Evenimentul, iulie-septembrie 1923 (Anul 31, nr. 666-735)

1923-07-01 / nr. 666

urmărit și nu scăpat de­cât refugindu­­mă la episcopie, închizând porțile grele în urma mea. Toți cei câți eram adunați acolo, avurăm de susținut o noapte în­treagă un asediu cu bandele, care ne înconjuraseră. Dar incendiile isbucniră în toate colțurile orașului. Cum flăcările se apropiau și de casa noastră, fugirăm cu arma în mână, pănă ajunserăm în fața unei biserici catolice, păzită de ar­mată franceză. Cerurăm ospitalitate și grație Domnului am fost primiți. Ne-am odihnit doar câte­va ore, când incen­diul apropiindu-se și de partea aceasta a orașului, am trebuit să plecăm de acolo. Acum eram cel puțin sub paza armatei franceze. Împinși de ei, de mulțimea îngrozită, am ajuns la mare. Aici erau mii și mii de oameni. Insă puținele vapoare străine, care se gă­­seau, nu te primeau, fără hârtii în re­gulă. Un bastiment francez se pregătea de plecare. Câteva călugărițe, surori de caritate, preoți catolici erau chemați să ia loc, alături de ceilalți creștini ce fuseseră înscriși de plecare. Orașul ar­dea tot, numai cartierul Turc căpătase ajutoare de la Americani. A fost mo­mentul cel mai critic. Jucam ultima carte. Ori ne îmbarcam pe vaporul fran­cez, ori trebuia să ne aruncăm în mare, însuflețiți de instinctul vieței ce vroia mântuire, o pornirăm spre vapor. In toiul nopții briganzii ne opriră, luându­­ne tot ce aveam mai bun. Inele, ceas, bani, le-am dat fără ezitare. Vedeam­­ vaporul ce se pregătește de plecare. * Cu o doză de curaj, ce numai spectrul morții ți-1 dă, alergarăm, făcându-ne loc prin mulțimea care ne bara drumul și profitând de învălmășeala îm­bărcării ne-am strecurat. Abea când vaporul a plecat, furăm cercetați. Francezii de întăi, nu prea erau mulțumiți de pre­zența noastră în mijlocul lor. Amiralul ceru ,printr’o radiogramă atunci, in­strucțiuni despre felul cum trebue să procedeze. I se răspunse, că odată ce­ am pășit un prag francez, să ne bu­curăm de toată ocrotirea. Intr’adevăr, în apele Turcești, când o șalupă cu ofițeri turci veni în con­trol, aflându-se că am fi fugit. Fran­cezii ne închiseră în niște cabine, pos­tând santinele la ușile noastre, nelă­­sând pe nimeni să pătrundă acolo. Când șalupa se depărtă, vaporul oprit un timp, își reluă mersul, înțeleserăm că am trecut pericolul. Atunci veni și Monseniorul catolic, ce se găsia pe bord, ne­îmbrățișă, ne­fericită, se dădu șampanie, bându-se pentru salvarea noastră. Când am ajuns la Atena, cre­deam însă familia mea perdută. Intr’o misiune ce mi s’a încredințat, voiam să mă reîntorc în Asia mică, să-i caut, dar printr’o fericită întâmplare, aflai că soția și copii mei sunt la Salonic. Pro­vidența se stătuse în ajutor. Căci una din fiicele mele înhățată de bandele kem­aliste ce voiau s’o târâie cu ei, fusese scoasă din ghiarele lor numai prin inspirația ce avusese mama ei, amenințând soldații cu numele unui cunoscut șef Turc, a căror prieten zi­ceau că el, le este. Fură puse numai sub pază însă ce nu inventă iubirea de mamă. Deghizate, putură să se stre­coare din casă, prin altă portiță, fu­giră la mare și fură îmbărcate la rân­dul lor pe un alt vapor, ce pleca. Cu picioarele goale, fără haine, flămânde, astfel le găsi, iar fața lor purtă multă vreme urmele suferințelor prin care au trecut. Franței în primul rând, iar azi mân­drei Românii în care mă găsesc, în­cheie Sfinția Sa, datorim recunoștința,­­că recăpătându-ne liniștea, deși avutul nostru e distrus, putem iar slăvi pe D-zeu, bucurându-ne de viața ce ne-a dăruit-o a doua oară. C. ÎNȘTIINȚARE In curând se va deschide VILA ANI situată in dosul parcului sportiv din Co­­pou, pozițiune pitorească, grădina cu brazi seculari transformată in local de petrecere avănd la dispoziția clientelei 10 camere bine amenajate. Va fi asor­tat cu tot felul de mâncări și băuturi alese. Mai eftin ca in oraș, sub direcția D-lui F. Pincowski. Un anunț special va arăta data des­­chiderei. EVENIMENT VL Cinste și... resplată In altă țară fie chiar și in Patagonia dacă s’ar semnala opiniei publice un caz la fel cu acei ce voesc a’l aduce la cunoștința cetitorilor, desigur că aproa­pe tot norodul s’ar ridica pentru a în­fiera acea criminală și monstruoasă ne­dreptate, la noi insă, fie că publicul este lipsit cu totul de spiritul de solidaritate, sau că este blazat din cauza multiplelor scene de acest soi, cazul bănuesc că va trece din nefericire aproape ne­luat in seamă, deși a costat viața unui funcțio­nar harnic, onest, care a servit statul mai bine de 20 ani și care drept re­compensă pentru cinstea și zelul ce a depus ca să apere averea statului, cari in Basarabia mai mult ca un regat, e so­cotită cr­ apanaj personal al favoriților guvernamentali, a fost destituit din slujba de administrator financiar al jud. Orhei la mijlocirea Ministrului Basarabiei de pe atunci și la cererea interesată a uno­ra dintre acoliții săi politici, fără ca măcar să fi fost trecută prin judecata consiliului de disciplină, după cum le­gea precis prevede și cu toate că acel slujbaș prin telegrama sa adresată Mi­nisterului de Finanțe, arată nedreptatea și arbitrarul a cărei victimă cată să fie și care lovește in prestigiul și existența sa, telegrama cu următorul cuprins: Am fost chemat la Chișinău de cătră Dl Se­cretar general al Finanțelor, unde mi s’a făcut cunoscut ca D-nul Ministru al Ba­sarabiei, cere nici mai mult nici mai pu­țin decât înlocuirea mea nemotivată. Nu recunosc după mine nici o vină decât aceia că am păzit averea statului contra fraudelor comise cu ocazia schim­bului de ruble și contra zemstvei că nu am voit să achit mandate fără acte justi­ficative. Vă rog să bine­voiți a-mi apro­ba audiență. Sosesc cu acte justificative (și) ac­tor financiar la Orhei Ștefănescu. Iată telegrama descsperată adresată de acel funcționar Ministrului de finanțe din cuprinsul căreia reese învederat re­volta sufletească a omului corect: Rezultatul acelei telegrame? Sosind in București, Ștefănescu, cu toate insisten­țele și demarșele făcute nu a fost pri­mit nici de Dl. Ministru și nici de Se­cretarul general al ministerului­... De nes­­perat și ne mai având altă cale, Ștefă­nescu s’a adresat atunci d-lui Dobrovici directorul Ministerului, care ascultăndu-i doleanțele i-a răspuns apoi cam in ter­menii următori: Subsemnatul nu sunt in chestiune, insă știu că in contra Dv. se fac presiuni. A-ți făcut insă foarte prost că in telegrama de protestare a­ ți vorbit in contra D-lui Ministru al Basarabiei. Astfel că Ștefănescu, amărât și cu totul descurajat s’a reîntors din București la Orhei în ziua de 23 Aprilie, unde a gă­sit și ordinul de destituirea sa, iar in dimineața zilei de 24 Aprilie s’a împuș­cat, lăsând in neagră mizerie o soție și copii. Iată clar cum se răsplătește la noi cinstea unui funcționar: destituire, sără­cie și moarte. După cât­va timp insă, Ministerul dăn­­du-și cont de actul arbitrar comis căt și de consecințele lui, prin un nou ordin telegrafic reintroghiază pe destituit, era insă prea târziu. Și se mai vorbește incă de siguranța existenței nenorociților de slujbași, se desaprobă greva lor care nu e decât expresia ultimului strigăt de du­­rere,aMasei celei mai horopsite și ne­dreptățite, a salahorilor statului actual­mente peritori de foame grație nepăsării tuturor conducătorilor destinelor acestei țări? Nu e revoltător oare ca un slujbaș superior al statului, corect și care apă­ră averea statului să fie dat afară ca un simplu odagiu, pentru că a confis­cat chitanțele introduse in scop de spe­culă și fraudulos, de unele persoane politice sus puse și chiar de funcțio­nari superiori, unii ce veneau in nu­mele și chiar zicînd că și din partea Ministrului care e interesat și el, spre a se îmbogăți din, averea statului cu ocazia schimbului de ruble ce se făcea in Basarabia, schimb care a profitat mai mult puternicilor zilei de­cît celo­­ra pentru care era destinat, și cari vă­­zîndu-se stingheriți in îndeplinirea­­ a­­facerei lor, de un nenorocit funcționar a cărui soartă depinde de o trăsătură de condei, au adresat următoarea tele­gramă Secretariatului gen­eral de finan­țe din Chișinău : „Face­ți posibilitate pentru destituirea din serviciu a d-lui administrator financiar din Orhei, și numirea in locul lui a d-lu­i Bradevschi. Telegramă sprijinită apoi prin un ordin telegrafic al Ministrului Basarabiei a­­dresată Secretariatului general de Fi­nanțe din Chișinău în cuprinsul urmă­tor : .Imediat înlocuiți pe dl. Ad-tor financiar de Orhei“. Această tristă a­­facere, pe lângă că a avut o repercu­siune dureroasă asupra tuturor funcționa­rilor din Basarabia, dar a fost și un gest intimidător pentru cei­lalți funcțio­nari, gest venit la moment oportun , in preajma schimbului, și grație căruia s’au numerat o mulțime de victime dintre funcționari, mai cu seamă la Cetatea Albă, localitate in care erau plasați spre schimbare și un mod de speculă așa zișii „banii partidului“ din pricina cărora luni întregi de zile, au fost ți­nuți arestați in prevenție numeroși func­ționari, dintre care unii din ei din cau­za regimului la care au fost supuși au înebunit, serma de jertfe și țapi ispăși­tori ai cupidităței politicianilor ce erau dornici de un mare câștig pe contul statului , situație învederată și de ra­portul Inspectorului financiar Cojocă­­reanu adresat ministerului seu, cît și din declarațiile Ad­torului Financiar de pe atunci in acea localitate, Grănescu, cari nu s’au lăsat intimidați de amenin­țări sau rugăminți ci din contra au rela­tat adevărul așa precum s’au găsit, me­­ritînd omagiile tuturor acelora ce știu a prețui cinstea și dreptatea, chiar intr’o țară ca a noastră, in care asemine ca­lități duc la nenorocire , dar intr’un timp in care aceste însușiri, ar urma a se cere de la toți cetățenii ei fără deo­sebire. De cazul întîmplat la Cetatea Albă cât și de multe altele sevîrșite in alte județe din Basarabia, voi vorbi in articole ce vor mai urma , căci in tot­deauna am protestat cu energie atît prin ziarele: „Românimea“, „Adevărul“ cât și „Evenimentul“ când vre-o stri­gătoare nedreptate se comitea de pu­­ternicii timpului, fie­­ asupra funcționa­rilor noștri fie asupra blândei dar ne­norocitei populații Basarabene. Mențio­nez că cazul nefericitului ac­tor finan­ciar Ștefănescu, a stârnit in tot Chișinăul cît și in localitățile in care acesta era apreciat, un just sentiment de indigna­re in centra guvernanților noștri, cari când e vorba de interesul lor, chiar când ele lovesc in averea statului, nu ezită a comite cele mai mari atrocități contra cetora care voesc a-și îndeplini cu cinste și conștiincios datoria. Pină și jurnalul, „Iskra“ din Chișinău pănd cu No. 24 din 11 Mai 921 ince­­prin o serie de articole, comentind cazul a­­cestui nenorocit funcționar, nu avea de­cît cuvinte de laudă pentru memoria lui, ridicîndu-se cu toată tăria ce o dă jista indignare, in contra unui strigă­tor act de nedreptate. C. Turturea­n­u --------poo--------­ PENTRU ORFANII NOȘTRI DE RĂZBOI D-na Olga Sturdza, a adresat un a­­pel comisiunei interaliate de reparații, spre a veni în ajutorul orfanilor de răz­boi din România, in vechiul regat cu­rentus peste 200 mii orfani de război, iar în provinciile din nou alipite vre’o 125 mii, în total în România Mare 350.000 orfani. S’a făcut tot ce puterea omenească poate face, spre a se veni în ajutorul acestor orfani. Spre a se resolva problema între­­ținerei lor, este nevoe de un buget anual de 1 miliard, socotindu-se chel­tuiala de circa 7200 lei de orfan. Eri a avut loc întrunirea tuturor in­stitutorilor și a institutoarelor din lo­calitate, la școala Gh. Asachi, unde președintele Asociațiunei, V. Munteanu, a comunicat demersurile ce s’au luat la Centru pentru repartizarea sporului și mărirea salarului. In curând va avea loc Congresul tu­turor institutorilor din țară la Bu­curești, pentru a se lua hotărâri de­cisive, în vederea deschiderei anului școlar viitor. Câțiva delegați institutori din lo­calitate, vor lua parte la acel Congres. i Ultime ! Informații ! D. N. Cananău, șeful partidu­­­­lui național român din Iași, dim­­] premia cu d-na, pleacă zilele a­ i­ceste la Călimănești, unde va sta o lună de zile. JAPONIA NU RECUNOAȘTE RUSIA Londra.— „Reuter“ anunță că știrea despre o recunoaștere a Rusiei de către­­ Japonia este lipsită de temei. *. ] S’a deschis expoziții define de * an la Școala de A­r­­te și Indus­*­trie casnica de sub direcțiunea­­ D-nei Eleonora Lohan in localul din Iași str. C. Negri (Ograda Bisericei Bărboi)" Expoziția se poate vizita intre orele 10—12 dimineața și 3—8 după amiază pănă in ziua de 3 Iulie. D. Tălangescu inspector de poliție a fost detașat pe timpul verei, cu inspec­­țiuni prin stațiunele balneare. Serbările școlare de fine de an la șco­lile primare, au loc la fiecare școală, in zilele pe care le fixează direcțiile res­pective. Precum anunțăm m altă parte a ziarului,colonelul Popescu a fost condamnat și depus aseara, după pronunțarea sentinței. Unul din cei achitați, la pro­nunțarea sentinței, a leșinat. Foarte multă lume a asistat ori la desbaterile procesului. I. P. S. S. Mitropolitul Pintea, se’napo­­iază mâine in localitate. —z Direcțiunea „Liceului Naț­ional“ anunță că serbarea de fine de an nu va putea avea loc, până când nu se vor termina lucrările de cancelarie. Serbarea se va­­ anun­ța prin ziarele locale cu 24 ore înainte. Fata Catinca Giurgiu­­ din Co­muna Poeni voind sa scoata apă din o fântână, a fost prinsă­­ de lanțul de la ciutură și aruncata în fântână unde s’a înecat. —I— D. Popea, inspector școlar regional, pleacă Duminecă seară la București, pentru­ a lua parte la consfătuirea­­ ce are loc Luni la ministerul de instrucție, cu privire la transferările în învățământ pentru noul an școlar. D-nii membri ai Asociațiunei foștilor elevi ai Liceului din Pomârla, aflători în localitate, sunt rugați a se întruni Duminecă 1 Iulie a. c., ora 9 dimi­neață precis, la d. avocat Serafimi, str. Sf. Sava No. 15, în vederea discuțiunei ordinei de zi a adunărei generale din c. c, care va avea loc la Botoșani în ziua de 12 Iulie a. c., în casele d-lui profesor Irimescu. Ministerul de război a trimis o a­­dresa tuturor ministerelor ,prin care se atrage atențiunea că nu pot primi în funcțiuni pe tinerii cari nu au satisfăcut legea recrutării. Deasemeni adresa circulară cere ca la fiecare departament să se facă o serioasă triare a funcționarilor în vârstă de 21­46 ani, iar acei găsiți fără viza livretelor militare din lunile Octombrie- Decembrie 1922, să fie trimiși cercului de recutare respectiv, pentru aranjarea situației lor militare. —z—

Next