropolitul Pintea, se’napoiază mâine in localitate. —z Direcțiunea „Liceului Național“ anunță că serbarea de fine de an nu va putea avea loc, până când nu se vor termina lucrările de cancelarie. Serbarea se va anunța prin ziarele locale cu 24 ore înainte. Fata Catinca Giurgiu din Comuna Poeni voind sa scoata apă din o fântână, a fost prinsă de lanțul de la ciutură și aruncata în fântână unde s’a înecat. —I— D. Popea, inspector școlar regional, pleacă Duminecă seară la București, pentru a lua parte la consfătuirea ce are loc Luni la ministerul de instrucție, cu privire la transferările în învățământ pentru noul an școlar. D-nii membri ai Asociațiunei foștilor elevi ai Liceului din Pomârla, aflători în localitate, sunt rugați a se întruni Duminecă 1 Iulie a. c., ora 9 dimineață precis, la d. avocat Serafimi, str. Sf. Sava No. 15, în vederea discuțiunei ordinei de zi a adunărei generale din c. c, care va avea loc la Botoșani în ziua de 12 Iulie a. c., în casele d-lui profesor Irimescu. Ministerul de război a trimis o adresa tuturor ministerelor ,prin care se atrage atențiunea că nu pot primi în funcțiuni pe tinerii cari nu au satisfăcut legea recrutării. Deasemeni adresa circulară cere ca la fiecare departament să se facă o serioasă triare a funcționarilor în vârstă de 2146 ani, iar acei găsiți fără viza livretelor militare din lunile Octombrie- Decembrie 1922, să fie trimiși cercului de recutare respectiv, pentru aranjarea situației lor militare. —z—