Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)
1968-07-02 / 6735. szám
De cîteva săptămîni noile capacități ale Fabricii de ipsos Rapid Aghireș funcționează din plin. In prezent, fabrica livrează o cantitate dublă de materiale de construcții față de volumul produselor fabricate cu vechea instalație. Proletari din toate țările, un ap-uSt ORGAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII — Nr. 6735 Marți 2 iulie 1968 4 pagini 30 bani ÎN FAȚA RAFTURILOR PLINE Un fapt este unanim recunoscuti volumul mărfurilor de orice fel care se află în depozite și care sosesc zi de zi din diferite colțuri ale țării. În concordanță cu contractele economice încheiate între întreprinderile comerciale și cele producătoare, cantitativ asigură necesitățile populației din județul nostru. Pentru argumentarea afirmației apelăm la un singur amănunt: în depozitele întreprinderii comerțului cu ridicata textile și încălțăminte și în unitățile comerciale specializate cu amănuntul, stocurile normate sunt depășite cu peste 30 milioane lei. Practic, deci, în orice magazin, ar trebui să găsim tot ne dorim. In realitate așa stau lucrurile? La o asemenea î ntrebare nimeni nu va da un răspuns afirmativ. Se vor găsi mulți care ne vor relata că nu am reușit să obțină c o produsoarecare, fiindcă în magazine nu s-a găsit, fie ca mărime, fie in culorile preferate. Nu vor exagera, ffieseori, cînd căutăm un produs ni se răspunde „nu avem, treceți pe la noi miercuri sau joi... (ni se precizează ziua cînd magazinul primește un nou comision de marfă). Toate acestea se cunosc, se comentează și, cîteodată se aștern pe hîrtie în ziare, sau pe file de caiet, și se introduc în cutiile expuse în acest scop). Care sînt însă cauzele care determină acest fenomen, din păcate, des întîlnit? La această întrebare a căutat să obțină un răspuns cit mai complet an colectiv de specialiști și activiști, cu ocazia unei investigații în unitățile comerciale de stat și cooperatiste din județul Cluj. Problema aprovizionării a fost analizată și intr-o ședință plenară a Consiliului județean al sindicatelor. LIPSEȘTE DIN MAGAZIN, DAR SE GĂSEȘTE ÎN DEPOZITE VÎnzătorii și conducătorii întreprinderilor comerciale sunt ANCHETĂ ÎN COMERȚ gata în orice moment cu o listă lungă a mărfurilor care se caută, se recomandă, se reclamă și totuși... de luni de zile nu sosesc. Pînză albită, fețe de masă de Damasc, mătăsuri, catifele, chiloți tetra, sandale bărbătești, detergenți, conserve de pește în ulei, drojdie comprimată, usturoi, materiale de construcții, articole de porțelan etc. Listele sunt lungi, din unele se mai primesc anumite cantități. Mult timp, printre mărfurile deficitare figurau pînza nealbită, pantofii de tenis, laglanele din teten. Greu s-au găsit unele piese de mobilă foarte căutate. De un timp, însă, din acestea comerțul pune la dispoziția cumpărătorilor cantități suficiente. Au dispărut însă sacourile casetate bărbătești, mașinile de cusut Rodica și Ileana, tabla zincată, iar din magazine sătești — sapele, coasele, cafelele etc. La întreprinderea comerțului cu ridicata nu se documentează că lipsa mărfurilor respective se cunoaște demult, forurile competente au fost sesizate. Industria produce din mărfurile respective cantități limitate. Județul nostru primește din ele conform repartiției. E mai puțin decât se cere, dar ... și urmează explicații, argumente, motive obiective. Ciudat este însă altceva. Costumele de baie, articolele de plajă, halatele de baie, sandalele bărbătești, acum, în toiul verii, au devenit și ele foarte deficitare. Or, în anii precede..»!, asemenea nutriiții se găseau din abundență. Explicația este una singură: lipsa de prevedere. Dacă la rnntrartori specialiștii noștri se prezentau suficient de documentați, la confruntarea cu industria, pe listele amintite se înscriau mai puține mărfuri, iar din depozite lipseau acum stocuri de mărfuri nepreferate (sacouri bărbătești, plăpumi, băuturi alcoolice din import etc.). Bineînțeles, nu se poate prevede absolut totul. In comerț apar și surprize. Dar nu trebuie să fii comerciant ultra-experimentat să știi că în iulie oamenii au nevoie de A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) ® © © © LA BĂILE FELIX Fotografia: SZABÓ Tamas Adeziunea deplină a opiniei publice fața de înalta echitate socială a măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. Premizele unui nou avînt al dezvoltării economice și sociale Drumul lung și complicat parcurs de acidul izonicotinic, alcoolul butilic, nitroetilenbenzenul, precum și de celelalte substanțe pentru a lua forma hidrazidei sau cloramfenicolului cere dăruire și pasiune, pricepere și îndrăzneală. Pentru ca zecile de instalații existente în fabrică să răspundă cu promptitudine fiecărei comenzi nu este suficient numai să vrei, ci și să știi să-ți faci datoria. Mai mult chiar, în condițiile unui proces tehnologic cu atît de multe necunoscute ca cel de la Terapia, oamenilor li se cere nu numai să muncească, ci să se gîndească bine. Imbinînd priceperea și hărnicia cu o permanentă muncă de căutare, ei au obținut de la o lună la alta ••ezistat: 401. n#ng.me . tr In contextul unor asemenea preocupări, este de la sine înțeles efectul pe care hotărîrile recentei Plenare a C.C. al P.C.R. le-au avut aici. — Noile măsuri adoptate — a subliniat în cuvîntul său tovarășa Florica Gavriș, secretara comitetului de partid, la adunarea de dezbatere a documentelor recentei plenare organizată la Terapia — constituie un amplu program de dezvoltare pe mai departe a României socialiste. Planul suplimentar de creștere a producției materiale în anul 1968, perfecționarea sistemului de remunerație, măsurile luate în direcția înlăturării oricărei posibilități de înavuțire prin păgubirea economiei naționale sau obținerea unor venituri ce nu reflectă munca efectiv prestată, vor da un nou impuls dezvoltării economice și sociale a patriei noastre, vor descătușa inițiativa, spiritul inovator al maselor largi de cetățeni. Expresie elocventă a unei judicioase aplicări a învățăturii marxist-leniniste la specificul țării noastre, la condițiile concrete ale actualului stadiu de dezvoltare a României, documentele adoptate vor contribui și mai mult la perfecționarea vieții noastre sociale și economice. — Măsurile stabilite de recenta plenară sînt juste și firești — a spus, în cuvîntul I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) In slujba exigențelor mereu crescînde ale populației Lucrătorii întreprinderilor comerciale din cadrul municipiului Turda, întruniți într-o adunare de partid deschisă, au analizat cu competență și spirit de răspundere întreaga lor activitate în lumina recentei plenare a C.C. al P.C.R. și a legilor votate de Marea Adunare Națională; în același timp, ei și-au manifestat deplina lor adeziune față de aceste importante documente. „Sprijinim cu toată căldura măsurile preconizate de partid privind aplicarea principiilor etice ale societății noastre socialiste în ceea ce privește repartiția veniturilor după calitatea și cantitatea muncii prestate, spunea în cuvîntul său tov. Minerva Negruțiu, secretara comitetului de partid din întreprinderile comerciale. Ca lucrători în sectorul socialist salutăm din toată inima legile care au fost votate privind identificarea provenienței averii cîștigate pe căi ilicite“. Continuînd această idee, tov. Abrudan Gheorghe, directorul I.A.P. Arieșul, a spus: „Ne mîndrim că majoritatea lucrătorilor din comerț și-au făcut din această profesiune un titlu de cinste, de onoare. Dovadă sînt realizările din munca noastră, scrisorile prin care consumatorii fac aprecieri pozitive la felul în care au fost serviți, față de atitudinea atentă, plină de respect a lucrătorilor de după tejghea. Nu trebuie să uităm și nu vom uita că, din păcate, în rîndurile noastre se mai găsesc — e drept, puțini la număr — indivizi care umblă după căpătuială, după cîștiguri pe căi ilicite. Astăzi ciupește I. CORDOȘ ""*rAl —.... 1 .......... (Continuare în pag. a lll-a) LABORATOARE UZINALE (II) Am consemnat cu un alt prilej că activitatea laboratoarelor uzinale ridică și cîteva probleme: problema de optică asupra menirii și funcționării lor, asupra raporturilor lor cu alte verigi ale întreprinderii și cu alte unități productive și de cercetare, asupra organizării și dotării lor cu personal și aparatură etc. Aceste probleme trebuie, după părerea noastră, să fie în atenția organelor de la diferite nivele, trebuie ca, după specific, să-și găsească soluțiile cele mai corespunzătoare. Din punctul de vedere al înțelegerii menirii și funcționării lor, problema cea mai generală este aceea a definirii raporturilor dintre preocupările de servire laboratorie a producției curente și preocupările de cercetare aplicativă de mai mică sau mai mare anvergură. In unele locuri, aceste două grupe de sarcini nu sunt rupte. Se consideră, la Clujeana, de pildă, că detașarea preocupărilor de cercetare de cele ale urmăririi proceselor tehnologice ale producției curente ar duce la necesitatea dublării unor aparate și a personalului, ar lipsi cercetarea de una din sursele ei de inspirație și de furnizare de probleme și teme. Se consideră laboratorul de analize curente ca fiind un „ochi" al cercetării, ochiul sesizării cerințelor celor mai imediate pe care uzina le are față de sarcinile cercetării. In lumina unui asemenea punct de vedere, aci s-au și grupat, în aceeași unitate, cu aceeași conducere și același plan de activitate: laboratoarele uzinale, documentarea, biblioteca, serviciul de inovații. La Clujeana se consideră că această schemă organizatorică cel puțin pentru prezent, e cea mai bună și mai corespunzătoare nevoilor uzinei. O viziune asemănătoare și spre o formulă de organizare similară se îndreaptă lucrurile și la Someșul. Aci, însă, lucrurile sunt mai ales de domeniul viitorului, viitor care ar trebui mai consecvent și mai rapid apropiat de prezent și realitate. In alte locuri există altă viziune: laboratorul uzinal să rămînă cu „bucătăria“ analizelor curente și cercetarea să se constituie ca o unitate de sine stătătoare. Așa se prezintă lucrurile la Porțelanul și mai ales la Tehnofrig. S-ar putea ca această tendință să fie mai bună, să exprime mai bine specificul și nevoile acestor unități. In orice caz, problema ar trebui lămurită și organizarea grupei de cercetare, la Tehnofrig mai ales, urgentată. Merită o anumită atenție și problema modului de înțelegere a locului și rolului cercetării în cadrul unei uzine sau întreprinderi. Mai există pe alocuri mentalitatea, aș zice înapoiată, de a vedea în cei ce se ocupă cu teoria, cu ideile, cu cercetarea, un fel de „încurcă lumea“ sau de „pierde vremea“. Această optică, indiferent de cine și din ce motive se alimentează, e nefericită, dăunătoare. E adevărat, eficiența economică a cercetării nu e imediată și prin excelență viitoare, nu e vizibilă ci mai ales previzibilă, nu e certă ci de regulă probabilă. In ciuda acestei situații speciale, inginerul sau chimistul cercetător, indiferent de locul pe care-l ocupă în schema întreprinderii, e acela care aduce cu sine noul în întreprindere, care lucrează pentru înălțarea proceselor tehnice și tehnologice pe trepte mai înalte de productivitate și eficiență. Menirea cercetării e mare, e aceea de a împinge cunoașterea și după ea tehnica, cu un pas mai departe, cu o treaptă mai sus. Acest mod de înțelegere a lucrurilor trebuie să fie intim îmbrățișat de la conducerile unităților productive pînă la ultimul muncitor. Pentru aceasta, însă, trebuie ca cei cu sarcini de creație, concepție, cercetare să nu speculeze înțelegerea față de specificul muncii lor. In ordinea ideilor despre locul și rolul cercetării în contextul înteprinderilor nemijlocit productive aș pune și problema. E oare normală distanța, pe alocuri foarte mare, între tehnicianul și inginerul din exploatare și cei din grupele de concepție, creație, cercetare? N-ar fi oare normal și posibil ca toți să fie antrenați în anumite probleme ale umplerii unor goluri ale cunoașterii și ale aplicării acesteia? N-ar putea fi introdus sistemul după care fiecare să Ion IRIMIE (Continuare în pag. a lll-a) Lf IN PAGINA 2-a Relatări de la festivitățile care au avut loc la Cluj și in cuprinsul județului cu prilejul „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ Primiri la tovarășul Mae Ceaușescu Directorul general al F.R.O. Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit pe A. H.Boerma, directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură (F.A.O). La primire au luat parte tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind participarea României la diferite forme de cooperare organizate de F.A.O., la dezvoltarea cercetării științifice în domeniul agriculturii, precum și aspecte ale dezvoltării activității de colaborare și cooperare internațională a acestei organizații. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Directorul general al C.I.Al. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit luni după-amiază pe David Morse, directorul general al Organizației Internaționale a Muncii. Au luat parte tovarășii Petre Blajovici, ministrul muncii, și Petre Lupu, președintele Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecționare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi, organizat în România cu sprijinul O.I.M., și la activitatea pe care o desfășoară această organizație pentru cooperarea internațională, exprimîndu-se dorința reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul R.P. Bulgaria Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit luni, 1 iulie a. c., pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Bulgaria la București, Gheorghi Bogdanov, la cererea acestuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, i conducătorii de partid și de stat în vizita la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindita în arta plastica Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă ale Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, și M. H. Maxy, T Tii*Anîi si Jrt A «4Xu ucdului iuuî,cui ui tactun Let al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, critici de artă. Salutând pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mulțumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din 2.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluționar 1848, expoziția cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera în slujba reprezentării elanurilor revoluționare ale poporului. In chipurile revoluționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat generația de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din țara Românească, Moldova și Transilvania sunt înfățișate într-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații ale unor artiști plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de-a doua sală a expoziției sînt prezentate picturi și sculpturi — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluționare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria și activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziției constituie o expresie a faptului că actualii artiști plastici — vîrstnici și tineri — dau viață hotărîrilor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradițiile artei noastre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice românești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viața nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung în fața a numeroase opere de artă prezentate în expoziție. In încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe organizatorii expoziției — Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reușit să redea în splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii și graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcției socialiste și le-a urat succese și mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) LA INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE „N. GRIGORESCU“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezentate de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală. In întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului științific. Expoziția organizată în sălile institutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monumentală, toate creînd un univers artistic plin de sensibilitate, de tinerețe și prospețime, inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“, de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profesorilor, urînd în același timp studenților noi succese în strădania lor de a-și însuși cunoștințe artistice cît mai temeinice, pentru a deveni artiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres)