Făclia, aprilie-iunie 1968 (Anul 22, nr. 6658-6734)
1968-04-02 / 6658. szám
Fádia E terminării! vremea insămințărilor din epoca I! Timpul favorabil din ultima săptămînă a permis executarea într-un ritm susținut a lucrărilor de pregătire a terenului și a semănatului culturilor din epoca I. In nici o unitate întirzierea semănatului nu mai poate fi justificată prin „cauze obiective“. Acolo unde condițiile prielnice de lucru au fost din plin folosite, printr-o judicioasă organizare a muncii, semănatul culturilor din epoca I se apropie de sfîrșit. Bunăoară, harnicii cooperatori din Cășei, după cum ne relata inginerul agronom I. Săplăcan, au terminat semănatul sfeclei de zahăr pe 90 ha, a ovăsului, borceagului și a altor plante furajere, iar de cîteva zile brigăzile de cîmp sînt antrenate la plantarea cartofilor. Buna organizare a muncii și-a spus cuvîntul și în cooperativele agricole din Luncani, Răscruci și altele, unde se însămințează ultimele suprafețe cu culturi din epoca I. Cu toate acestea, din cele 22.764 ha prevăzute a se însămînța cu culturi din epoca I în unitățile agricole de stat și cooperatiste din județul nostru, pînă la data de 1 aprilie s-au însămînțat numai 19.720 ha. Nerealizarea integrală a suprafețelor planificate se datorește întîrzierii începerii însămînțurilor de către unele cooperative agricole ca cele din Iacobeni, Aluniș și altele. Totodată, datorită unor deficiențe organizatorice, în unele cooperative agricole: Boian, Bolduț, Chiuiești și altele, lucrările de însămînțări s-au desfășurat cu ... încetinitorul. Motiv de îngrijorare constituie și întîrzierea semănatului sfeclei de zahăr în unele cooperative agricole cum sînt cele din Cojocna, Borșa, Dezmir etc., care deși au de însămînțat mari suprafețe, pînă la data de 29 martie n-au început această lucrare. Conducerilor și specialiștilor unităților rămase în urmă le revine datoria de a lichida deficiențele organizatorice care au determinat minusurile înregistrate pe graficul însămînțurilor și să asigure terminarea în cel mai scurt timp a semănatului păioaselor de primăvară, mazărei, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor și altor culturi din epoca. O atenție sporită trebuie acordată în aceste zile și semănatului plantelor furajere. Intîrzieri se constată mai ales la semănatul trifoiului și lucernei. Din cauză că unele cooperative agricole cum este cea din Cîțcău, pînă zilele trecute nu șiau ridicat semințele de la stațiunea de decusculare, încă n-au început semănatul acestor culturi. De altfel, în cooperativele agricole din raza S.M.T. Dej, pînă la sfîrșitul săptămînii trecute, din cele 2.056 ha planificate a se însămînța cu trifoi și lucernă nu s-a însămînțat nici 101y0. Timpul optim pentru semănatul culturilor din epoca I se apropie de sfîrșit. Pentru a evita efectele negative ale nerespectării epocii optime de semănat, în aceste zile conducerile unităților agricole, cu sprijinul specialiștilor, trebuie să îndrepte toate eforturile spriijinîiarea Duzmu, grabnică și la un nivel calitativ ridicat a acestor lucrări hotărîtoare pentru sporirea recoltelor. Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII Nr. 6658 CLIPE ÎNĂLȚĂTOARE DE PATRIOTISM In fața acestui pămînt ei s-au legat, au jurat să-l apere chiar cu prețul vieții lor dacă va fi nevoie. Era o zi frumoasă și caldă, o zi liniștită. In atmosferă se simțea ceva, nerăbdare poate, o agitație pusese stăpînire pe militari. Simțeam că sunt înaintea unui eveniment deosebit care se va încrusta pentru totdeauna în inima, în mintea lor... Am văzut bătrîni oprindu-se la trecerea unei unități militare cu drapelul prin oraș... Ostașii jurau în fața drapelului unităților să-și apere patria, să fie cinstiți și curajoși. Am citit pe fața fiecăruia, în ochii fiecăruia această hotărîre, îmi treceau prin minte atîtea fapte de vitejie, în împrejurări cu totul excepționale, săvîrșite de înaintașii lor. Mă gîndeam la Posada și Călugăreni, Valea Albă sau Codrii Cosminului, la Grivița și Plevna, la Mărăști, Mărășești și Oituz, la Băneasa, Oarba de Mureș și Sarei, la atîția viteji al căror nume istoric le-a așezat în altarul credinței și bărbăției acestui popor românesc, la arcașii lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan Voevod, la călăreții lui Mihai Viteazul și dorobanții lui Valter Mărăcineanu, la acest „pe aici nu se trece" al soldaților lui Eremia Grigorescu, la alții și alții, îmi aminteam atîtea nume scrise pe plăcile monumentelor comemorative și eram convins că urmașii lor vor duce mai departe tradiția eroică atît de bogată pe aceste meleaguri carpatice. Și ziua era senină, înaltă, era o zi mare ca să poată cuprinde în ea lumina sufletească a acelora ce jurau credință patriei. Emoția inițială se transformă apoi în liniștea hotărîrii, poate multora dintre cei ce depun jurămîntul le trecea prin fața ochilor istoria învățată la școală, le treceau prin minte numele de eroi români ai atîtor generații ce s-au acoperit de glorie, care au jurat și au învins pentru că, avîntîndu-se în luptă, în crîncene și mari bătălii, jurămîntul le-a fost suprema lege ostășească, unica lege a vieții. Cerințele jurămîntului militar exprimă voința de neclintit a poporului, exprimă limpede sarcinile ce revin militarilor forțelor noastre armate, expresie a aceleiași voinți a poporului. Cuvintele jurămîntului militar constituie un izvor nesecat de fapte demne și înălțătoare. Militarii nu vor uita niciodată clipele în care au rostit jurămîntul, ba mai mult, puterea lui nu va înceta în tot timpul vieții lor. De aceea am văzut bătrîni oprindu-se cu respect cînd vreo unitate militară trecea prin oraș cu drapelul în frunte. Statul nostru își pune nădejdea în ei, jurămîntul este acum legămîntul cetățeanului liber, educat în spiritul unei înalte răspunderi pentru a apăra marile biruinți socialiste, pămîntul strămoșesc, independența și suveranitatea patriei. E aceasta o sarcină de supremă onoare pentru a cărei îndeplinire militarii trebuie să se pregătească continuu... Rînd pe rînd, cîte unul, militarii jurau cu mîna pe armă. Istoria toată a acestui popor, încununată de marile izbînzi ale epocii noastre socialiste, era prezentă. Sînt poate aceste clipe cele mai înălțătoare, sentimentele de patriotism, de dragoste nețărmurită față de patrie, de devotament și abnegație, puterea de sacrificiu capătă semnificații aproape concrete. Se concentrează din aceste clipe tot ce are omul mai bun, mai înălțător. Se spune că tînărul devine bărbat numai după ce a efectuat stagiul militar. Intr-adevăr, timpul petrecut în această perioadă înseamnă un salt, uneori spectaculos de-a dreptul, în conturarea, formarea unei personalități de sine stătătoare, unui om demn și hotărît, pe măsura epocii socialiste. Timpul servit sub drapel va trece, vor trece apoi aici și alți ani, dar faptele vieții ostășești nu se vor șterge niciodată din amintire. Acești ani vor fi cei mai frumoși și mai dragi, mai plini de semnificații adînci pentru că în ei tinerețea și bărbăția se înfrățesc în slujba celei mai minunate și mai frumoase cauze: cauza apărării patriei și a pămîntului strămoșesc. In după-amiaza zilei de duminică, militarii au asistat la programele artistice prezentate de formațiile lor, sau au vizitat, în grupuri organizate, monumentele, muzeele clujene. V. CHIOREANU Aspect de la depunerea jurămîntului militar, moment solemn, de neuitat, în viața ostășească Nicolae Bălcescu Un erou și un simbol, pentru vîrstnici și mai ales pentru tineri prin tot ce a făcut, prin tot ce a gîndit, prin tot ce a intuit mintea sa genială, poate fi socotit, cu deplină îndreptățire, Nicolae Bălcescu. Chipul său luminos, cu fruntea înaltă și senină, cu ochii pătrunzători ca doi luceferi strălucitori, atrăgea și fascina în același timp. Cei asemenea lui în gîndire și în faptă se simțeau atrași irezistibil de școlarul distins prin învățătură, de cadetul îndrăzneț, de revoluționarul entuziast, de vizionarul realist. Pasiunea sa nobilă era, din vîrsta fragedă a copilăriei, ca elev la Sf. Sava, și pînă la moartea sa tragică departe de țară, să cunoască și să pătrundă trecutul, pentru a înțelege prezentul și a intui viitorul poporului său pe care l-a iubit cu pasiune nobilă, pe care l-a slujit cu toate puterile ființei sale, pe care l-a ajutat cu jertfirea de sine. Pentru a fi folositor cauzei obștești, Nicolae Bălcescu n-a cunoscut nici răgazul odihnitor, și nici desfătarea lenevitoare. Viața lui Nicolae Bălcescu a fost scurtă ca număr de ani. De abia 33 de veri i-a hărăzit destinul, din acea zi de 19 iunie 1819, cînd a văzut lumina zilei la București, în mahalaua Boteanului, și pînă într-o zi mohorîtă de toamnă, 28 noiembrie 1852, cînd ochii săi au fost acoperiți de umbra morții în singurătatea apăsătoare de la Palermo. Dar în acești ani puțini, cînd cei mai mulți abia se împlinesc, se maturizează, își adună gîndurile și-și ordonează gîndirea, Nicolae Bălcescu a înfăptuit lucruri ce i-au asigurat pentru totdeauna locul de cinste în Panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului. Inimă sensibilă ca o coardă de vioară Stradivarius la ce era bun și drept, la tot ce slujea binele și dreptatea celor mulți și obidiți, Bălcescu își aduna, în momentele de răscruce, toate forțele acumulate de strămoșii săi moșneni, și ca un nou Hercule se încrîncena pentru a răsturna rînduielile nedrepte ale unei lumi anacronice, pentru a așeza în locul lor altele, pe măsura gindurilor sale luminate. La liceu, cînd se lupta cu ideile învechite, în armată, cînd se revolta împotriva practicilor inumane, în organizațiile conspirative pentru libertatea poporului, la Paris, cînd făurea programul eliberării țării sale și lupta pe baricadele revoluției franceze, în revoluția pe Prof. univ. Ștefan PASCU (Continuare în pag. a lll-a) • Marți 2 aprilie 1968 • 4 pagini 30 bani Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, in Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. Ca plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului și alte persoane oficiale. A fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la București. (Agerprestrul comerțului și industriei, Arjeo Keinonen, comandantul șef al armatei, Teuvo Aura, președintele Consiliului municipal al orașului Helsinki, Lauri Aho, primarul orașului Helsinki, precum și alte personalități ale vieții politice finlandeze. Au fost de față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei și ai agenției economice a țării noastre în Finlanda, precum și Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea, prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a forțelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte personalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreținut cordial, la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. In timpul zborului deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o telegramă de salut președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. HELSINKI 31. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special, la bordul căruia se aflau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de maiestuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România și Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic drapelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Finlandei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeților celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare: Aarre Simonen, ministrul justiției, Vaino Leskinen, minis Vizita la București a tovarășului Zoltán Komácsin La 1 aprilie 1968, tovarășul Zoltán Komácsin, membru al Biroului Politic, secretar al G.<G. al P.M.S.U., însoțit de tovarășul Robert Garai, adjunct al șefului Secției relațiilor externe a G.G. al P.M.S.U., a făcut o vizită prietenească în Republica Socialistă România. Cu acest prilej, reprezentanții P.M.S.U. au avut un schimb de păreri cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al G.G. al P.S.R., Mihai Dalea, secretar al G.G. al P.G.R., și tovarășul Vasile Vlad, șeful Secției relațiilor externe a P.G. al P.G.R., cu privire la unele probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale, la dezvoltarea relațiilor dintre cele două partide. Discuțiile au decurs într-o atmosferă deschisă, tovărășească, de înțelegere reciprocă. Tranzacții comerciale externe întreprinderea românească de comerț exterior „Românoexport“ a încheiat cu firme din Canada și Sudan contracte în valoare de peste patru milioane lei valută, pentru exportul de diferite țesături din in, cînepă, bumbac și celofibră. Alte tranzacții comerciale prevăd vînzarea de haine de blană în Elveția, mînuși de protecție în R.F. a Germaniei, precum și articole de sticlărie în Australia și Liban. Portul Constanța cunoaște la rîndul său o vie activitate comercială. Printre alte mărfuri au fost exportați mii de metri cubi de cherestea în Kuweit, precum și importante cantități de zahăr în Alger și Izrael, semințe de floareasoarelui în Italia. In același port au sosit minereu de fier, laminate, cauciuc natural, azbest din Algeria, Anglia, India, Italia, Singapore și Spania. (Agerpres) CONCURS DE REPORTAJE Studioul de Radio Cluj organizează în perioada 1 aprilie — 15 decembrie 1968 un CONCURS DE REPORTAJE pe tema „Descrieți-vă localitatea în care trăiți, unitatea în care lucrați“. Concursul își propune să contribuie la prezentarea realizărilor în domeniile economic, social-cultural-edilitar, la reliefarea vieții noi de la orașe și sate, a schimbărilor în conștiința oamenilor, a activității lor susținute pentru traducerea în viață a hotărîrilor Congresului al IX- lea al P.G.R. Cei care doresc să participe la concurs vor putea prezenta localitățile în care trăiesc, unitățile în care își desfășoară activitatea. Ca formă, materialele pot îmbrățișa genul monografic sau al reportajului. Pe lîngă elementele descriptive, materialele să relateze fapte deosebite din viața colectivelor în care muncesc, autorii, fapte care i-au impresionat în mod deosebit, aspecte semnificative din viața orașelor și satelor, schimbările ce poartă amprenta muncii entuziaste a locuitorilor. Materialele să nu aibă o lungime mai mare de 3—4 file bătute la mașină. La concurs nu pot participa ziariștii. Cele mai valoroase reportaje vor fi difuzate în emisiuni și vor fi premiate cu: Un premiu întîi a 2 500 lei, un premiu doi a 1 500 lei și două premii trei a cite 1 000 lei fiecare. Materialele vor fi trimise pe adresa RADIO CLUJ, str. Donath nr. 160, cu specificația „PENTRU CONCURS“. INAUGURAREA FESTIVALULUI „PRIMĂVARA STUDENȚEASCĂ“ Duminică dimineața, în atmosfera entuziastă a ultimelor zile din săptămînă trecută, în sala de spectacole a Casei de cultură a studenților „Gheorghe Gheorghiu- Dej“, a avut loc deschiderea festivă a celei de-a treia ediții a concursului de creație și festivalului artei studențești clujene „Primăvara studențească". La festivitate au participat tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., acad. Constantin Daicoviciu, rectorul Universității „Babeș- Bolyai", conducători ai institutelor de învățămînt superior clujene, cadre didactice. După intonarea imnului studențesc „Gaudeamus igitur“, acad. Constantin Daicoviciu, președintele de onoare al festivalului, a rostit cuvîntul de deschidere, avînd succes concurenților și o mai mare strălucire și participare internațională la viitoarele ediții ale festivalului. Deschiderea festivă a celei de a treia ediții a „Primăverii studențești". (Citiți în pagina a 2-a manifestările din cadrul festivalului). alte relatări despre TRADIȚIA CONTINUĂ In multe orașe și comune ale județului nostru, primăvara a adus un suflu nou, tineresc, concretizat în numeroase acțiuni de muncă voluntar-patriotică. Se înfrumusețează satele, se strîng cantități însemnate de fier vechi, sunt curățate și întreținute sute de hectare de pășuni, se plantează pomi etc. Pînă în prezent au fost colectate peste 200 tone fier vechi, s-a împădurit o suprafață de 6 hectare, au fost plantați pe marginea șoselelor peste 1 500 plopi repede crescători și alte lucrări specifice. Duminica trecută tinerii din Viișoara au extins suprafața pădurii cu încă două hectare. Sute de tineri din Gilău și Căpuș au plantat pomi pe marginea drumurilor. Același lucru l-au făcut numeroși tineri de la Tehnofrig pe drumul spre Pata. Nici, studenții clujeni nu s-au lăsat mai prejos. Ei au participat la numeroase lucrări de înfrumusețare a orașului. Organele și organizațiile U.T.C. din județ s-au angajat ca, în acest an, prin munca voluntar-patriotică a tineretului, să expedieze oțelăriilor patriei peste 5 000 tone metale vechi, să împădurească o suprafață de 100 ha. De asemenea, cooperativele agricole vor fi ajutate în curățirea a 7 000 ha pășuni, la construcțiile zootehnice, la irigații, la strîngerea furajelor, la combaterea eroziunii solului și la alte lucrări. Vor fi amenajate și întreținute noi parcuri și spații verzi, locuri de odihnă pentru locuitorii orașelor și satelor, vor fi construite și reamenajate peste 100 baze sportive. Iosif KONCZ, activist al Comitetului județean al U.T.GÎ,