Făclia, octombrie-decembrie 1967 (Anul 21, nr. 6503-6580)
1967-10-01 / 6503. szám
Proletari din toate țările, uniyi-va ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6503 + Duminica 1 octombrie 1967 4 pagini 25 bani (Continuare în pag. a llI-a) SĂRBĂTOAREA RECOLTEI 1 octombrie, Ziua recoltei, constituie un eveniment de mare însemnătate în viața satelor noastre, întimpinat cu bucurie și entuziasm de toți oamenii muncii de pe ogoare. Sărbătoarea recoltei se anunță pretutindeni, în proporții sporite, pe măsura belșugului și a bucuriilor din această toamnă, constituie un prilej de trecere în revistă a succeselor dobîndite în sporirea rodniciei ogoarelor în cel de-al doilea an al cincinalului, a realizărilor dobîndite în întărirea economico-organizatorică a unităților agricole socialiste și în dezvoltarea social-culturală a satelor noastre. Urmînd cu încredere deplină calea arătată de partid, muncind cu hărnicie, lucrătorii gospodăriilor agricole de stat, țăranii cooperatori și mecanizatorii din regiunea noastră s-au străduit în acest an să valorifice într-o măsură tot mai mare rezervele de creștere a producției animale și vegetale, obținind rezultate tot mai bune pe tărîmul consolidării economico-organizatorice. Aplicînd pe scară largă metodele științifice de lucrare a pămîntului, unitățile agricole de stat din regiunea Cluj au reușit și în acest an să obțină recolte bogate. Unități agricole de stat ca cele din Aiud, Copăceni și Cămăraș au depășit cu 300—400 kg la hectar producția medie pe trust. Urmînd exemplul lor, multe cooperative agricole au reușit să-și depășească planul de producție la cultura griului. In frunte se situează cooperativa agricolă din Poiana, cu o producție medie de peste 3 200 kg/ha, urmată de C.A.P. Cășei (Dej) și C.A.P. Aiud I, cărora, cu ocazia festivităților prilejuite de Ziua recoltei, li se vor înmîna drapele și diplome de unități fruntașe pe regiune. Producții mari au obținut și alte cooperative din regiune. Uniunile raionale le vor înmîna drapele și diplome de fruntașe pe raion. Realizări frumoase au dobîndit și lucrătorii din sectorul zootehnic. Producția medie de lapte doblndită de la o vacă furajată în multe cooperative, cum sînt cele din Hereclean, Horpatul Crasnei (Zălau), Luna, Cîmpia Turzii (Turda), Cășei (Dej), Așchileul Mic (Gherla) și altele, a atins un nivel de 1 600—2 000 litri in primele 8 luni, existînd garanția realizării a 2 400—2 800 litri pe întreg anul. Pe primele 8 luni, cooperativele agricole de producție au predat unităților de stat contractante cu 412 tone carne, 340 000 litri lapte de vacă și 68 300 kg lună mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Datorită măsurilor luate pentru creșterea producției și extinderea rețelei de desfacere, in special in zona de deal și munte, a îmbunătățirii calității produselor și a preocupării permanente a uniunilor cooperatiste, a O.R.V.L.F.-urilor de a pune la dispoziția populației un sortiment cît mai bogat de produse în această perioadă s-au desfăcut cu circa 1 474 tone mai multe legume și fructe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid și cu sprijinul uniunilor cooperatiste și al consiliilor agricole, unitățile agricole din regiune s-au străduit să întimpine ziua de 1 octombrie cu realizări cît mai însemnate în pregătirea viitoarei recolte și în executarea celorlalte lucrări agricole de toamnă. In regiune se desfășoară cu intensitate arăturile și pregătirea terenului pentru însămînțările de toamnă. Din cele 132 300 ha planificate a fi însămînțate, peste 67 000 ha sînt arate, peste 44 000 ha au fost însămînțate. Se lucrează din plin la recoltatul sfeclei de zahăr, cartofilor florii-soarelui și a început culesul porumbului. Cooperativele agricole au fost îndrumate să dea o atenție sporită recoltării și valorificării produselor legumicole, a strugurilor și fructelor, pentru a asigura o cît mai bună aprovizionare a populației cu aceste produse. Una din preocupările de seamă ale uniunilor cooperatiste a constituit-o în acest an sprijinirea cooperativelor agricole in stabilirea brigăzilor, echipelor și cooperativelor care s-au evidențiat prin activitatea depusă, aducînd un aport substanțial la realizarea Alexandru PENEA, președintele Uniunii regionale al cooperativelor agricole de producție Miine începe anul universitar Sensul autodepășirii începutul anului universitar cheamă întotdeauna pe dascăli și studenți, organizațiile de partid și de tineret la reflecții asupra celor înfăptuite și în legătură cu activitatea viitoare, care, prin conținut, proporții și complexitate, se vrea contribuitoare la ridicarea mai sus a nivelului de instrucție și educație a tineretului studios. Reflecțiile sunt declanșate de faptul că fiecare an universitar, prin diversitatea problematicii sale, nu îl repetă aidoma pe cel precedent, ci aduce ceva inedit, probleme noi care, rezolvate fiind, dau muncii noastre, mai bogat conținut, originalitate și farmec. Profunzimea coordonatelor vieții noastre universitare viitoare se bazează neîndoios pe experiența muncii trecute, pe succesele și neajunsurile ei. Toate acestea au drept temei conștiința faptului că dezvoltarea și înflorirea continuă a națiunii noastre socialiste, a economiei, științei și culturii naționale depinde în mare măsură de nivelul școlii, de exigența ei. Nivelul ridicat al școlii superioare clujene se datorește, credem, și faptului că dascălii ei sînt mereu pătrunși de sensul neliniștitor al cuvîntului „autodepășire“. Marea majoritate a corpului didactic universitar și a studențimii este pătrunsă de sensul patriotic al slovelor lui Gh. Barițiu, care scria: „Școala este pentru noi temeiul pentru toată fericirea vieții viitoare. O școală bună face în scurtă vreme obști bune, cetățeni buni, nații deștepte". Plecînd de la aceste considerente, statul nostru cheltuiește actual sume considerabile pentru întreținerea materială, instruirea și educarea studenților, pentru înzestrarea cu aparatură modernă și utilaje a laboratoarelor. In vederea deschiderii anului universitar 1967/1968 în condițiuni de înzestrare materială și mai bune decit în cel precedent, centrului universitar Cluj i s-au acordat investiții în valoare de 29 847 540 lei, pe lîngă această sumă au fost cheltuiți 1 573 900 lei pentru curățenie și reparații în cămine, cantine, săli de curs, seminar și laborator. Statul nostru cheltuiește anual cu fiecare student peste 12 000 lei. In cămine locuiesc 8 300 studenți, iar în timpul vacanței din februarie și de vară, peste 1 800 de studenți s-au reconfortat în stațiunile de odihnă de la munte sau de pe litoral, în excursii pline de feerie. Putem constata cu deplină satisfacție că majoritatea covîrșitoare a cadrelor didactice și studenților înțeleg că statul nostru face eforturi serioase pentru utilarea laboratoarelor în așa fel ca procesul instructiv-educativ și cercetarea științifică să fie cu fiecare an universitar mai pline de roade. Observăm că aproape în totalitate studențimea învață cu seriozitate, înțelege necesitatea însușirii cît mai profunde a cuceririlor științei și tehnicii, se pregătește cu multă răspundere pentru ca miine, în fabrică sau pe ogoarele patriei,în școli sau spitale, să-și poată aduce contribuția la opera măreață de înflorire a națiunii noastre socialiste, de ridicare a scumpei noastre Românii pe cele mai înalte culmi ale civilizației. Corpul didactic muncește cu multă perseverență și pasiune pentru instruirea și educarea studenților, pentru introducerea lor în tainele cercetării științifice. Folosind aparatura și utilajele moderne cu care sunt înzeia Grigore DRONDOE, secretar al Comitetului de partid al Centrului universitar Cluj (Continuare în pag. a aIl-a) Intilnire autumnală în Alma mater napocensis Noua clădire a Facultății de medicină veterinară a Institutului agronomic „Dr Petru Groza" din Cluj Intîmpinați cu , dragoste și entuziasm tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu își iau un căl duros rămas bun de la oamenii muncii din regiunea Cluj. VIZITA TOVARĂȘULUI TODOR JIVKOV ÎN ȚARA NOASTRĂ TELEGRAME EXCELENȚEI SALE Arhiepiscopului MAKARIOS, PREȘEDINTELE REPUBLICII CIFRU NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal, adresei Excelenței Voastre, cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări și urări pentru sănătatea și fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarășului CIU EN-LAI, PREMIERUL CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE CHINEZE PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutrește sentimente de profundă stimă și prietenie față de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduși de Partidul Comunist Chinez și le urează noi succese în construirea societății socialiste. Îmi exprim încrederea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, se vor dezvolta și pe mai departe în interesul ambelor noastre țări, al cauzei socialismului și păcii în lume. v » ION GHEORGHE MAURER, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA in regiunile Cluj și Mureș-Autonoma Maghiară In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în țara noastră, tovarășul Todor Jivkov, și soția, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, și soția, au fost în zilele de 29 și 30 septembrie oaspeții regiuSîmbătă seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și soția, au oferit la București o masă în cinstea tovarășului Todor Jivkov, și a soției satenilor Cluj și Mureș-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalții oaspeți au fost salutați cu căldură și dragoste de localnici. Însoțiți de tovarășii losif Banc, Mihai DaAu luat parte tovarășii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soția, Ilie Verdeț, cu soția, losif Banc, cu soția, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soția, lean Nicolae Vereș, prim-secretar al Comitetului regional Mureș- Autonoma Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare, Andrei Păcuraru, șef de secție la C.C. al P.C.R., precum și ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărășească. Masa oferita de tovarășul Nicolae Ceaușescu TOAMNA AMI ACESTA—O PRELUNGIRE A VERII? Vremea frumoasă și călduroasă din luna septembrie și începutul lunii octombrie — o adevărată prelungire a verii — ne îndreptățește, pe drept cuvînt să ne întrebăm asupra evoluției vremii, în următoarele luni. Din cercetarea factorilor atmosferici care au comandat situația vremii în luna septembrie și in special în prima și ultima decadă a acestei luni, putem trage o concluzie asupra evoluției vremii in viitor și in special pentru luna octombrie. Pentru regiunile din Ardeal, luna septembrie s-a caracterizat in general printr-o vreme frumoasă și călduroasă, cu precipitații mai ales sub formă de averse de ploaie, însoțite și de descărcări electrice. Am avut un număr mare de zile cind temperaturile maxime absolute au atins valori cuprinse între 27 grade C și 33 grade C. Astfel in ziua de 7 septembrie, temperaturile maxime absolute au fost: la Cluj 28,4 grade C, la Tg. Mureș 28,8 grade C, la Oradea 31,2 grade C, iar in ziua de 10 septembrie, temperatura maximă absolută la Baia Mare a fost de 32,7 grade C. In ziua de 28 septembrie 1967, am avut o vreme prajoasă, caracteristică unei zile de vară toridă. In circulația atmosferică, regiunile din țara noastră, inclusiv regiunile din Ardeal, chiar și în ultima decadă a lunii septembrie au continuat să se afle timp de mai multe zile în șir sub influența unor mase de aer cald, de origine subtropicală, care au provocat o încălzire substanțială a solului pe suprafețe destul de întinse. Astfel in ziua de 28 septembrie 1967, temperaturile maxime înregistrate in regiunea Cluj au oscilat între 25 grade C la Bistrița și 28 grade G la Turda. La Cluj am avut 27 grade C. In regiunea Crișana, între 27 grade C la Oradea și 28 grade C la Gurahonț. In regiunea Maramureș, intre 23 grade C la Sighet și 28 grade C la Baia Mare, iar în regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, intre 23 grade G, la Gheorgheni și 28 grade G, la Sărmaș. In același interval de timp, in vestul și nord-vestul Europei, s-a intimplat ca, in aceeași zi, să acționeze o formațiune atmosferică ciclonică, alimentată de mase de aer rece, de origine maritim polară, învechite și sărace în vapori de apă. O prelungire a acestei formații a atins și regiunile noastre. Diferența de temperatură dintre aceste mase de aer, care au venit în contact, a atins valori cuprinse între 8 grade C și 18 grade G. In astfel de situații atmosferice, cînd are loc o intilnire între două mase de aer, cu caracteristici termice deosebite și, în special, cu un contrast termic pronunțat, ia naștere, la contactul lor, un așa numit front atmosferic, care se manifesta prin formațiuni puternice de nori prajoși și care produc manifestațiuni electrice, cu averse de ploaie mai mult sau mai puțin abundente, cu Ing. Decebal STOICA, șeful Centrului de prevedere a vremii Cluj (Continuare în pag. a lll-a) OASPEȚII ZIARULUI VLAD MUGUR, directorul Teatrului Național din Cluj Doar două zile ne mai despart de primul gong al stagiunii 1967—1968. Am solicitat regizorului Vlad Mugur, directorul Teatrului Național din Cluj, cîteva informații și aprecieri asupra repertoriului viitoarei stagiuni. — Imaginați-vă, tovarășe director, că nu am citit afișul viitoarelor premiere, nici nu cunosc piesele jucate, în stagiunea trecută, dar sunt un posibil spectator. Cum mi-ați prezenta viitorul repertoriu pentru a mă cuceri? — Nu aș încerca să cuceresc un posibil spectator prin înșirarea unor titluri din două motive: pentru ca o listă de titluri și autori să fie edificatoare pentru un spectator, e nevoie ca acesta să urmărească literatura de specialitate și — nu în ultimul rînd — să fi vizionat foarte multe spectacole: pe de altă parte, nu numai o piesă prost scrisă, ci și un Hamlet prost jucat poate descuraja spectatorul. — Totuși, să apelăm puțin și la titluri pentru a prefigura stagiunea. — Stagiunea se va deschide marți, cu Procesul Horia de Al. Voitin, piesă care s-a jucat în regiune și în luna septembrie și care a constituit unul din succesele stagiunii trecute. Joi vom prezenta în premieră Nefericitul Platonov, după Gedov. — Care sunt principalii interpreți? ’ — Valentino Dain, Silvia Ghelan, Melania Ursu, Teodora Mazanitis, Gheorghe M. Nuțescu, Ion Tîlvan, Ștefan Sileanu, Ligia Moga. Regia aparține lui Ion Taub. — In repertoriu sînt incluse și cîteva piese originale... — Patimi de Paul Everac și Opinia publică de Aurel Baranga, în regia lui Victor Tudor Popa și Ion Taub. Pe lîngă acestea, vor fi pregătite cîteva piese scurte originale în cadrul studioului, acestea fiind însă înafara „obligațiilor“ stagiunii, constituind în primul rînd o experiență a colectivului nostru dramatic. Aș mai aminti o piesă, care va stîrni, credem, mult interes: Hora domnițelor, a regretatului poet, dramaturg și regizor, la acest teatru, Radu Stanca. — Din dramaturgia clasică veți prezenta Goriolan de Shakespeare... — ...In regia lui Ion Taub, Școala calomniei de Sheridan, regizată de Lucian Giurchescu, și Lunga călătorie prin noapte de O’Neill, pe care o va monta Crin Teodorescu. — Care au fost criteriile de selectare a viitoarelor premiere? — Am urmărit, în primul rînd, să oferim spectatorilor o literatură dramatică valoroasă, dar și să alternăm drama cu comedia, dramaturgia universală cu cea autohtonă, teatrul clasic cu cel modern, piesele oarecum familiare spectatorului cu altele, de real interes, cum sunt amintita Horă a domnițelor și Caligula de Albert Camus, pe care am ținut s-o prezentăm spectatorilor clujeni pentru problematica ei actuală, ilustrativă pentru curentul de idei din cultura contemporană. — Ce vom putea revedea din repertoriul stagiunii trecute? — Procesul Horia, Vara imposibilei iubiri, Ifigenia in Aulis, Vlaicu Vodă, Constructorul Solness, Amphytrion, Lupii și oile. Ilie CĂLIAN