Făclia, aprilie-iunie 1967 (Anul 21, nr. 6349-6425)

1967-04-01 / 6349. szám

Sarcinile mari ale etapei ac­tuale de dezvoltare a patriei noastre pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste impun continua îmbunătățire a stilu­lui și metodelor de muncă ale organelor și organizațiilor de partid, ridicarea pe o treaptă mai înaltă a întregii activități organizatorice și, îndeosebi, a controlului îndeplinirii hotărî­­rilor. Reușita controlului depinde, într-o măsură însemnată, de felul în care sînt adoptate hotărîrile. Cu cît o hotărîre este mai concretă, se distinge prin claritate, indicînd măsu­rile și termenele de înfăptui­re, precum și­­ organele sau persoanele cărora le revine responsabilitatea, cu atît este mai lesne de organizat un control care are urmări prac­tice imediate. Comitetul raional de partid Huedin urmărește cu grijă ca hotărîrile organelor superioa­re și cele proprii să fie opera­tiv transpuse în viață de or­ganizațiile de partid, de con­ducerile unităților economice din industrie și agricultură, îndrumate și ajutate de comi­tetul raional de partid, tot mai multe organizații de bază reu­șesc să desprindă cu pricepe­re sarcinile ce le revin din hotărîrile și directivele parti­dului, să-și întocmească pla­nuri de măsuri concrete și să organizeze un control siste­matic al îndeplinirii acestora. De exemplu, organizația de bază de la mina Ticu, schim­bul II, (secretar tov. Hulpoi Constantin), în una din adu­nările generale ținute nu de­mult, a analizat problema res­pectării normelor de tehnică a securității muncii., Au fost stabilite cu acest prilej măsuri și responsabilități concrete. Biroul organizației de bază, pe lîngă controlul efectuat, a ajutat pe parcurs la elimi­narea unor lipsuri, cum ar fi armarea slabă a locurilor de muncă, calitatea slabă a ma­terialului lemnos etc. Ca ur­mare, munca în această direc­ție s-a îmbunătățit simțitor, ceea ce a făcut ca într-o pe­rioadă de aproape un an la mina Ticu în schimbul II să nu se înregistreze nici un ac­cident. Eficiența controlului depin­de în foarte mare măsură de calitatea și capacitatea cadre­lor care îl efectuează. La con­trolul îndeplinirii hotărîrilor participă nemijlocit în primul rînd secretarii comitetului ra­ional, cadrele de conducere ale organelor de partid, ale organizațiilor de masă, orga­nelor de stat și economice din raion, precum și alți comu­niști cu experiență în munca de partid, capabili să urmă­rească cu competență execu­tarea hotărîrilor în diferite domenii de activitate. In primele luni ale anului curent, biroul comitetului ra­ional de partid a organizat co­lective formate din tovarăși cu experiență în muncă, care, sub conducerea unui secretar, au controlat stadiul îndeplini­rii hotărîrilor privind realiza­rea ritmică a planului de pro­ducție la unitățile miniere și forestieră, realizarea lucrărilor de investiții la „Rapid“ și „Caolin“ Aghireș. Aceste co­lective au dat un ajutor pre­țios la îmbunătățirea muncii organizațiilor de partid și con­ducerilor administrative din aceste întreprinderi. Metoda de îndrumare și control prin colective de specialiști dă re­zultate bune, deoarece lipsuri­le semnalate sínt remediate pe loc. In domeniul agricol, pe ba­za unui studiu întreprins, co­mitetul raional de partid a ela­borat un plan de măsuri care să asigure aplicarea în viață a hotărîrii conferinței raiona­le de partid privind întărirea economică­ organizatorică a cooperativelor agricole insufi­cient dezvoltate. Biroul comi­tetului raional de partid a or­ganizat controlul îndeplinirii hotărîrii, mobilizînd în aceas­tă acțiune cele mai bune și pricepute cadre — secretari ai comitetului raional, tova­răși din activul de partid, in­gineri agronomi și zootehniști, președinți ai unor cooperative agricole fruntașe. Ori de cîte ori au constatat neajunsuri, tărăgănări în îndeplinirea mă­surilor stabilite, ei au interve­nit operativ, ajutînd la reali­zarea sarcinilor. Se poate ară­ta că în unele cooperative a­gricole au început să se facă simțite măsurile stabilite. Așa, de exemplu, la C.A.P. Fildu s-a stabilit să se creeze o ra­mură anexă care să producă butoaie, furci pentru fîn, gre­ble etc. și prin aceasta să con­tribuie la întregirea venituri­lor unității. Măsura este în curs de îndeplinire, pînă în prezent asigurîndu-se cele ne­cesare în vederea producerii uneltelor, ca: material lemnos, diferite utilaje. Pînă la sfîrși­­tul lunii aprilie a.c. va începe confecționarea acestora. La C.A.P. Mesteacăn în urma mă­surilor stabilite, în lunile vii­toare se va crea o ramură aju­tătoare pentru confecționarea de obezi și piști pentru căruțe, mangal de bocșă și alte pro­duse. Pe baza studiilor făcute pen­tru întărirea economico-orga­­nizatorică a cooperativei agri­cole din Sîmpetrul Almașului, s-a ajuns la concluzia că aici dezvoltarea sectorului pomi­col are cele mai favorabile condiții, ceea ce ar duce la creșterea veniturilor. Astfel, s-a stabilit ca în anii urmă­tori (1967—1970) să se plante­ze pomi fructiferi pe o supra­față de 1.050 ha. O dată mă­surile stabilite, comitatul de partid din unitate a trecut la aplicarea lor în practică. In prezent sunt terminate toate pregătirile în vederea plantă­rii pomilor: săpatul gropilor, asigurarea materialului sădi­­tor etc. Asemenea măsuri care duc la întărirea economico-organi­­zatorică a cooperativelor insu­ficient dezvoltate s-au luat și la Morlaca, Călățele, Dretea, Ruginoasa și altele. Comitetul raional de partid Huedin va milita și în viitor cu perseverență pentru îmbu­nătățirea continuă a stilului și metodelor sale de muncă, astfel încît să asigure crește­rea rolului și capacității orga­nizațiilor de partid, în vede­rea mobilizării tuturor oame­nilor muncii la transpunerea în viață a hotărîrilor Congre­sului al IX-lea al partidului nostru. Dumitru PASC, prim-secretar al Comitetului raional Huedin al P.C.R. 1 comni au ORGANIZAT ASIGURĂ mmmn HOTĂRÎH Un prim bilanț al acțiunii de rentabilizare in regiunea Cluj (Urmare din pag. l-a) aici se va asigura o rentabili­tate corespunzătoare. Cu ocazia unei analize care a avut loc la Comitetul regio­nal Cluj al P.C.R. a rezultat însă că mai sunt unele comisii care nu au dat atenția cuveni­tă indicațiilor date pentru efectuarea analizelor și găsi­rea soluțiilor de lichidare a pierderilor din unitățile în ca­re acestea își desfășoară acti­vitatea. Astfel, comisia întreprinde­rii miniere Baia de Arieș a de­pistat pînă în prezent rezerve a căror eficiență reprezintă doar 7 la sută din totalul pier­derilor. Această comisie și-a mai prevăzut însă în planul de acțiune analizarea structu­rii organizatorice a producției și a muncii, organizarea acti­vității pe schimburi etc., sar­cini ce nu au fost duse la în­deplinire. Din această cauză și rezervele identificate sînt ne­semnificative.. La Trustul regional de con­strucții Cluj comisia și-a în­ceput activitatea cu întîrziere. Din această cauză precum și datorită unor păreri greșite manifestate inițial de cadre de conducere din unitățile de construcții, pînă în momentul de față­­ nu s-a ajuns la nici un rezultat, deși la nivelul trustului valoarea pierderilor se ridică la peste 13 milioane­­ lei. Deși pe șantiere sunt mul­te deficiențe în transportul, și manipularea materialelor, fo­losirea utilajelor la întreaga capacitate, utilizarea efectivă a celor 8 ore de muncă, defi­ciențe ce sporesc prețul de cost al construcțiilor, tovarășii de aici sunt convinși că la ei treaba merge bine și, deci nu există nici un fel de rezerve interne pentru lichidarea pier­derilor. Nici comisiile din întreprin­derile subordonate Direcției regionale de economie fores­tieră Cluj nu au făcut prea mult în această direcție. Re­zervele identificate reprezintă doar 16 la sută din totalul pierderilor planificate pe a­­nul 1967. Rezultatele nesatisfă­cătoare se datoresc faptului că activitatea comisiilor din a­­ceste unități a­ început cu în­tîrziere, iar analizele efectuate în unele­­ sectoare au rămas nefinalizate. La întreprinde­rea forestieră Rodna, de pildă, comisia nu a calculat eficien­ța economică a revizuirii pro­cedeelor tehnologice la fabri­ca de cherestea, iar cea de la I.F. Huedin nu a analizat po­sibilitatea înlăturării pierderi­lor la toate produsele. Ca și în sectorul de construcții, și în sectorul forestier există po­sibilități largi de înlăturare a pierderilor. Acest lucru impu­ne însă o mai bună organizare a exploatării, transportului și prelucrării masei lemnoase, folosirea mai judicioasă a uti­lajelor, mecanismelor și for­ței de muncă, întărirea disci­plinei, înlăturarea absențelor, care în 1966 au totalizat peste 110.000 zile-oni. Atenție deosebită trebuie a­­cordată și lichidării pierderi­lor în sectorul agricol de stat. Aproape jumătate din gospo­dăriile agricole de stat exis­tente în regiune și-au planifi­cat cu pierderi diferite activi­tăți. (G.A.S. Gherla — aproape 1.500.000 lei, G.A.S. Dumitra — 1.200.000 lei, G.A.S. Jelna și Suceag peste un milion lei) fără a-și prevedea nici un be­neficiu. Desigur, pentru conducerile acestor unități e mai ușor să recurgă la acoperirea pierde­rilor din dotații de la buget decît să caute resurse interne pentru înlăturarea lor. Așa stînd lucrurile, ne întrebăm: cum stăm cu demnitatea, cu personalitatea de conducător? Faptele mai dovedesc însă că există și întreprinderi ca­re, deși sunt planificate cu be­neficii, în lunile ianuarie și februarie au înregistrat pier­deri. întreprinderea „Electro­ceramica“ Turda a realizat în luna ianuarie 3 produse cu pierderi, în valoare de 121.000 lei. Fabrica de conserve „11 Iunie“ — Dej un produs cu pierderi în valoare de 41.000 lei, iar Direcția regională de transporturi auto a înregistrat în aceeași perioadă 671.000 lei pierderi. Exemplele citate dovedesc că întreprinderile trebuie să se preocupe mai mult de res­pectarea volumului de cheltu­ieli planificat. Arătam mai înainte că în prezent acțiunea de elaborare a măsurilor și mijloacelor de rentabilizare a intrat în faza finală. Pînă la 20 aprilie, în­treprinderile și gospodăriile agricole de stat vizate trebuie să întocmească lucrările pen­tru avizare comisiei regionale. Pentru ca scopul urmărit să fie atins, munca în unități trebuie continuată. Numai prin respectarea măsurilor lua­te, prin respectarea termenelor de aplicare stabilite, se va a­­junge ca pierderile existente încă în activitatea multor uni­tăți să fie înlăturate. Departe-i lunca de... Mureș! Pentru a cunoaște măsurile­­ întreprinse și stadiul lucrări­lor de pregătire a terenurilor ce vor trebui irigate în acest an, ne-am adresat unor spe­cialiști și conducători de uni­tăți din raionul AIUD. Condiții deosebit de priel­nice extinderii culturilor iri­gate au cooperativele agricole amplasate în lunca Mureșului. Tocmai de aceea, cooperatorii și-au propus să extindă supra­fața irigată cu peste 300 ha, iar terenurile pregătite în anii trecuți să fie reamenajate. Ca­re este însă stadiul concret al lucrărilor? — Am făcut tot ce depindea de noi — ne relata tovarășul Victor Vișa, vicepreședinte al Consiliului agricol raional. Ne-am îngrijit ca toate unită­țile să aibă asigurată din timp documentația pentru ca înce­perea lucrărilor propriu-zise, să nu fie stînjenită de nimic. — Ce s-a realizat pînă la ora actuală? — Ceva s-a făcut, dar față de condițiile și de timpul a­­vansat în care ne găsim, foar­te puțin. Așa cum v-am spus ce a depins de noi, am făcut, iar de organizarea și îndruma­rea muncii se ocupă uniunea raională a cooperativelor agri­cole...­­ — Dar se ocupă? — Se ocupă însă... O să vă convingeți mai bine pe teren. Și ne-am convins... Deși de circa patru săptămîni condi­țiile de lucru au fost bune, în aproape toate cooperativele, care și-au prevăzut suprafețe de amenajat pentru irigații s-a trecut cu multă întîrziere la săparea canalelor. In unele u­­nități lucrarea nici cel puțin n-a început. Cea mai mare suprafață (100 ha) și-au propus să ame­najeze cooperatorii din AIUD­­. Credeam că pe șantier vom găsi mulți oameni la lucru, dar... Lucrau doar doisprezece cooperatori. — Pînă mai ieri au lucrat, zilnic, circa 40—50 de oameni — spunea șeful de echipă Vara Eugen. Așa se mai făcea ceva. Dar cu forțele care au rămas, mare lucru nu se poate realiza. — Restul oamenilor unde sunt? — Pe la Mirăslău, la Unirea și în alte părți, la altoit de viță de vie. Dar nu este prea mare grabă. O să mai putem lucra și la vară... că așă­ zicea tovarășul Török Francisc, pre­ședintele nostru. — Bine, dar se spune că vreți să irigați cul­uri de po­rumb și sfeclă? Cînd veți ter­mina amenajarea terenului? — La noi se spun cîteodată multe, dar se face puțin. Pentru a ne lămuri, am con­sultat și pe tovarășul inginer Partenie Radu, specialistul unității. — Sper că amenajarea în­tregii suprafeței pentru irigații să fie încheiată înainte de sfîrșitul lunii aprilie — ne spunea el. — De acord. Trebuie să a­­menajați canale în lungime de 4 km. Ați realizat numai un sfert din canalul principal ca­re va avea 2 km. Cu restul ce o să se întîmple? ? ??! Am făcut un calcul din ca­re reiese că cu ritmul actual de lucru canalele nu vor fi terminate de săpat nici pînă la toamnă. La GÎRBOVA DE JOS am î­ntîlnit o situație de-a dreptul îngrijorătoare. Aici urmează să fie amenajate pentru iriga­ții 50 ha. In consecință au fost săpate canale pe o lungime de... 80 de metri. Deși lucra­rea se execută cu forțe redu­se, o zi se lucrează, iar alte două nu. Am aflat că tovarășul Si­­mion Tătaru, președintele coo­perativei nu se împacă cu ideea irigațiilor. „Ce ne tre­buie nouă să udăm porumbul și sfecla de zahăr de pe lun­că? Și așa au destulă apă în pămînt“ — spune el. Dar a­tunci, de ce s-a cerut DRIFOT să facă studii, să în­tocmească documentații? De fapt, președintele este și om de acțiune ! In primăvara a­­ceasta, în lipsa inginerului a­­gronom a pus tractoarele să are suprafața pe care fuse­se trasat profilul canalelor, prin încătușare. De aceea, spe­cialiștii DRIFOT au fost ne­voiți să mai piardă alte cîteva zile pentru a face noi trasări. Iată și părerea inginerului Ilie Boțan, specialistul unității. — Faptul dacă este sau nu este nevoie să irigăm culturi­le însămînțate în lunca Mure­șului, a provocat multe discu­ții. Pînă la urmă s-a ajuns la concluzia că trebuie, hotărîre care a fost adoptată în unani­mitate în adunarea generală. La noi, lipsa de umiditate se simte în perioada iunie-august cînd plantele au cea mai ma­re nevoie de apă. Este adevă­rat că și în condiții de neiri­gare aceste pămînturi dau­ producții bune, dar ele pot să fie mult sporite sau chiar du­blate. Dacă anul trecut am ob­ținut în condiții de neirigare 46 000 kg sfeclă de zahăr în medie la ha, în condiții de iri­gare această producție poate fi ridicată la 60 000—70 000 kg, iar la porumb-boabe poate a­­junge la 8 000—10 000 kg la ha. Așa că ,avem datoria să exe­cutăm­ amenajările la timp. Cheltuielile vor fi rambursa­te întreit la toamnă, prin pro­ducțiile obținute. Din cele relatate rezultă că mai ales în raionul Aiud se cer întreprinse măsuri eficien­te de organizare a muncii, de mobilizare a cooperatorilor la executarea la timp a noilor a­­menajări de irigații. Se impune ca în toate unitățile care și-au prevăzut astfel de obiective, să se lucreze din plin și cu toate forțele pentru ca lucră­rile să fie încheiate pînă la data de 1 mai. Dar pentru a­­ceasta este necesar ca orga­nele raionale să combată ușu­rința și lipsa de răspundere cu care conducerile unor uni­tăți privesc problema iriga­țiilor și să le ajute în mod concret în buna organizare și desfășurare a acestor acțiuni. N. PANĂ Lucrările pentru irigații în raionul Aiud © PORT *® PORT Programul competițiilor ATLETISM. Astăzi, de la­­ ora 16,30, și mîine, de la ora 9,30, va avea loc pe stadionul din parcul Universității un concurs de deschidere a sezo­nului în aer liber. BASCHET. Echipa de cate­gorie B, Medicina, întîlnește mîine, la ora 8,45, în Sala spor­turilor, Medicina Tg. Mureș. In cadrul campionatului republi­can categoria A, se va disputa mîine, în Sala sporturilor, la ora 10, întîlnirea masculină dintre Universitatea Cluj și Rapid București. Duminică, luni și marți, va avea loc la Huedin faza regio­nală a campionatului școlilor generale pe echipe, băieți și fete. HANDBAL. Mîine, la ora 11, se va disputa pe terenul Universității din Bulevardul Lenin jocul de categorie B din­tre echipele masculine Univer­sitatea Cluj și­ Știința Petroșani. HALTERE. Azi și mîine, o­­rașul Gherla va găzdui faza regională a campionatului șco­lilor generale,­ RUGBI. In cadrul campio­natului republican, categoria A, Agronomia Cluj întîlnește Farul Constanța. Jocul se va disputa pe terenul II din par­cul Universității la ora 10,30. ȘAH. Azi, de la ora 16, și mîine, de la ora 9, va avea loc în sala Progresul faza regiona­lă a campionatului republican pe echipe mixte, VOLEI. Sala sporturilor va găzdui întîlnirea dintre Poli­tehnica Cluj și Institutul pe­dagogic Tg. Mureș, contînd pentru campionatul republi­can, categoria B, întîlnirea va avea loc la ora 11,15. Incepînd de azi, pînă marți, 4 aprilie. Sala sporturilor din Cîmpia Turzii va găzdui finala campionatului republican al liceelor, pentru băieți și fete. FOTBAL. Pe stadionul din parcul orașului se va disputa mîine, la ora 11, întîlnirea­ din­tre Medicina Cluj și Faianța Sighișoara, contînd pentru campionatul categoriei C, seria nord. NOTE Aveți toate cheile? Din comuna Borșa (Gherla), tov. Valentin Tim­ișan ne-a trimis vestea că la postul de miliție comunal se află în păstrare 4 chei pentru case de bani. Două sunt pentru uși exterioare. Una pentru inte­rior și a patra, tot pentru o ca­să de bani. Cheile au fost gă­site la ieșirea din Cluj spre Someșeni. Cel care se va pre­zenta drept posesorul lor, le va putea primi numai dacă va descrie cu exactitate ca­racteristica legăturii lor. Cinci in gașcă... De unul singur nu mergea. S-au găsit ușor și s-au orga­nizat într-o gașcă. De la con­stituire sunt toți împreună: cinci huligani, bețivi, scanda­lagii și bătăuși. Oamenii cînd îi văd îi ocolesc. Datorită lor liniștea publică în Borșa e un fenomen rar. Nu-i noapte să nu se organizeze o bătaie pe s­tradă sau în localuri publice. Organele raionale de miliție îi pot identifica și după nu­me: Viorel Pop, Ion Mocan, Ion Șerdean, zis Duca, Varga Andrei al lui Ion și Viorel Ci­­ceu. Credem că li se va găsi un loc unde totuși se vor trezi... Noroc că n-au găsit ei cheile... Insalubri Facem un oficiu pentru am­bele părți: 1. Reclamanților, locuitorii de pe strada Poștei nr. 3, din curtea cărora perso­nalul I.C.C. nu a ridicat res­turile menajere de aproape 4 săptămîni. (Este totuși un re­cord de la Anul nou încoace); și 2. pîrîților, care sunt rugați să suporte ei amenda dată lo­catarilor de către­­ sectorul V al I.L.L. pentru același motiv. O imagine și un miros apar­te oferă în prezent clujenilor Canalul morii, închis pentru refacerea digului de pe stra­da Barițiu. Sperăm că nu va mai fi închis încă o dată și pentru porțiunea de lîngă po­dul de pe strada Sindicatelor. Le sugerăm tovarășilor de la I.C.C. o călătorie de-a lungul canalului pentru curățirea a­­cestuia. Dar nu cum s-a făcut anii trecuți, cînd s-au colec­tat numai metalele vechi... Recomandată Sînteți nervos cînd nu gă­siți acasă ziarul, revista sau corespondența așteptată? Ce faceți? Firesc, adesea, cei ne­mulțumiți reclamă „neatenția“ factorilor poștali sau se miră de ce e recomandată depășeș­te cu mult timpul maxim în care-i poate parveni. Locali­zarea o facem în orașul Gher­la, unde, la cele 10 blocuri de locuințe construite în ultimii ani nu sunt amenajate nici a­­cum cutii pentru coresponden­ță. Mai adăugăm și faptul că majoritatea locatarilor nu in­dică adresa completă (stradă, bloc, scară, etaj, apartament) și imaginați-vă cît timp pierd factorii poștali alergînd din scara în scară la blocurile de pe străzile Gh. Șincai, 23 Au­gust, Fabricii, Armatei roșii, G. Coșbuc etc. Oare pe aici nu locuiește nimeni de la sfatul popular , orășenesc? Tenacitate G.A.S. Cluj aștepta cu ne­răbdare înștiințarea trimiterii unor colete de la uzina „Trac­torul“ Brașov. Primise un lot nou de tractoare, care urmau să intre în brazdă. Nerăbda­rea era firească. Exploatarea rațională a tractoarelor nu se putea face decît pe­ baza in­strucțiunilor tehnice de ex­ploatare, care în 13 martie so­siseră la Oficiul P.T.T.R. I Cluj. Cu avizul de înștiințare, delegatul G.A.S. s-a prezentat la poștă. Delegația era un or­din de serviciu tipizat, ștam­pilat. Funcționara poștei l-a respins pentru că nu scria „delegație“. S-a făcut o dele­gație, dar nici aceasta nu era bună: nu era „tip“. O alta și încă una au fost pe rînd res­pinse. A treia zi, un alt dele­gat, cu ultima formă, a cin­­cea. Da... Ați ghicit! Nici asta nu era pe placul funcționarei de la ghișeu. ...Trebuiau aduse tractoare­le pentru a o smulge din an­chiloza ei birocratică; \ Cursa ciclista PARIS 31 (Agerpres) — La Bordeaux a început o cursă ciclistă de 4 zile la care par­ticipă rutieri amatori din Bel­gia, Iugoslavia, România și Franța. O probă pe circuit, de 90,500 km, a deschis aceas­tă întrecere a „speranțelor“. Pe primul loc s-a clasat fran­cezul Cyrille Guimard, crono­metrat în 2 h 23’07” (medie orară 37,941 km). Cicliștii ro­mâni C. Grigore, G. Răceanu, Șt. Suciu și Cernea au sosit la diferență de secunde. A doua semi-etapă Parentis — Marignac (130 km) a revenit tot unui francez, Jose Catiau, în 3 h 09’48” (medie orară 41,095 km). Românii Răceanu, Cernea, Suciu au sosit cu grosul plu­tonului la interval de 13 se­cunde. • • • Nou tip de nave GALAȚI.­­ La Șantierul naval din Galați a intrat în fabricație seria unui nou pro­iect de nave tip „Navrom“ cu capacitate de 4 500 tone. De­­vansînd fazele prevăzute pen­tru prima etapă cu peste 30 de zile, constructorii au termi­nat trasat­ul și balansarea pe corectostat a lucrărilor pentru secțiile de fund,­­ dublu-fund, bordaj și punte. Față de proiectele anterioa­re, pentru acest tip de nave se prevăd unele îmbunătățiri teh­nice. Astfel, lungimea vasului este cu 2,2 m mai mare, iar lățimea cu 1 m. (Agerpres) CABINETUL REGIONAL DE PARTID COMUNICĂ: Joi, 6 aprilie 1967 ora 17, la Liceul „Nicolae Bălcescu“ str. Constanța, va avea loc pregă­tirea propagandiștilor de la următoarele cercuri: — Statutul P.C.R.; — Probleme economice ale întreprinderilor industriale; — Construcție de stat; — Ciclu de conferințe. ★ Programul Universității se­rale de marxism-leninism va avea loc luni, 3 aprilie 1967, ora 17, după cum urmează: — Secția economie anul I — la Liceul „Nicolae Bălces­cu“, str. Constanța; — Secția economie anii II și III — la Institutul politehnic, str. Barițiu. făclia pagina 3 Norma științifică­­izvor al înaltei productivități (Urmare din pag. l­a) normare, s-au elaborat îndrumări specifice pentru normarea tehnică a muncii, atît la munca în acord cît și la cea în regie. In scopul de a contribui în mai mare măsură la organiza­rea științifică a producției și a muncii, la introducerea teh­nicii noi, la răspîndirea largă a metodelor avansate de mun­că, la micșorarea efortului și economisirea timpului de mun­că, la o mai bună utilizare a posibilităților de producție etc., s-a impus trecerea la perfecționarea normelor tehnice exis­tente și la dezvoltarea bazelor de elaborare a normativelor. Experiența pozitivă acumulată în domeniul raționalizării proceselor de producție, prin elaborarea și aplicarea norme­lor tehnice de muncă, poate și trebuie să fie generalizată la toate operațiile similare ce urmează a fi normate. In sectorul de trefilare-tragere din întreprinderea noastră, deoarece se regăsesc operații similare, s-a procedat la elabo­rarea normativelor de timp de muncă și regim tehnologic, la care s-a avut in vedere stabilirea unei metodologii unitare de elaborare a normelor pe bază de normative, care să per­mită stabilirea mai operativă a normelor de producție pe mașini, calități și dimensiuni de produse, asigurîndu-se în același timp un echilibru mai real între aceste norme. Nor­mativele pentru normarea tehnică a muncii în sectorul tre­filare-tragere sunt exprimate sub forma unor valori de cal­cul stabilite pe bază de măsurători sau sub forma calcule­lor analitice corespunzătoare unui proces tehnologic rațio­nal și a unor condiții optime de organizare a producției și a muncii. Folosirea în mod corespunzător a acestor norma­tive permite o planificare mai operativă a producției, creînd posibilitatea îmbunătățirii indicilor de utilizare a capacită­ților de producție. Normativele de timp de muncă și regim tehnologic de tre­filare-tragere a metalelor feroase și neferoase, elaborate de colectivul din întreprinderea noastră, se experimentează în baza ordinului M.I.M. nr. 111/1967, la întreprinderile cu sectoare de trefilare din cadrul ministerului, pentru a fi de­finitivate ca normative de muncă departamentale. Norma­tivele de muncă departamentale pentru timp de muncă și regim tehnologic de trefilare-tragere a metalelor feroase și neferoase, după experimentarea și generalizarea lor la în­treprinderile cu sectoare de trefilare, pot deveni normative unificate, în baza cărora se elaborează norme științifice. Organizarea științifică a producției și a muncii presupu­ne folosirea formelor științifice de diviziune și cooperare a muncii, precum și organizarea superioară a locului de mun­că, care să asigure o înaltă productivitate a muncii și crea­rea celor mai favorabile condiții fiziologice, igienice și este­tice de muncă. Normarea muncii ocupă un loc deosebit de important și totodată se împletește strîns cu problemele or­ganizării muncii și a producției. Printre premizele organizării științifice a muncii în între­prindere se numără efectuarea obligatorie a cercetărilor sis­tematice în ce privește organizarea producției și a muncii. Pentru a răspunde acestor cerințe,­­în întreprinderea noastră s­e experimentează metoda folosirii filmării în studierea pro­ceselor de muncă. Metoda constă în înregistrarea pe film a­­procesului de muncă pe operații și a principalelor­­ mișcări în scopul eliminării mișcărilor inutile, a îmbunătățirii me­todelor de muncă și de măsurare a timpilor corespunzători. Filmarea proceselor de muncă are o aplicație deosebit de valoroasă. Cu ajutorul filmului se poate arăta muncitorului și conducătorilor proceselor de producție unde sînt necesare schimbări, ei putîndu-se convinge despre necesitatea apli­cării perfecționărilor propuse. Folosirea filmării la studierea proceselor de muncă are largi domenii de aplicare, printre care amintim: raționaliza­rea proceselor de producție prin determinarea celor mai bu­ne metode de muncă, prin îmbinarea armonioasă a mijloace­lor utilizate în producție, cu munca omului, în scopul creș­terii productivității muncii; reducerea efortului fizic al mun­citorilor, prin studierea și determinarea duratei normale a unei operații sau mînuiri efectuate în condițiile celei mai raționale metode de muncă; popularizarea, în scopul genera­lizării metodelor avansate de muncă, a inovațiilor și rațio­nalizărilor în producție; măsurarea timpului de muncă, stu­dierea mișcărilor și mînuirilor în vederea elaborării norme­lor tehnice; creșterea gradului de calificare a muncitorilor prin cursuri de scurtă durată, folosind ca material didactic procesele de producție înregistrate pe peliculă. Metoda filmării este destinată însă în special studierii ele­mentelor în cazul muncii colective unide, cu ajutorul filmului proiectat cu viteză redusă, se poate studia contribuția fie­cărui membru al echipei de lucru, cooperarea între membrii echipei, precum și gradul de ocupare în preț­ul de muncă.

Next